Clopotul, iulie-septembrie 1968 (Anul 24, nr. 2243-2320)
1968-08-04 / nr. 2272
V Á y Anul XXIV nr. 2272 duminică 4 august 1968 4 pagini 30 bani PERFECȚIONĂRI ALE FORMELOR DE RETRIBUIRE A MUNCII IN COOPERATIVELE AGRICOLE Uniunea Națională a cooperativelor agricole de producție a elaborat recomandări privind introducerea unor forme noi de retribuire a muncii în C.A.P. și aplicarea retribuției suplimentare la cultura viței de vie. Ele urmăresc stimularea interesului maselor de țărani cooperatori în executarea unor lucrări hotărîtoare pentru producție, în cultura plantelor de cîmp, pentru recoltarea produselor în perioada optimă și în condiții corespunzătoare de calitate, precum și în raport de situație — pentru executarea altor operațiuni absolut necesare, cum ar fi udatul culturilor, combaterea dăunătorilor, recomandările prevăd posibilitatea retribuirii numai în bani a lucrărilor prestate la mărimea planificată a zilei - muncă. Bineînțeles, la sfîrșitul anului, în raport de realizări, se va face recalcularea la nivelul realizat. Această soluție poate fi aplicată pentru zilelemuncă efectuate în tot timpul anului sau numai pentru activitatea prestată în anumite perioade. Foarte stimulatorii sunt și prevederile privitoare la retribuirea în bani cu cotă - parte din veniturile încasate de cooperativele agricole din vînzarea legumelor, fructelor sau strugurilor. Acest sistem de retribuire se poate acorda pentru toate operațiunile efectuate la culturile respective, fără a se mai acorda zile - muncă și retribuție suplimentară. Nivelul acestei repartiții poate fi pînă la 25 la sută din veniturile realizate la legumele timpurii, pînă la 40 la sută la cele de vară și pînă la 30 la sută pentru legumele de toamnă, struguri și fructe. Pot beneficia de noul sistem de retribuție numai cooperatorii care participă la întregul ciclu de lucrări la suprafața lucrată în aceste condiții.Prezintă un deosebit interes și un alt sistem, care are în vedere condițiile diferite ce pot să existe în diverse cooperative agricole. Acesta constă în retribuirea cu zile - muncă pentru lucrările efectuate pînă la recoltare, iar pentru recoltare, sortare și ambalare, cu o cotă parte din veniturile bănești încasate din vînzarea produselor. Nivelul acestei remunerări ar urma să fie de pînă la 5 la sută pentru recoltat struguri. In caz că e nevoie să se facă și cizelarea lor, se va mai adăuga pînă la 3 la sută. Pentru fructe și ceapă se pot acorda pînă la 15 la sută din veniturile realizate, iar la rădăcinoase și alte legume pînă la 20 la sută. Recomandările fac precizarea că acest sistem se va aplica numai la acele legume la care recoltarea se face într-o singură etapă. Pentru cei ce lucrează în viticultură se prevăd cîteva sisteme stimulatorii aparte. Pe lingă zilele - muncă ce se acordă pentru efectuarea tuturor lucrărilor, la sfîrșitul fiecărui an se va putea plăti în plus pînă la 0,10 lei pe fiecare butuc de vie, întreținut 3 ani de la plantare, cu condiția ca prinderea să fie cel puțin de 90—95 la sută în primul an, iar în anul al treilea plantația să fie încheiată. Recomandările prevăd stimularea cooperatorilor, pe lîngă retribuția cu zile - muncă, cu a treia parte din producția culturilor intercalate printre rîndurile de vie. In conformitate cu H.C.M. 675 din 30 martie a.c., retribuția suplimentară din viticultură poate fi acordată nu numai în bani ci și în natură. Cantitățile de vin acordate membrilor cooperatori pentru depășirea planului sînt scutite de taxe, indiferent dacă dețin sau nu suprafețe de vie în folosință personală. Retribuția suplimentară pentru depășirea planului de producție se va acorda brigăzilor, echipelor, grupelor de familii sau familiilor cărora li se vor da în primire suprafețele de vie pe o perioadă mai îndelungată — cel puțin cinci ani. Cota maximă a retribuției suplimentare — ținînd seama de judicioasa așezare a planului, va putea fi de pînă la 60 la sută din depășire. Partea ce se poate acorda în natură din această depășire este de pînă la 80 la sută, iar în cazuri speciale ION MAXIMIUC (Continuare în pag. a III-a) ÎNTREPRINDEREA DE MECANIZARE A AGRICULTURII Ki 1/ kmv/ /. ■ Tînărul macaragiu Mihai Vasniuc de pe șantierul de locuințe „Parc" din Botoșani se distinge prin hărnicie și conștiinciozitate in muncă Foto . R. GLIGOR De ce întîrzie treierisul 9 la Saucenița? Pe data de 18 iulie a.c. la C.A.P. Saucenița, din comuna Văculești s-a terminat recoltatul griului de pe cele 410 ha. De treierat mai este încă de pe o suprafață de 123 ha. După calculele făcute de noi, treierișul sfîrșit, a început și treierișul ! Dar Gheorghe Amariei se dovedește tare comod, lăsînd aproape toată treaba pe seama a doi membri cooperatori : D. I. Marin și M. Bondrea, care fac și ei ci se pricep atunci cînd se produc stagnări din ■ [UNK] [UNK] [UNK]ni actualitatea agrară putea să fie de mult terminat dacă am fi fost deserviți așa cum trebuie de către întreprinderea de mecanizare a agriculturii din Dorohoi. Acum au mai intervenit și ploile ! De ce am rămas așa în urmă ? în primul rînd, în zilele cînd am pornit din plin la recoltat I.M.A. Dorohoi, a retras 5 combine de la noi și le-a trimis în altă parte. Singura batoză adusă aici, nu a putut fi nici ea folosită la început cîteva zile din cauză că ii lipsea tractoristul Apoi cînd acesta a venit (Gheorghe Amariei) a constatat că îi lipsește cureaua de la cupe , pentru aducerea acesteia de la Cîndești a mai durat încă două zile,in cauza unor defecțiuni. In ziua de 26 iulie, nu știu pe unde a umblat Gh. Amariei cu tractorul, însă a venit la lucru abia pe la ora 11 deși pînă atunci vremea era bună pentru treieriș. Dar nu numai la treieratul recoltei nu lucrează cum trebuie secția de mecanizare. Noi am contractat cu I.M.A. Dorohoi să baloteze paiele de pe suprafața de 300 ha. Pînă acum s-au balotat numai de pe 50 ha , ușor de închipuit cam cum arată paiele în prezent, întinse pe cîmp și bătute de ploi. La această lucrare au fost repartizate două baletiere, însă practic a lucrat numai una, cea condusă de Ioan Foca; a doua, de care răspunde Petru Ilaș n-a lucrat decît extrem de puțin. O săptâmînă întreagă s-a tot plimbat cu ea la Dorohoi, cică o ducea la reparat. Explicația e însă că tractoristul Petru Ilaș locuiește în Dorohoi și, se spune, că stă mai mult pe acasă. Nouă ni se pare de neînțeles cum de acceptă conducerea I.M.A. Dorohoi această stare de lucruri! Oare acolo nu se urmărește ce fel de productivitate realizează fiecare agregat de lucru ? Și dacă se urmărește cum de nu se alarmează tovarășii din conducere că se pierde atîta recoltă, timp de lucru și că mașinile stau nefolosite ? N. GRADINARU contabil șef, C.A.P. Saucenița PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNITIVA1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR PROVIZORIU % Redactis ai administrația i Botoșani. Calea Nationals nr 261 Redactor jef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Sectiile economica și culturala — 1487 Secțiile viata de partid și construcții de stat — 1106 Sectiile Informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 Telefoane i Redactor yet — 1328 S " ' : ‘ * Imagine din centrul orașului Săveni TOATA LUMEA A DORMIT LINIȘTITĂ!.. Omul a manifestat dintotdeauna dorința de a-și ajuta semenul său, căzut la nevoie. Viața e plină de cinci anii, chiar cu exemple prețul propriei lor vieți, i-au salvat pe alții, aflați in primejdie. In societatea noastră contemporană asistăm la un proces mai larg, mai amplu, mai cuprinzător al spațiului încadrat între coordonatele a ceea ce numim într-ajutorare. In sfera acestui fenomen social nu mai e vorba de simpla relație individ-individ , ea îmbracă aspectul relațiilor de într-ajutorare între colective întregi de muncă, brigăzi, secții, întreprinderi, instituții. In efortul comun pentru realizarea a ceea ce ne-am propus să înfăptuim, intr-ajutorarea capătă un sens tot mai major, o arie mereu mai largă, necesitate izvorîtă de fapt din interdependența tot mai strinsă existentă intre multiplele sectoare ale uriașului mecanism pe care-l reprezintă economia națională. Ne-am obișnuit să judecăm așa lucrurile. De aceea, excepțiile de la această regulă ne repugnă, mai ales cînd lipsa acestui simț de într-ajutorare lezează nu interesele individuale ci interesele unui întreg colectiv, ale societății. Un asemenea caz, o excepție de la așa-zisa regulă generală, s-a petrecut recent în municipiul nostru. La mijlocul acestei luni, la uzinele textile „Moldova“ s-a produs o avarie la postul de V. MAFTEI (Continuare in pag. a III-a) Pe urmele unei avarii de la uzinele textile „Moldova" Citiți pagina LITERATURA - ARTA • CURIER • CINTECUL DOR • MATEI EMINESCU LA BISTRIȚA • POEZII i. L. VALEA La localurile școlilor din satele comunei Trușești s-au terminat reparațiile și curățenia generală. S-a făcut, de asemenea, aprovizionarea cu cantitățile de combustibil necesare Încălzirii in timpul iernii. A fost depășit cu 206 tone planul pe luna iulie la preluări animale de către Industria cărnii Botoșani. Premiul I pe țară la concursul „Cunoașteți apicultură ?", organizat de A.C.A. și revista „Agricultura socialistă“ a revenit apicultorului Iorgu Epure de la C.A.P. Viișoara ,responsabilul cercului apicol comunal. In ziua de 2 august la întreprinderea de aprovizionare tehnico-materială nr. 14 din Botoșani, a avut loc adunarea generală a salariaților. Comitetul de direcție a prezentat o informare privind îndeplinirea planului economic și financiar pe primul semestru al anului și sarcinile ce revin colectivului în cel de-al doilea semestru. In adunare au fost făcute numeroase propuneri pentru depășirea sarcinilor de producție pe întregul Planul producției globale a întreprinderii de morărit din Botoșani a fost îndeplinit în luna iulie în proporția de 100,6 la sută. In aceeași perioadă s-au fabricat 10 tone pîine și s-au măcinat 3 tone făină albă și integrală peste prevederile planului. VEDERE DIN BOTOȘANI POARTA ORAȘULUI De sus, orașul se oferă panoramic , grădini, irizare vegetală, punctată de verticale zvîcniri de blocuri și turle. E un truism a spune că intrarea, „poarta", e pentru oraș cartea sa de vizită. Aici turistul înregistrează prima oară temperatura urbană a localității. Iar pentru ochiul atent și interesat al localnicului, poarta e un indiciu al dezvoltării și înnoirii orașului său. Porțile Botoșanilor sunt în acest sens semnificative : nedezmințindu-se, orașul grădinilor avizează de la intrare cu arcade verzi, care sunt, estival, dominanta cromaticii botoșănene. Grija edililor pentru aspeJ ftul orașului e manifestă și chiar de la intrare, clădirile, străzile, spațiile verzi indică fără greș pulsul nou al vieții citadine a municipiului. Cardinală, așezarea intrărilor în Botoșani ne amintește că orașul a fost la intersecția a vechi drumuri comercia carnet le. Caravane lungi duceau în patru zări mărfurile neguțătorilor; hanurile îi adăposteau o vreme apoi plecau spre nord, în Polonia și mai departe sau spre porturile de la gurile Dunării, de la Mare... Mai stăruie și acum în referirile la intrări denumirile de „bariera lașului", „bariera Sucevei", „bariera Suliței". Odinioară, aici, pe ulițele noroioase, biți închinau cărăuși gră„la botul calului" aldămașurile vestitelor iarmaroace. Astăzi, vechile bariere sunt puncte de confluență între asfaltul drumurilor naționale sau județene și cel al arterelor modernizate ale orașului. Dinspre vest, de la Suceava și de la nord, de la Dorohoi șoselele intră în plină zonă industrială marcată de construcții dimensionate, veritabile obeliscuri ale noului. Frumoasă e și poarta de la est, unde drumul județean oferă ca un preludiu al intrării în oraș, invitînd la popas, cabana Rediu. Firește, pentru a intimpina cum se cuvine pe cei care ne vizitează, pentru a se direcționa de la intrare cursul impresiilor despre oraș, mai sunt de făcut multe lucruri și în acest domeniu ingeniozitatea și bunul gust au cale deschisă.Pancarte cu prezentarea punctelor turistice, cu reclame ale produselor întreprinderilor din oraș, ale restaurantelor, hotelurilor, presă D. IGNAT V (Continuare în pag. a III-a) J In zilele de 4, 5 și 6 august vremea va fi instabilă la începutul intervalului, apoi va deveni frumoasă. Cerul va fi schimbător, favorabil averselor locale de ploaie. Vînt potrivit din sectorul nord-vestic. Temperatura aerului va cunoaște valori minime, cuprinse între 10 și 14 grade, iar maximele — intre 22 și 26 grade.