Clopotul, iulie-septembrie 1968 (Anul 24, nr. 2243-2320)

1968-08-04 / nr. 2272

V Á y Anul XXIV nr. 2272 duminică 4 august 1968 4 pagini 30 bani PERFECȚIONĂRI ALE FORMELOR DE RETRIBUIRE A MUNCII IN COOPERA­TIV­ELE AGRICOLE Uniunea Națională a coope­rativelor agricole de produc­ție a elaborat recomandări privind introducerea unor for­me noi de retribuire a muncii în C.A.P. și aplicarea retribu­ției suplimentare la­ cultura viței de vie. Ele urmăresc sti­mularea interesului maselor de țărani cooperatori în exe­cutarea unor lucrări hotărî­­toare pentru producție, în cul­tura plantelor de cîmp, pen­tru recoltarea produselor în perioada optimă și în condiții corespunzătoare de calitate, precum și­­ în raport de si­tuație — pentru executarea al­tor operațiuni absolut necesa­re, cum ar fi udatul culturilor, combaterea dăunătorilor, re­comandările prevăd posibilita­tea retribuirii numai în bani a lucrărilor prestate la mări­mea planificată a zilei - mun­că. Bineînțeles, la sfîrșitul a­­nului, în raport de realizări, se va face recalcularea la ni­velul realizat. Această soluție poate fi aplicată pentru­ zilele­­muncă efectuate în tot timpul anului sau numai pentru acti­vitatea prestată în anumite pe­rioade. Foarte stimulatorii sunt și prevederile privitoare la­ retri­buirea în bani cu cotă - parte din veniturile încasate de co­operativele agricole din vînza­­rea legumelor, fructelor sau strugurilor. Acest sistem de re­tribuire se poate acorda pen­tru toate operațiunile efectua­te la culturile respective, fără a se mai acorda zile - muncă și retribuție suplimentară. Ni­velul acestei repartiții poate fi pînă la 25 la sută din venitu­rile realizate la legumele tim­purii, pînă la 40 la sută la cele de vară și pînă la 30 la sută pentru legumele de toam­nă, struguri și fructe. Pot be­neficia de noul sistem de re­tribuție numai cooperatorii care participă la întregul ciclu de lucrări la suprafața lucra­tă în aceste condiții.­­Prezintă­­ un deosebit interes și un alt sistem, care are în vedere condițiile diferite ce pot să existe în diverse coope­rative agricole. Acesta constă în retribuirea cu zile - mun­că pentru lucrările efectuate pînă la recoltare, iar pentru recoltare, sortare și ambalare, cu o cotă parte din veniturile bănești încasate din vînzarea produselor. Nivelul acestei re­munerări ar urma să fie de pînă la 5 la sută pentru recol­tat struguri. In caz că e ne­voie să se facă și cizelarea lor, se va mai adăuga pînă la 3 la sută. Pentru fructe și ceapă se pot acorda pînă la 15 la sută din veniturile realizate, iar la rădăcinoase și alte legume pî­nă la 20 la sută. Recomandă­rile fac precizarea că acest sis­tem se va aplica numai la ace­le legume la care recoltarea se face într-o singură etapă. Pentru cei ce lucrează în vi­ticultură se prevăd cîteva sis­teme stimulatorii aparte. Pe lingă zilele - muncă ce se a­­cordă pentru efectuarea tutu­ror lucrărilor, la sfîrșitul fie­cărui an se va putea plăti în plus pînă la 0,10 lei pe fieca­re butuc de vie, întreținut 3 ani de la plantare, cu condiția ca prinderea să fie cel puțin de 90—95 la sută în primul an, iar în anul al treilea plantația să fie încheiată. Recomandă­rile prevăd stimularea coope­ratorilor, pe lîngă retribuția cu zile - muncă, cu a treia parte din producția culturilor intercalate printre rîndurile de vie. In conformitate cu H.C.M. 675 din 30 martie a.c., retri­buția suplimentară din viticul­tură poate fi acordată nu nu­mai în bani ci și în natură. Cantitățile de vin acordate membrilor cooperatori pentru depășirea planului sînt scutite de taxe, indiferent dacă dețin sau nu suprafețe de vie în fo­losință personală. Retribuția suplimentară pentru depășirea planului de producție se va a­­corda brigăzilor, echipelor, grupelor de familii sau famili­ilor cărora li se vor da în pri­mire suprafețele de vie pe o perioadă mai îndelungată — cel puțin cinci ani. Cota ma­ximă a retribuției suplimen­tare — ținînd seama de judi­cioasa așezare a planului, va putea fi de pînă la 60 la sută din depășire. Partea ce se poa­te acorda în natură din aceas­tă depășire este de pînă la 80 la sută, iar în cazuri speciale ION MAXIMIUC (Continuare în pag. a III-a) ÎNTREPRINDEREA DE MECANIZARE A AGRICULTURII K­­­i 1/ ­ k­mv­/ /. ■ Tînărul macaragiu Mihai Vasniuc de pe șantierul de locuințe „Parc" din Botoșani se distinge prin hărnicie și conștiinciozitate in muncă Foto . R. GLIGOR De ce întîrzie treierisul 9 la Saucenița? Pe data de 18 iulie a.c. la C.A.P. Saucenița, din comuna Văculești s-a terminat recolta­tul griului de pe cele 410 ha. De treierat mai este încă de pe o suprafață de 123 ha. După cal­culele făcute de noi, treierișul sfîrșit, a început și treierișul ! Dar Gheorghe Amariei se do­vedește tare comod, lăsînd a­­proape toată treaba pe seama a doi membri cooperatori : D. I. Marin și M. Bond­rea, care fac și ei ci­ se pricep atunci cînd se produc stagnări din ■ [UNK] [UNK] [UNK]ni actualitatea agrară putea să fie de mult terminat dacă am fi fost deserviți așa cum trebuie de către între­prinderea de mecanizare a a­­griculturii din Dorohoi. Acum au mai intervenit și ploile ! De ce am rămas așa în urmă ? în primul rînd, în zilele cînd am pornit din plin la recoltat I.M.A. Dorohoi, a retras 5 combine de la noi și le-a tri­mis în altă parte. Singura ba­toză adusă aici, nu a putut fi nici ea folosită la început cî­­teva zile din cauză că ii lipsea tractoristul Apoi cînd acesta a venit (Gheorghe Amariei) a constatat că îi lipsește curea­ua de la cupe , pentru aduce­rea acesteia de la Cîndești a mai durat încă două zile,­in cauza unor defecțiuni. In ziua de 26 iulie, nu știu pe unde a umblat Gh. Amariei cu trac­torul, însă a venit la lucru a­­bia pe la ora 11 deși pînă a­­tunci vremea era bună pentru treieriș. Dar nu numai la treieratul recoltei nu lucrează cum tre­buie secția de mecanizare. Noi am contractat cu I.M.A. Dorohoi să baloteze paiele de pe suprafața de 300 ha. Pînă acum s-au balotat numai de pe 50 ha , ușor de închipuit cam cum arată paiele în prezent, întinse pe cîmp și bătute de ploi. La această lucrare au fost repartizate două baletiere, în­să practic a lucrat numai una, cea condusă de Ioan Foca; a doua, de care răspunde Petru Ilaș n-a lucrat decît extrem de puțin. O săptâmînă întrea­gă s-a tot plimbat cu ea la Do­rohoi, cică o ducea la reparat. Explicația e însă că tractoris­tul Petru Ilaș locuiește în Do­rohoi și, se spune, că stă mai mult pe acasă. Nouă ni se pare de neînțeles cum de acceptă conducerea I.M.A. Dorohoi această stare de lucruri! Oare acolo nu se urmărește ce fel de producti­vitate realizează fiecare agre­gat de lucru ? Și dacă se ur­mărește cum de nu se alar­mează tovarășii din conduce­re că se pierde atîta recoltă, timp de lucru și că mașinile stau nefolosite ? N. GRADINARU contabil șef, C.A.P. Saucenița PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNITI­VA1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR PROVIZORIU % Redactis ai administrația i Botoșani. Calea Nationals nr 261 Redactor jef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Sectiile economica și culturala — 1487 Secțiile viata de partid și construcții de stat — 1106 Sectiile Informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 Telefoane i Redactor yet — 1328 S " ' : ‘ * Imagine din centrul orașului Săveni TOATA LUMEA A DORMIT LINIȘTITĂ!.. Omul a manifestat din­tot­deauna dorința de a-și ajuta semenul său, căzut la nevoie. Viața e plină de cinci anii, chiar cu exemple prețul propriei lor vieți, i-au sal­vat pe alții, aflați in pri­mejdie. In societatea noastră con­temporană asistăm la un pro­ces mai larg, mai amplu, mai cuprinzător al spațiului în­cadrat între coordonatele a ceea ce numim într-ajutorare. In sfera acestui fenomen so­cial nu ma­i e vorba de sim­pla relație individ-individ , ea îmbracă aspectul relațiilor de într-ajutorare între colec­tive întregi de muncă, bri­găzi, secții, întreprinderi, in­stituții. In efortul comun pen­tru realizarea a ceea ce ne-am propus să înfăptuim, intr-aju­torarea capătă un sens tot mai major, o arie mereu mai largă, necesitate izvorîtă de fapt din interdependența tot mai strinsă existentă in­tre multiplele sectoare ale u­­riașului mecanism pe care-l reprezintă economia națională. Ne-am obișnuit să judecăm așa lucrurile. De aceea, excep­țiile de la această regulă ne repugnă, mai ales cînd lipsa acestui simț de într-ajutorare lezează nu interesele indivi­duale ci interesele unui întreg colectiv, ale societății. Un ase­menea caz, o excepție de la așa-zisa regulă generală, s-a petrecut recent în municipiul nostru. La mijlocul acestei luni, la uzinele textile „Moldova“ s-a produs o avarie la postul de V. MAFTEI (Continuare in pag. a III-a) Pe urmele unei avarii de la uzinele textile „Moldova" Citiți pagina LITERATURA - ARTA • CURIER • CIN­TECUL DOR • MATEI EMINESCU LA BISTRIȚA • POEZII i. L. VALEA La localurile școlilor din satele comunei Trușești s-au terminat reparațiile și curățenia generală. S-a făcut, de asemenea, aprovizio­narea cu cantitățile de combustibil necesare Încălzirii in timpul iernii. A fost depășit cu 206 tone planul pe luna iulie la preluări animale de către Industria cărnii Bo­toșani. Premiul I pe țară la con­cursul „Cunoașteți apicultu­­ră ?", organizat de A.C.A. și revista „Agricultura socialis­tă“ a revenit apicultorului Ior­­gu Epure de la C.A.P. Viișoa­­ra ,responsabilul cercului api­col comunal. In ziua de 2 august la în­treprinderea de aprovizionare tehnico-materială nr. 14 din Botoșani, a avut loc adunarea generală a salariaților. Comi­tetul de direcție a prezentat o informare privind îndeplini­rea planului economic și fi­nanciar pe primul semestru al anului și sarcinile ce revin colectivului în cel de-al doi­lea semestru. In adunare au fost făcute numeroase propu­neri pentru depășirea sarcini­lor de producție pe întregul Planul producției globale a întreprinderii de morărit din Botoșani a fost îndeplinit în luna iulie în proporția de 100,6 la sută. In aceeași perioadă s-au fabricat 10 to­ne pîine și s-au măcinat 3 tone făină albă și integrală peste prevederile planului. VEDERE DIN BOTOȘANI POARTA ORAȘULUI De sus, orașul se oferă panoramic , grădini, iri­zare vegetală, punctată de verticale zvîcniri de blocuri și turle. E un truism a spune că intrarea, „poarta", e pen­tru oraș cartea sa de vi­zită. Aici turistul înre­gistrează prima oară temperatura urbană a localității. Iar pentru o­­chiul atent și interesat al localnicului, poarta e un indiciu al dezvoltării și înnoirii orașului său. Porțile Botoșanilor sunt în acest sens sem­nificative : nedezmin­țindu-se, orașul grădi­nilor avizează de la in­trare cu arcade verzi, care sunt, estival, domi­nanta cromaticii boto­­șănene. Grija edililor pentru aspeJ ftul orașului e ma­nifestă și chiar de la intrare, clădirile, stră­zile, spațiile verzi indi­că fără greș pulsul nou al vieții citadine a mu­nicipiului. Cardinală, așezarea intrărilor în Botoșani ne amintește că orașul a fost la intersecția a vechi drumuri comercia­ carnet­ le. Caravane lungi du­ceau în patru zări mărfu­rile neguțătorilor; ha­nurile îi adăposteau o vreme apoi plecau spre nord, în Polonia și mai departe sau spre portu­rile de la gurile Dună­rii, de la Mare... Mai stăruie și acum în refe­ririle la intrări denumi­rile de „bariera lașu­lui", „bariera Sucevei", „bariera Suliței". Odi­nioară, aici, pe ulițele noroioase, biți închinau cărăuși gră­„la botul calului" aldămașurile vestitelor iarmaroace. Astăzi, vechile bari­ere sunt puncte de con­fluență între asfaltul drumurilor naționale sau județene și cel al arterelor modernizate ale orașului. Dinspre vest, de la Suceava și de la nord, de la Doro­hoi șoselele intră în pli­nă zonă industrială mar­cată de construcții di­mensionate, veritabile obeliscuri ale noului. Frumoasă e și poarta de la est, unde drumul județean oferă ca un preludiu al intrării în oraș, invitînd la popas, cabana Rediu. Firește, pentru a in­­timpina cum se cuvine pe cei care ne vizitează, pentru a se direcționa de la intrare cursul impre­siilor despre oraș, mai sunt de făcut multe lu­cruri și în acest dome­niu ingeniozitatea și bu­nul gust au cale deschi­să.Pancarte cu prezen­tarea punctelor turisti­ce, cu reclame ale pro­duselor întreprinderilor din oraș, ale restauran­telor, hotelurilor, presă D. IGNAT V (Continuare în pag. a III-a) J In zilele de 4, 5 și 6 august vremea va fi in­stabilă la începutul in­tervalului, apoi va deve­ni frumoasă. Cerul va fi schimbător, favorabil a­­verselor locale de ploa­ie. Vînt potrivit din sec­torul nord-vestic. Tem­peratura aerului va cu­noaște valori minime, cuprinse între 10 și 14 grade, iar maximele — intre 22 și 26 grade.

Next