Clopotul, 1967 (Anul 23, nr. 2013-2116)

1967-08-02 / nr. 2073

PROLETARI DIN TOATE ȚÂRILE..UNITI­VUL ORGAN AL COMITETULUI RAIONAL BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR RAIONAL Nr. 2073 ANUL XXIII MIErCuri 2 aUGUST 1967 | 4 PAGINI 20 BANI IMPERATIVUL ZILEI: Grăbirea treierișului BUCECEA. Era trecut de amiază. Majoritatea forțe­­­lor mecanice și manuale erau concentrate în briga­da a IV-a de cîmp. Zece combine înaintau încet, dar cu spor, scurtînd la fiecare întoarcere dimensiunile la­nului. Tot atîtea atelaje transportau sacii de la combine la cîntar. Două mașini „Carpați“ și o re­morcă duceau griul de la arie la magazie și la baza de recepție. Paiele rămase în urma combinelor erau adunate imediat în căpițe. Acest tablou de muncă intensă la Bucecea se re­petă de la o zi la alta ceea ce a făcut ca treieri­­șul griului să se apropie de sfîrșit. E adevărat că aici în numai cîteva zile, cu 15 combine s-a recoltat grîul din lan de pe aproape 600 ha din 703 ha cît are unitatea. — Ne-am­ concentrat toa­tă atenția asupra recoltării griului, ne spune inginera Coca Morcov, dar nu am scăpat din vedere celelalte lucrări. Mă refer îndeosebi la strînsul paielor, elibera­tul terenului și executarea arăturilor. Există la Bucecea o evi­dență zilnică a întrecerii socialiste, între brigăzile de cîmp. Pînă acum în frunte sînt cooperatorii din bri­gada I-a din satul Buho­­ghina, condusă de comu­nistul Ilie Zaharia. Urmea­ză apoi cei din brigăzile tov. Maria Dunca și Con­stantin Pleșniță. Aceleași cuvinte de laudă merită și cooperatorii din brigada lui Ioan H. Poroh unde acum se recoltează cu combinele ultimele suprafețe. La Bucecea am vizitat și rar munca este bine orga­nizată. Sunt totuși unele defecțiuni. Cu trei săptă­mâni în urmă șeful bazei, Gheorghe Irimia, ne asigu­ra că recepționarea griului se va face mecanic la trei guri de descărcare. Acum însă se face numai la una. Tovarășul Irimia, cu opti­mismul care-l caracterizea­ză, susține totuși că trebu­rile merg bine. Merg ele, dar nu așa cum trebuie. La locul unde se descarcă mecanic, o mașină stă nu­mai 15 minute. La celelalte însă timpul de descărcare depășește o oră. Am mai observat că se pierde timp la laboratorul de analiza semințelor din cauză că la­boranții nu sunt operativi. Considerăm că este nece­sar, așa cum prevăd in­strucțiunile, ca orice sta­ționare peste timpul stabi­lit să fie suportată de cei vinovați. A. PAT­ACHE (Continuare în pag. a 3-a) BUCURIA RODULUI BOGAT Situația treierișului la 31 iulie BUIMÄCENI 92 GORBĂNEȘTI 91 SUREȘTI 91 ALBEȘTI 88 ȘTEFĂNEȘTI 80 BUCECEA 76 TODIRENI 76 ROMÂNEȘTI 75 BOBULEȘTI 75 BUHACENI 74 RÎNGHILEȘTI 73 RÂUSENI 71 CĂLĂRAȘI 70 Mînăstireni Trușești 6" Santa Mare 6 ® Orășeni ® 5 Unțeni ® 3 Băbiceni 6­3 Dumbrăveni 58 Lunca­­ 5 ® Cristești 57 Cucorăni 57 Durnești 53 Pleșani 51 Hlipiceni 50 Sulița 50 Drislea 50 Socrujeni 48 Siminicea 46 Bălușeni 45 Zlătunoaia 43 Leorda 42 Blîndești 39 Oneaga­­ 39 Coșula 38 Nicșeni 38 Copălău 35 Vlădeni 1 34 Mîndrești 33 Roma 32 Brehuești 27 Verești 27 Poiana 26 Drac­sini 24 Corni 16 ☆ BOTOȘANI 96 RĂCHIȚI 83 M-REA DOAMNEI 78 Stăuceni 66 Stîncești 65 Costești 61 . Situația treierișului este în procente. In coope­rativele agricole din comunele subordonate orașului s-a treierat 75 la sută din recoltă, iar în cele din raion 55 la sută. i­ ZIARUL DE AZI • ADUNAREA GENE­RALA A COOPERA­TIVEI MEȘTEȘUGĂ­REȘTI „ÎNFRĂȚI­REA” : O MAI BU­NA DESERVIRE • OGLINZI • VIAT­Al DE PARTID: MUNCA DIFEREN­ȚIATA SI PERMA­NENTA LA PRIMI­REA ÎN PARTID • PREZENTA LUI NI­­COLAE IORGA ÎN BOTOȘANI (I). CASA COPILĂRIEI Simpozion In cadrul manifestărilor ce lul se desfășoară cu prile­împlinirii a jumătate de veac de la eroicele lup­te de la Mărăști, Mărășești și Oituz, duminică, 30 iu­lie, în aula Liceului „A. T. Laurian“ a avut loc un simpozion. Au participat pionieri și școlari, cadre didactice, părinți ai elevi­lor. Simpozionul a fost orga­nizat de Societatea de ști­ințe istorice și filologice, filiala Botoșani, și Consi­liul orășenesc al Organiza­ției pionierilor. Tovarășii profesori Adrian Pricop, Constantin Ștefan și Vasile Cristescu au vor­bit despre „50 de ani de la eroicele lupte purtate de armata română la Mărăști, Mărășești și Oituz“, „Figuri de eroi din bătăliile Mără­­șeștiului” și „Mărășești — o pagină glorioasă în istoria neamului românesc“. A urmat apoi un recital de versuri de Nicolae La­­biș, Demostene Botez, Ni­colae Tăutu, închinate lup­telor de la Mărășești, pre­cum și un program dat de o formație a liceului de muzică din localitate. Și-au mai dat concursul, inter­­pretînd melodii de muzică de cameră, tineri botoșă­­neni veniți în vacanță de la diferite licee de muzică din țara­ ÎN APLICAREA PROPUNERILOR Se cere mai multă operativitate in: adunări de grupă sin­dicală sau consfătuiri de producție, muncitori, maiș­tri, tehnicieni, vin cu va­loroase propuneri pentru îmbunătățirea organizării producției și a muncii, în­lăturarea unor deficiențe existente în secții și ate­liere. Considerînd aceste pro­puneri ca idei ce trebuie fructificate în folosul pro­ducției, conducerile tehni­­co-administrative, comite­tele de sindicat din multe întreprinderi acordă o mai mare atenție aplicării lor în practică. — La noi — spunea tov. Mihai Lupu — președintele comitetului sindicatului de la Autobaza de transpor­turi, muncitorii au contri­buit prin propunerile lor la rezolvarea multor proble­me dificile de producție, îmbunătățirea securității și protecției muncii. Cărbunii pentru forjă erau depozi­tați de obicei sub cerul li­ber. Intemperiile duceau la scăderea randamentului lor caloric. Forjorul Petru Cre­­țu care se lovea de acest inconvenient a propus de­pozitarea lor într-un loc a­­coperit. Prin mijloace sim­ple, care n-au necesitat cheltuieli mari, s-a confec­ționat un acoperămînt. Tot la propunerea sa, la gea­murile de la secția fierărie care se spărgeau datorită bucăților de metal ce săr­­geau la prelucrarea metale­lor, s-au confecționat plase protectoare de sîrmă. Aproape 90 la sută din propunerile făcute de către personalul Autobazei s-au aplicat în practică. S-au instalat ventilatoare la ate­lierele de vulcanizare, fie­rărie și sudură, s-au con­fecționat tăvi cu grătar pentru spălarea cu benzi­nă. Dacă s-ar fi rezolvat și problema amenajării unui spălător pentru muncitori, confecționarea unei porți cu închidere și deschidere automată (propunere făcu­tă încă de la începutul a­­nului de către­ inginerul Toader Țivlic) s-ar putea afirma că aici se aplică cu promptitudine toate suges­tiile făcute de muncitori. Interlocutorul nostru este maistrul Petru Mîțu, preșe­dintele comitetului sindica­tului din sectorul filatură al uzinelor textile „Moldova“. Ne înfățișează situația pro­punerilor făcute de către textiliști de la începutul a­­nului. Majoritatea lor, cu excepția cîtorva, sînt rezol­vate în mod favorabil. Din­tre cele nerezolvate a gă- GH. BERCEA (Continuare în pag. a 3-a) Produse de calitate de In ultimul timp, la secția tinichigerie a I.R.I.L. „Flamura roșie" s-a perfec­ționat procesul de producție. La sala de mașini s-a intro­dus schimbul III. Pentru a controla calitatea produse­lor confecționate au fost nu­miți în schimbul I și un șefi de echipă bine pregă­tiți profesional. Măsurile luate au dus la creșterea producției și pro­ductivității muncii, la îmbu­nătățirea calității produse­lor. In luna iulie, planul producției marfă a fost de­pășit cu 2 la sută. Muncitorii Teodor Nico­­lau, Dumitru Sandu, Gheor­­ghe Manoliu și Dumitru Lungu, șefii de echipe Ioan Gheorghiu, Vasile Mititelu și Vasile Dumitrescu au a­­dus o contribuție de seamă la realizarea și depășirea sarcinilor de plan. A­lbumul familiei Ur­sache s-a îmbogățit recent cu o nouă fotografie care poartă o inscripție simplă: „Ma­ma cu toți copiii. Iulie 1967”. Nu-i nimic extraordi­nar în asta. In care fami­lie nu găsești asemenea fotografii ? Deosebit e doar faptul că această mamă a adus pe lume 16 copii, că toți sunt în via­ță și sănătoși, că a ridi­cat la un înalt rang tit­lul de mamă, că și-a dă­­ruit tinerețea, dragostea, voința celui mai uman ideal, de ai aduce pe lu­me și de a crește copii sănătoși fizicește și su­fletește. nu­ Din ziua cînd a deve­niamă, viața ei s-a contopit cu a Bucuriile lor au copiilor, devenit bucuriile ei, necazurile și supărările lor au fost și ale ei. Așa e o mamă. Legată prin mii de fire nevăzute de copiii ei. Ea trebuie să știe să-și îm­partă egal iubirea, să su­­­nt/cyn­­in­tenți pe fiecare, să-și fa­că din inimă vioară care să vibreze duios la trans­formările copiilor, așa cum ar vibra strunele la atingerea arcușului. * ...Povestește mama. —• Cînd l-am născut pe Mitică (era cel de-al șap­telea copil) ne-a sosit ca E. TRUFIN (Continuare în pag. a 2-a) ALE VIEȚII ÎNSEMNĂRI Inscripție la o fotografie MLĂDIȚE Stimat de colectiv la în secțiile I.R.I.L. „Flamu­roșie" numeroși tineri își aduc contribuția lor pre­țioasă la realizarea sarcini­lor de pian. La sala de ma­șini de la dogărie lucrează tînărul Eugen Cotărău. Ab­solvent al unei școli profe­sionale, acest tînăr mun­cește conștiincios, depune multă străduință pentru rea­lizarea unor produse de bu­nă calitate. Exemplul lui es­te urmat și de alți tineri care lucrează aici. Uteristul Cătărău se men­ține fruntaș în producție de doi ani. Mărturie este și fotografia de la panoul de onoare al întreprinderii. După muncă, deseori se pregătește ca dansator. For­mația de dansuri din care face parte prezintă progra­me artistice în întreprindere și la clubul muncitoresc „23 August". El este stimat de colectiv, nu numai pentru faptele din producție, ci și pentru modul exemplar de comportare în familie și so­cietate. VASILE FINAȘCU și RODICA LOGHIN (din postul de corespon­denți voluntari ai ziaru­lui „Clopotul“ de la I.R.I.L. „Flamura roșie“)

Next