Clopotul, iulie-septembrie 1968 (Anul 24, nr. 2243-2320)
1968-08-02 / nr. 2270
Anul XXIV nr. 2270 vineri 2 august 1968 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR PROVIZORIU Redacția șl administrația > Botoșani. Calea Nationals or £61 Telefoane t Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viata de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 Anchetă economici ÎN COOPERAȚIA MEȘTEȘUGĂREASCĂ RENTABILIZAREA TUTUROR SECȚIILOR - 0 FATA MORGANA ? O primă apreciere (poate cea mai esențială) asupra activității cooperației meșteșugărești din județul nostru la jumătatea anului , au fost realizate beneficiile și rata rentabilității planificate. Există deci condiții, ca în cea de a doua jumătate a anului, să se obținută realizări și mai bune pe linia întăririi economice Pierderile înregistrate în cele 11 secții se ridică la peste 50.000 lei. Acestea au fost acoperite, de fapt, cu beneficii rezultate din activitatea de producție a altor secții a cooperativelor meșteșugărești respective. Situația de mai sus comportă deci discuții îndeosebi la ultimele 3 unități unde numărul de secții cu pierderi sau fără rentabilitate se menține încă destul de mare. „Măsuri concrete, nu subterfugii" Intr-un articol purtînd acest titlu, a fost criticată conducerea cooperativei meșteșugărești „Muncitorul" din Săveni pentru slaba preocupare pe linia rentabilizării tuturor secțiilor în primul trimestru al anului. In loc de un răspuns serios, în care să se arate ce anume măsuri concrete s-au luat (acesta era doar și titlul articolului), conducerea acestei unități ne-a trimis două financiare a fiecărei cooperative. Aceasta presupune ca toate — dar absolut toate — secțiile de prestări servicii să înregistreze beneficii, să devină rentabile. In primul semestru în această privință, rezultatele nu au fost dintre cele mai bune. Le exprimăm în următorul tablou , pagini pline cu justificări, din care redăm mai jos cîteva exemple : „...comitetul executiv al cooperativei a luat măsuri pentru ca toate secțiile de producție din cadrul cooperativei să fie rentabile", și mai departe ! „...frizeria a înregistrat pierderi din cauză că s-au dat la casare unele obiecte de inventar și mijloace fixe, fapt ce a influențat asupra rentabilității. La secția construcții s-a înregistrat o pierdere de 14.700 lei, dar este justificată deoarece aici s-a dat concediu de odihnă la toți cooperatorii“. Șirul justificărilor continuă... Care sînt rezultatele la sfîrșitul primului semestru în condițiile cînd (așa sperăm cel puțin !) nu s-au mai dat la casare mijloace fixe și obiecte de inventar, iar cooperatorii nu au mai plecat în concediu de odihnă (doar în scrisoare se menționează că toți și-au efectuat concediul în trim. I) ? Anexa la bilanțul contabil al cooperativei meșteșugărești din Săveni arată că un număr de 4 secții și anume : frizerie, construcții (întreținere), cizmărie și cojocărie au înregistrat o pierdere de 20.500 lei, iar secția ceaprazărie abia își acoperă cheltuielile, dînd nici un beneficiu. nereal. Alte secții (pictură, croitorie), realizează o rată a rentabilității extrem de scăzută : 0.35—1.35 la sută. Cauzele acestor rezul t. MAFTEI (Continuare în pag. a 111-a) în ziarul de Itinerariile vacantei • Curier • Arca lui Noe Sport • Ecouri Elevă la liceul «erai, muncitoarea Elena Bobu de la Fabrica de confecții din Botoșani, din brigada ce lucrează pentru export. Își depășește zilnic norma cu 5 la sută Foto : G RADU Denumirea coope Total ________Din care :_________ rativei meșteșu- secții Secții Secții Secții gărești prestări renta- curier- fără servicii biie deri beneficii Confecția Botoșani 25 25 — — Prestarea Botoșani 20 19 1 — Progresul Botoșani 21 19 — 2 înfrățirea Botoșani 27 24 3 — Muncitorul Săveni 25 20 4 1 Sporul Dorohoi_________27_____19________3_________5 Total 145 126 11 8 Dorohoi: Pe șantierul viitoarei fabriei de brânzeturi Foto: I. HELICI Climatul orașului( C») Unul din semnatarii acestor rînduri a întreprins, cu puțin timp în urmă, o anchetă lărgită vizînd frecventarea spectacolelor teatrale. Au fost aleși 125 de oameni cu următoarea structură : 60 elevi din clasa a Xl-a din liceele municipiului, 20 de profesori , 10 cadre medicale cu studii medii și superioare ; 35 muncitori, ingineri, tehnicieni și funcționari. Oameni de diverse vîrste, de diferite profesii, aflați în diferite stadii de pregătire intelectuală. Am reținut cîteva concluzii pe care, parțial, le vom reproduce aici. In general, oamenilor le place teatrul, îi pasionează atît repertoriul național, cît și cel universal Dar sînt unele păreri, din păcate destul de numeroase, care nu pun într-o lumină prea favorabilă Teatrul de Stat „Mihai Eminescu“. Lăsăm la o parte unele cauze ce concură la prezentarea unor spectacole fără suficienți spectatori (radio, televiziune etc.), ne vom opri doar la cele cu izvor în unele realități locale. Spicuim, pentru exemplificare, cîteva păreri : „Vizionez majoritatea spectacolelor prezentate bune, venite în de colective turneu, și numai unele din cele prezentate de teatrul nostru. Care este cauza ? Lipsa de timp, valoarea modestă a colectivului nostru teatral...“ (prof. Aurel Dorcu). „Merg rar la teatru deoarece nu mă satisface ținuta artistică a spectacolelor prezentate de teatrul botoșănean“, (prof. Valerian Căldare). „Ținuta artistică a spectacolelor (n.n. ,ale Teatrului de stat „Mihai Eminescu") lasă de dorit. Nu este vorba de actori, ci de posibilitățile restrînse de interpretare ale colectivului. Fiind numini actori, cei existenți sînt puși în situația să interpreteze roluri care n-au vocație. De pentru aici, unele spectacole cu un nivel artistic scăzut“ (prof. Ștefan Dragomir). Pentru a încheia acest capitol, dăm cîteva cifre semnificative : 61 la sută din cei chestionați declară că, din diverse cauze, nu frecventează teatrul i 21 la sută au vizionat, în stagiunea recent încheiată, un singur spectacol , 18 la sută au vizionat două ori mai multe spectacole. Deoarece de valoarea interpretării, deci de forța de atragere a teatrului, vom vorbi altă dată, ne vom opri asupra altor aspecte, ce țin tot de formarea profilului intelectual al omului. „După părerea mea, unii oameni din Botoșani nu simt nevoia de a trăi frumos, spun asta cu atît mai mult, cu cît aici nu există scuza lipsei unui teatru“, ne-a spus — cu prilejul unei mese rotunde organizată de redacție — economistul Marcel Oprișan. „Ce fac cele cîteva mii de elevi, ce fac dascălii lor“ s-a întrebat interlocutorul nostru. Intr-adevăr, să insistăm puțin asupra acestei inerții, cu implicații nebănuit de adînci. Desigur, nu se poate spune că orașul nu are suficiente posibilități de afirmare. Există instruire, de însă aici o oarecare tendință de a bate pasul pe loc, sînt oameni care fac prea des apel la trecutul istoric al orașului, și, aceiași oameni, depun prea puține eforturi de a ridica și perfecționa continuu viața spirituală a municipiului. „Sînt tînăr și am lucrat cu tineri — ne spune prof. Stelian Cîrstian, președintele Comitetului municipal pentru cultură și artă. Cînd am venit în Botoșani, în 1964, nu după mult timp am spus că aici nu există o atmosferă de emulație intelectuală. Am ajuns atunci la concluzia că te poți întrece doar cu tine însuți, că numai avînd o voință puternică, o dorință nestăvilită de autoperfecționare poți da curs pasiunilor. E foarte păcat, dar, la o seamă din constatările de atunci, nu am renunțat nici acum. Nu spun că nu sunt pe aiți oameni pasionați, dornici să se afirme. Dar aceștia sînt prea prinși de o tare a ambianței. Să uniformizau un exemplu : în cadrul filialei societății de științe filologice, în care activez de la sosirea mea în Botoșani, s-a organizat o sesiune științifică. Au fost convocați o serie de profesori de specialitate, care ar fi putut asculta comunicări ce se anunțau foarte interesante. Dar, spre părerea de rău a organizatorilor, au venit doar cîțiva pensionari. Și, pentru că sunt pe terenul exemplelor, mai amintesc unul recent, un critic de artă din București , a fost invitat să conferențieze la Botoșani, în sala cinematografului „Melodia“ dar în sală erau prezenți, la ora începerii, doar trei copii. Naș TIBERIU BRAESCU DUMITRU IVAN (Continuare în pag. a 1i-a) r Locul de parcare Firește, dezvoltării parcului de mașini trebuie să-i corespundă preocuparea pentru organizarea locurilor de parcare a autovehiculelor. Cum se materializează aceasta in orașele județului nostru ? Cu această întrebare ne-am adresat tovarășului căpitan Dinu Barbacaru, de la serviciul circulației al Inspectoratului de miliție județean. — Excluzîndu-le pe cele ale unităților socialiste (ale întreprinderilor, instituțiilor...) in județ avem trei locuri de parcare, plus refugiile organizate pe principalele artere de comunicație auto (Botoșani-Suceava; Botoșani-Dorohoi...) Dar să revin la cele trei locuri de parcare. Două din ele sunt organizate la Botoșani: unul, rezervat parcării autoturismelor, se află pe strada Mureș (paralel cu strada principală), altul, destinat parcării autocamioanelor, e plasat in spatele restaurantului „Suceava". Al treilea, de altfel cel mai bine organizat, dar nefolosit (?!) de către șoferi este cel din vecinătatea pieței orașului Dorohoi, și cu aceasta... am încheiat lista. — Menționați că municipiul dispune numai de două locuri de parcare. Reușesc acestea să rezolve problema parcării tuturor vehiculelor ce vin din afară ? — In foarte mică măsură. Apoi și ca organizare ele lasă mult de dorit. Nu sînt semnalizate, mulți dintre șoferi (posesori de autoturisme) nu le cunosc adresa, intrucît I.G.C.L. Botoșani încă nu s-a învrednicit să confecționeze indicatoarele care să-i conducă către locurile de parcare. Din această cauză și din altele — majoritatea mașinilor care vin în orașul de reședință al județului le intilnim parcate la marginea străzilor, în apropierea întreprinderilor, instituțiilor la care s-au deplasat pentru rezolvarea diferitelor probleme. Desigur, transformarea părții carosabile a străzilor in locuri de parcare, are repercusiuni negative asupra circulației, în general. La aceasta se mai admuiră și faptul că marea majoritate a posesorilor de autoturisme, neavînd unde să-și gareze mașinile, ocupă, in acest scop, aleile și alte căi de acces dintre blocuri. Or, în atribuțiile I G.C.L. cade și organizarea locurilor de parcare, a construirii garajelor. Pentru descongestionarea străzilor, aleilor ar fi necesar să se mărească numărul locurilor de parcare. Ar recomanda ca acestea să fie amplasate în apropierea principalelor instituții și întreprinderi județene. O. TEMNEANU «Vv :Prognoza In zilele de 2 și 3 august, vreme în general frumoasă, cu cerul variabil. Cu totul izolat vor cădea averse de ploaie. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul nordvestic. Temperatura general staționară. Șiînimele vor fi cuprinse între 13 și 16 grade, iar maximele între 21 și 26 grade. PROLETARI DIN TOATE JARILE, UNITIVA1 Așa e drept: IMPOZITE PE MĂSURA PUTERII ECONOMICE De curînd am citit decretul Consiliului de Stat nr. 651/24 iulie 1968 care se referă la modificarea unor prevederi cu privire la impozitul pe terenurile unităților agricole cooperatiste și pe veniturile agricole ale populației. Eu găsesc această măsură adoptată de statul nostru ca foarte dreaptă și echitabilă menită să îmbine tot mai strîns interesele generale ale întregii noastre societăți, ale cooperativelor agricole și ale țărănimii noastre cooperatiste In toți acești ani, țărănimea cooperatistă, a primit un sprijin puternic din partea statului, ceea ce ne-a dat posibilitatea să dezvoltăm averea obștească și, pe baza acesteia, să crească nivelul nostru de viață. Cooperativa agricolă Mihăileni are o suprafață de 1275 ha. teren arabil. Cea mai mare parte (și cea mai grea) a lucrărilor agricole se execută azi cu mijloacele mecanizate puse la dispoziție de către stat, credite pentru dezvoltarea averii obștești, semințe de calitate, asistență tehnică de specialitate, îngrășăminte chimice și material de construcție tot statul ne asigură. Comuna noastră se înfrumusețează de la un an la altul. La centrul de comună se va da în curînd în folosință un magazin modern cu etaj, ca la oraș. Peste drum se construiește un local pentru căminul cultural. Toate acestea cer eforturi materiale mari, din partea statului. Ele nu pot fi acoperite decit prin contribuția noastră, a tuturora. Iată de ce noi, țăranii cooperatori, apreciem cu foarte justificată măsura privind reglementarea impozitelor pe terenurile cooperativelor agricole și pe veniturile populației realizate prin valorificarea produselor agricole. Este cunoscut că pînă nu de mult, două cooperative agricole dintr-un raion, indiferent de gradul de fertilitate a terenului plăteau la aceeași suprafață un impozit egal. Or, nu era drept să fie așa. Cooperativele agricole cu terenuri mai fertile obțin și venituri mai mari, în timp ce acele cu soluri mai sărace realizează venituri mai mici, înseamnă că acestea din urmă erau dezavantajate. Așa cum s-a reglementat în prezent, prin impunerea cooperativelor de producție cu un impozit fix pe hectar, pe zone de fertilitate, este soluția cea mai dreaptă. Unitatea noastră, de pildă, este încadrată în zona a II-a și vom plăti impozitul aferent acestei categorii. Altele, cu terenuri mai slabe vor plăti mai puțin. In acest an noi avem posibilitatea să obținem recolte bune la toate culturile. Cu excepția griului, unde din cauza secetei producția planificată nu se va putea realiza, la porumb, cartofi, sfeclă de zahăr vom depăși sarcinile stabilite realizînd în acest fel veniturile prevăzute la începutul anului. Achitarea la scadență a impozitelor stabilite pentru unitatea noastră, o considerăm ca o îndatorire de cinste, ce răspuns la o măsură justă menită să ducă la continua înflorire a economiei noastre naționale. GH. COVALCIUC președintele cooperativei agricole de producție Mihăileni Beneficii peste plan Recent centralizat, bilanțul activității industriale din prima jumătate a anului ne oferă posibilitatea să consemnăm alte rezultate de seamă ale colectivelor de muncă din întreprinderile productive. In primul semestru, pe ansamblul municipiului și județului Botoșani, planul de beneficii a fost Îndeplinit și depășit cu 5.043.000 lei. Toate unităție industriale, fără nici o excepție, și-au adus contribuția, prin rezultatele obținute la depășirea acestui indicator de sinteză ce reflectă creșterea eficienței economice — scopul final al muncii. Volumul cel mai mare de beneficii suplimentare (2 2P9 000 lei) s-a realizat colectivul fabricii de zahăr „Siretul" din Bucecea. Botoșani. Tineri brigadieri pe Frimu șantiere (str. I. C. ) Pentru a-și spori veniturile, numeroși cetățeni și elevi din Păltiniș și orașul Dorohoi au colectat din flora spontană peste 3000 kg plante medicinale. Cele mai mari cantități au fost predate de Haralambie Burlacu, Angela Cojocaru, Anica Răcnea și Ion Palamaru. La librăria cu autoservire din Darabani, gestionată de Eugenia Cimpoi, planul la vînzări pe luna iulie a fost îndeplinit în numai două săptămîni, respectiv pînă la 15 iulie. La îndeplinirea planului înainte de termen au contribuit și difuzorii voluntari.