Clopotul, iulie-septembrie 1968 (Anul 24, nr. 2243-2320)

1968-08-02 / nr. 2270

Anul XXIV nr. 2270 vineri 2 august 1968 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR PROVIZORIU Redacția șl administrația > Botoșani. Calea Nationals or £61 Telefoane t Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viata de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 Anchetă economici ÎN COOPERAȚIA MEȘTEȘUGĂREASCĂ RENTABILIZAREA TUTUROR SECȚIILOR - 0 FA­TA MORGANA ? O primă apreciere (poate cea mai esențială) asupra ac­tivității cooperației meșteșu­gărești din județul nostru la jumătatea anului , au fost rea­lizate beneficiile și rata ren­tabilității planificate. Există deci condiții, ca în cea de a doua jumătate a anului, să se obținută realizări și mai bune pe linia întăririi economice Pierderile înregistrate în ce­le 11 secții se ridică la peste 50.000 lei. Acestea au fost a­­coperite, de fapt, cu beneficii rezultate din activitatea de producție a altor secții a co­operativelor meșteșugărești respective. Situația de mai sus comportă deci discuții îndeo­sebi la ultimele 3 unități unde numărul de secții cu pierderi sau fără rentabilitate se men­ține încă destul de mare. „Măsuri concrete, nu subterfugii" Intr-un articol purtînd acest titlu, a fost criticată conduce­rea cooperativei meșteșugă­rești „Muncitorul" din Săveni pentru slaba preocupare pe li­nia rentabilizării tuturor sec­țiilor în primul trimestru al anului. In loc de un răspuns serios, în care să se arate ce anume măsuri concrete s-au luat (acesta era doar și titlul articolului), conducerea aces­tei unități ne-a trimis două financiare a fiecărei coopera­tive. Aceasta presupune ca toate — dar absolut toate — secțiile de prestări servicii să înregistreze beneficii, să devi­nă rentabile. In primul semes­tru în această privință, rezul­tatele nu au fost dintre cele mai bune. Le exprimăm în ur­mătorul tablou , pagini pline cu justificări, din care redăm mai jos cîteva e­­xemple : „...comitetul executiv al cooperativei a luat măsuri pentru ca toate secțiile de pro­ducție din cadrul cooperativei să fie rentabile", și mai depar­te ! „...frizeria a înregistrat pierderi din cauză că s-au dat la casare unele obiecte de in­ventar și mijloace fixe, fapt ce a influențat asupra renta­bilității. La secția construcții s-a înregistrat o pierdere de 14.700 lei, dar este justificată deoarece aici s-a dat concediu de odihnă la toți cooperatorii“. Șirul justificărilor continuă... Care sînt rezultatele la sfîr­­șitul primului semestru în condițiile cînd (așa sperăm cel puțin !) nu s-au mai dat la ca­sare mijloace fixe și obiecte de inventar, iar cooperatorii nu au mai plecat în concediu de odihnă (doar în scrisoare se menționează că toți și-au e­­fectuat concediul în trim. I) ? Anexa la bilanțul contabil al cooperativei meșteșugărești din Săveni arată că un număr de 4 secții și anume : frizerie, construcții (întreținere), ciz­mărie și cojocărie au înregis­trat o pierdere de 20.500 lei, iar secția ceaprazărie abia își acoperă cheltuielile, dînd nici un beneficiu. nereal.­ Alte secții (pictură, croitorie), rea­lizează o rată a rentabilității extrem de scăzută : 0.35—1.35 la sută. Cauzele acestor rezul­­ t. MAFTEI (Continuare în pag. a 111-a) în ziarul de­ Itinerariile vacantei • Curier • Arca lui Noe Sport • Ecouri Elevă la liceul «erai, muncitoarea Elena Bobu de la Fabrica de confecții din Botoșani, din brigada ce lu­crează pentru export. Își depășește zilnic norma cu 5 la sută Foto : G­ RADU Denumirea coope­ Total ________Din care :_________ rativei meșteșu- secții Secții Secții Secții gărești prestări renta- cu­rier- fără­ servicii biie deri beneficii Confecția Botoșani 25 25 — — Prestarea Botoșani 20 19 1 — Progresul Botoșani 21 19 — 2 înfrățirea Botoșani 27 24 3 — Muncitorul Săveni 25 20 4 1 Sporul Dorohoi_________27_____19________3_________5 Total 145 126 11 8 Dorohoi: Pe șantierul viitoarei fabriei de brânzeturi Foto: I. HELICI Climatul orașului( C») Unul din semnatarii acestor rînduri a întreprins, cu pu­țin timp în urmă, o anchetă lărgită vizînd frecventarea spectacolelor teatrale. Au fost aleși 125 de oameni cu urmă­toarea structură : 60 elevi din clasa a Xl-a din liceele municipiului, 20 de profe­sori , 10 cadre medicale cu studii medii și superioare ; 35 muncitori, ingineri, tehnicieni și funcționari. Oameni de diverse vîrste, de diferite profesii, aflați în diferite stadii de pregătire intelec­tuală. Am reținut cîteva con­cluzii pe care, parțial, le vom reproduce aici. In general, oamenilor le place teatrul, îi pasionează atît repertoriul național, cît și cel universal Dar sînt unele păreri, din păcate destul de numeroase, care nu pun într-o lumină prea fa­vorabilă Teatrul de Stat „Mi­­hai Eminescu“. Lăsăm la o parte unele cauze ce concură la prezentarea unor specta­cole fără suficienți spectatori (radio, televiziune etc.), ne vom opri doar la cele cu izvor în unele realități lo­cale. Spicuim, pentru exem­plificare, cîteva păreri : „Vi­zionez majoritatea spectaco­lelor prezentate bune, venite în de colective turneu, și numai unele din cele prezen­tate de teatrul nostru. Care este cauza ? Lipsa de timp, valoarea modestă a colecti­vului nostru teatral...“ (prof. Aurel Dorcu). „Merg rar la teatru deoarece nu mă satis­face ținuta artistică a spec­tacolelor prezentate de tea­trul botoșănean“, (prof. Va­lerian Căldare). „Ținuta ar­tistică a spectacolelor (n.n. ,ale Teatrului de­­ stat „Mihai Eminescu") lasă de dorit. Nu este vorba de actori, ci de posibilitățile restrînse de in­terpretare ale colectivului. Fiind numini actori, cei exis­tenți sînt puși în situația să interpreteze roluri care n-au vocație. De pentru aici, unele spectacole cu un nivel artistic scăzut“ (prof. Ștefan Dragomir). Pentru a încheia acest ca­pitol, dăm cîteva cifre sem­nificative : 61 la sută din cei chestionați declară că, din diverse cauze, nu frecventează teatrul i 21 la sută au vizio­nat, în stagiunea recent în­cheiată, un singur spectacol , 18 la sută au vizionat două­ ori mai multe spectacole. Deoarece de valoarea in­terpretării, deci de forța de atragere a teatrului, vom vorbi altă dată, ne vom opri asupra altor aspecte, ce țin tot de formarea profilului in­telectual al omului. „După părerea mea, unii oameni din Botoșani nu simt nevoia de a trăi frumos, spun asta cu atît mai mult, cu cît aici nu există scuza lipsei unui teatru“, ne-a spus — cu pri­lejul unei mese rotunde orga­nizată de redacție — econo­mistul Marcel Oprișan. „Ce fac cele cîteva mii de elevi, ce fac dascălii lor“ s-a între­bat interlocutorul nostru. In­tr-adevăr,­ să insistăm puțin asupra acestei inerții, cu im­plicații nebănuit de adînci. Desigur, nu se poate spune că orașul nu are suficiente posibilități de afirmare. Există instruire, de însă aici o oarecare tendință de a bate pasul pe loc, sînt oameni care fac prea des apel la trecutul istoric al orașului, și, aceiași oameni, depun prea puține eforturi de a ridica și perfecționa continuu viața spirituală a municipiului. „Sînt tînăr și am lucrat cu tineri — ne spune prof. Ste­lian Cîrstian, președintele Co­mitetului municipal pentru cultură și artă. Cînd am ve­nit în Botoșani, în 1964, nu după mult timp am spus că aici nu există o atmosferă de emulație intelectuală. Am a­­juns atunci la concluzia că te poți întrece doar cu tine însuți, că numai avînd o vo­ință puternică, o dorință ne­stăvilită de autoperfecțio­­nare poți da curs pasiunilor. E foarte păcat, dar, la o seamă din constatările de atunci, nu am renunțat nici acum. Nu spun că nu sunt pe aiți oameni pasionați, dornici să se afirme. Dar aceștia sînt prea prinși de o tare a ambianței. Să uniformi­zau­ un exemplu : în cadrul filialei societății de științe filologice, în care activez de la sosirea mea în Botoșani, s-a organi­zat o sesiune științifică. Au fost convocați o serie de pro­fesori de specialitate, care ar fi putut asculta comunicări ce se anunțau foarte intere­sante. Dar, spre părerea de rău a organizatorilor, au ve­nit doar cîțiva pensionari. Și, pentru că sunt pe terenul exemplelor, mai amintesc unul­­ recent, un critic de artă din București , a fost in­vitat să conferențieze la Bo­toșani, în sala cinematografu­lui „Melodia“ dar în sală erau prezenți, la ora înce­perii, doar trei copii. N­aș TIBERIU BRAESCU DUMITRU IVAN (Continuare în pag. a 1i-a) r Locul de parcare Firește, dezvoltării parcului de mașini trebuie să-i co­respundă preocuparea pentru organizarea locurilor de par­care a autovehiculelor. Cum se materializează aceasta in orașele județului nostru ? Cu această întrebare ne-am a­­dresat tovarășului căpitan Dinu Barbacaru, de la serviciul circulației al Inspectoratului de miliție județean. — Excluzîndu-le pe cele ale unităților socialiste (ale întreprinderilor, instituțiilor...) in județ avem trei locuri de parcare, plus refugiile organizate pe principalele ar­tere de comunicație auto (Botoșani-Suceava; Botoșani-Do­­rohoi...) Dar să revin la cele trei locuri de parcare. Două din ele sunt organizate la Botoșani: unul, rezervat par­cării autoturismelor, se află pe strada Mureș (paralel cu strada principală), altul, destinat parcării autocamioanelor, e plasat in spatele restaurantului „Suceava". Al treilea, de altfel cel mai bine organizat, dar nefolosit (?!) de către șoferi este cel din vecinătatea pieței orașului Dorohoi, și cu aceasta... am încheiat lista. — Menționați că municipiul dispune numai de două lo­curi de parcare. Reușesc acestea să rezolve problema parcării tuturor vehiculelor ce vin din afară ? — In foarte mică măsură. Apoi și ca organizare ele lasă mult de dorit. Nu sînt semnalizate, mulți dintre șo­feri (posesori de autoturisme) nu le cunosc adresa, in­­trucît I.G.C.L. Botoșani încă nu s-a învrednicit să con­fecționeze indicatoarele care să-i conducă către locurile de parcare. Din această cauză și din altele — majoritatea mași­nilor care vin în orașul de reședință al județului le in­­tilnim parcate la marginea străzilor, în apropierea între­prinderilor, instituțiilor la care s-au deplasat pentru re­zolvarea diferitelor probleme. Desigur, transformarea păr­ții carosabile a străzilor in locuri de parcare, are reper­cusiuni negative asupra circulației, în general. La acea­sta se mai admuiră și faptul că marea majoritate a poseso­rilor­ de autoturisme, neavînd unde să-și gareze mașinile, o­­cupă, in acest scop, aleile și alte căi de acces dintre blocuri. Or, în atribuțiile I G.C.L. cade și organizarea locurilor de parcare, a construirii garajelor. Pentru descongestionarea străzilor, aleilor ar fi ne­cesar să se mărească numărul locurilor de parcare. Ar re­comanda ca acestea să fie amplasate în apropierea prin­cipalelor instituții și întreprinderi județene. O. TEMNEANU «Vv :Prognoza In zilele de 2 și 3 au­gust, vreme în general frumoasă, cu cerul varia­bil. Cu totul izolat vor cădea averse de ploaie. Vînt slab pînă la potri­vit din sectorul nord­­vestic. Temperatura general staționară. Și­în­­imele vor fi cuprinse între 13 și 16 grade, iar maximele între 21 și 26 grade. PROLETARI DIN TOATE JARILE, UNITI­VA1 Așa e drept: IMPOZITE PE MĂSURA PUTERII ECONOMICE De curînd am citit decretul Consiliului de Stat nr. 651/24 iulie 1968 care se referă la mo­dificarea unor prevederi cu privire la impozitul pe terenu­rile unităților agricole coope­ratiste și pe veniturile agrico­le ale populației. Eu găsesc a­­ceastă măsură adoptată de sta­tul nostru ca foarte dreaptă și echitabilă menită să îmbine tot mai strîns interesele gene­rale ale întregii noastre socie­tăți, ale cooperativelor agrico­le și ale țărănimii noastre co­operatiste In toți acești ani, țărănimea cooperatistă, a primit un spri­jin puternic din partea statu­lui, ceea ce ne-a dat posibili­tatea să dezvoltăm averea ob­ștească și, pe baza acesteia, să crească nivelul nostru de via­ță. Cooperativa agricolă Mi­­hăileni are o suprafață de 1­275 ha. teren arabil. Cea mai mare parte (și cea mai grea) a lucrărilor agricole se execută azi cu mijloacele mecanizate puse la dispoziție de către stat, credite pentru dezvoltarea a­­verii obștești, semințe de cali­tate, asistență tehnică de spe­cialitate, îngrășăminte chimi­ce și material de construcție tot statul ne asigură. Comu­na noastră se înfrumusețează de la un an la altul. La cen­trul de comună se va da în curînd în folosință un maga­zin modern cu etaj, ca la oraș. Peste drum se construiește un local pentru căminul cultural. Toate acestea cer eforturi ma­teriale mari, din­ partea statu­lui. Ele nu pot fi acoperite de­cit prin contribuția noastră, a tuturora. Iată de ce noi, țăra­nii cooperatori, apreciem cu foarte justificată măsura pri­vind reglementarea impozite­lor pe terenurile cooperative­lor agricole și pe veniturile populației realizate prin valo­rificarea produselor agricole. Este cunoscut că pînă nu de mult, două cooperative agrico­le dintr-un raion, indiferent de gradul de fertilitate a tere­nului plăteau la aceeași su­prafață un impozit egal. Or, nu era drept să fie așa. Co­operativele agricole cu terenuri mai fertile obțin și venituri mai mari, în timp ce acele cu soluri mai sărace realizează venituri mai mici, înseamnă că acestea din urmă erau de­zavantajate. Așa cum s-a re­glementat în prezent, prin im­punerea cooperativelor de pro­ducție cu un impozit fix pe hectar, pe zone de fertilitate, este soluția cea mai dreaptă. Unitatea noastră, de pildă, este încadrată în zona a II-a și vom plăti impozitul aferent acestei categorii. Altele, cu te­renuri mai slabe vor plăti mai puțin. In acest an noi avem posibi­litatea să obținem recolte bu­ne la toate culturile. Cu ex­cepția griului, unde din cauza secetei producția planificată nu se va putea realiza, la po­rumb, cartofi, sfeclă de zahăr vom depăși sarcinile stabilite realizînd în acest fel venitu­rile prevăzute la începutul a­­nului. Achitarea la scadență a impozitelor stabilite pentru unitatea noastră, o considerăm­ ca o îndatorire de cinste, ce răspuns la o măsură justă menită să ducă la continua în­florire a economiei noastre na­ționale. GH. COVALCIUC președintele cooperativei agri­cole de producție Mihăileni Beneficii peste plan Recent centralizat, bilanțul activității industriale din pri­ma jumătate a anului ne ofe­ră posibilitatea să consemnăm alte rezultate de seamă ale colectivelor de muncă din în­treprinderile productive. In primul semestru, pe ansamblul municipiului și județului Boto­­șani, planul de beneficii a fost Îndeplinit și depășit cu 5.043.000 lei. Toate unităție industria­le, fără nici o excepție, și-au adus contribuția, prin rezulta­tele obținute la depășirea a­­cestui indicator de sinteză ce reflectă creșterea eficienței e­­conomice — scopul final al muncii. Volumul cel mai ma­re de beneficii suplimentare (2 2P9 000 lei) s-a realizat co­lectivul fabricii de zahăr „Si­retul" din Bucecea. Botoșani. Tineri brigadieri pe Frimu­ șantiere (str. I. C. ) Pentru a-și spori veni­turile, numeroși cetățeni și elevi din Păltiniș și orașul Dorohoi au colectat din flo­ra spontană peste 3000 kg plante medicinale. Cele mai mari cantități au fost pre­date de Haralambie Burla­­cu, Angela Cojocaru, Anica Răcnea și Ion Palamaru.­­ La librăria cu autoser­vire din Darabani, gestiona­tă de Eugenia Cimpoi, pla­nul la vînzări pe luna iulie a fost îndeplinit în numai două săptămîni, respectiv pînă la 15 iulie. La îndepli­nirea planului înainte de termen au contribuit și difu­­zorii voluntari.

Next