Clopotul, iulie-septembrie 1968 (Anul 24, nr. 2243-2320)

1968-09-11 / nr. 2304

r r Anul XXIV nr. 2304 miercuri 11 septembrie 1968 4 pagini 30 bani La Dorohoi, pe­­ strada A­­produl Arbore, au început lucrările de construcție a u­­nei moderne hale de tîmplă­­rie. Prin darea ei în folosin­ță , va fi dotată cu utilaj corespunzător, oferind con­diții optime de lucru unui număr tîmplari de­­ 60 meșteșugari, și dogari. Co­operativa meșteșugărească .Sporul" își va îmbunătăți substanțial activitatea de producție și în cadrul­­ sec­țiilor amintite Pentru buna desfășurare a procesului de învățămînt, liceul „Mihai Eminescu" din Botoșani a fost dotat, re­cent, cu material didactic necesar predării obiectelor fizica, chimie, științele naturii, în valoare de peste 4000 lei. In același scop, liceul a primit mobilier nou în va­loare de 15.000 lei. Pentru prelungirea liniei de autobuze spre cartierul Tulbureni, se află in curs de finisare partea carosabilă a drumului principal. Lu­crările se efectuează prin muncă patriotică. Incepînd din ziua de 0 septembrie, la cinemato­graful „Melodia" din Bo­toșani se desfășoară i,,Săp­­tămîna capodoperelor ci­nematografice". Vor rula pe ecran următoarele fil­me — care s-au bucurat de bun răsunător succes în competițiile­ternaționale­­ artistice In­Pădurea și spânzuraților (românesc), Cenușă și diamant (polo­nez), Hiroșima, dragostea mea (producție franco-ja­­poneză), Barbă roșie (ja­ponez), Diligența (ameri­can), Am întîlnit țigani fe­riciți­­(iugoslav) și Falstaff (film englez). Se modernizează șo­seaua Bucecea — Do­rohoi r~~ Redacția si administrația­­ Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane. Redactor țef — 1328 Redactor țel adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică ți culturală — 1487 Secțiile viata de partid si construcții de stat — 1106 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 Cu toate că în ultimele luni colectivul de muncă de la Grupul de șantiere nr. 1 Boto­șani a făcut unele progrese a­­tît în munca de organizare a șantierelor cît și în executarea lucrărilor de construcții, to­tuși se mențin numeroase de­ficiențe care frînează desfășu­rarea unei activități optime. Pe lingă deficiențele pro­prii constructorului, se mai a­­daugă și cele ale beneficiarilor care, din păcate, sunt suficient de multe și importante. Toate, împreună, au determinat ca la capătul a 8 luni de zile, din planul anual al grupului să se realizeze numai 60,1 la sută. In spatele acestui procent a­­nemic se ascund obiective de construcție rămase mult în ur­mă. Astfel, din planul anual de investiții, s-a realizat nu­mai 52,9 la sută la fabrica de brînzeturi Dorohoi, 54,9 la su­tă la internatul-cantină Boto­șani. La școala cu 8 săli de clasă Darabani s-au executat doar 28,7 la sută din lucrările planificate, iar la I.A.S. Cătă­­mărăști — 38 la sută. Printre consecințele nereali­­zării unui ritm de lucru nor­mal menționăm : terminarea cu întîrziere a zeci de aparta­mente de locuit, a unor obiec­tive școlare, a atelierului me­canic de la I.A.S. Cătămărăști etc. Pentru a se înțelege mai e­­xact nivelul de organizare a muncii și rezultatele obținute de această întreprindere, ară­tăm că planul operativ pe lu­na august a.c. a fost realizat în procent de numai 76,8 la sută. Nerealizarea însumează peste două milioane lei, ceea ce echivalează cu valoarea a 40 de­­ apartamente. Desigur, o contribuție însemnată la „obținerea“ acestor „realizări“ (mai exact nerealizări )o are și Trustul de construcții Su­ceava, care nu a asigurat cu repartiții, importante canti­tăți de materiale. E suficient să­ amintim că au lipsit în­ ul­timul timp peste două milioa­ne cărămizi, peste 2400 tone ciment și aproape 600 m.c. cherestea. Neasigurarea șan­tierelor cu materiale de con­strucții a condus la obținerea unei productivități scăzute și, bineînțeles, cîștigul mediu realizat s-a menținut la un nivel nesatisfăcător. Din aceas­tă cauză o parte din forța de muncă calificată a părăsit șan­tierele acestui grup și, în pre­zent, cînd există materialele necesare lipsesc sute de zidari, zeci de betoniști, tîmplari, parchetari ș.a.m.d. Acum cînd timpul este favo­rabil construcțiilor și, în ge­neral, există ceea ce trebuie, normal ar trebui ca forța de muncă existentă să fie folosi­tă în mod rațional. Acest lu­cru nu se întîmplă deși nu puțin s-a spus ,și s-a scris des­pre organizarea științifică a producției și a muncii. In cele ce urmează voi folosi cîteva exemple care demonstrează cu prisosință că organizarea pro­ducției și a muncii pe unele șantiere este departe de a se putea numi științifică. La lucrările de la moara Su­lița, din cauză că nu s-au luat măsuri de sprijinire a săpătu­rilor (adînci de peste 4 metri) s-au produs ulterior surpări, cheltuielile suplimentare de­terminate de această neglijen­ță se ridică la peste 20 000 lei, pe lîngă întîrzierea execută­rii obiectivului respectiv. Deși construcțiile prevăzute a fi ridicate la I. A. S. Cătă­mărăști au o înălțime de circa 6 metri, zidarii au folosit sche­le improvizate, fapt ce a fă­cut ca ritmul de lucru să fie lent, situație ce putea duce și la accidente de muncă. Tot aici, deși s-ar putea face mon­tarea unor utilaje la atelierul mecanic, acesta este lăsat pe planul al doilea, iar alimenta­rea se desfășoară anevoie. De mai mult timp, lucrările de la castelul de apă au fost aban­donate pe motiv că electromo­torul de la macaraua de fe­reastră s-a ars. S-a constatat că un asemenea electromotor există la grup. Iată deci că din neglijență nu s-a putut turna betonul la paharul de la castelul de apă (aceasta e o treabă de o zi). Aici, aproape 1 m.c. cherestea cofrag este imobilizat, în timp ce cornișa de la atelierul mecanic nu se poate turna din lipsă de co­frag. Pînă în prezent construc­torul nu a reușit să contracte­ze cazanul necesar centralei termice, așa că se pare că la iarnă se va lucra la rece, împreună cu inginerul An­ton Borșan, directorul grupu­lui, am vizitat acest șantier. Majoritatea muncitorilor stă­teau la discuții, deși aveau ce­le necesare desfășurării lucru­lui și nu erau în pauză. In a­­ceste condiții nu mai miră pe nimeni că dintr-un plan de 400 000 lei pe luna august s-a realizat numai 135 mii lei, iar în luna septembrie, față de 500 mii lei, de pe acupi se­­ pre­­limină o nerealizare de 200 mii lei. 420 La șantierul ansamblului de apartamente, dimineața, lucrul începe cu mare întîrzie­re. Iată alte aspecte din astă­zi : pînă la ora 7,30 cele două macarale turn nu erau încă în funcțiune ; la ora 7 și 20 mi­nute un buldozer de abia se alimenta cu motorină ; din 8 muncitori dintr-o echipă de săpători numai restul „se odihneau" doi lucrau, fără să fi început lucrul, deși ora era 7 și 15 minute. O altă echipă de 5 muncitori pînă la ora 7 și 30 minute nu terminase ma­sa de dimineață, deși progra­mul de lucru începe la ora 7 Pînă la ora 8 electricianul Oaș Nicolae nu a lucrat nimic din lipsă de conductori electrici A fost necesar să se deplaseze la un alt șantier pentru a îm­prumuta 100 m deși în depozit acest material există. In aceste condiții nu mai surprind­e pe nimeni că din 242 apartamente ce trebuie date în folosință în primele 9 luni ale anului, pînă la 7 sep­tembrie s-au dat numai 92. Colectivul de conducere de la acest grup, care, se pare, că IONAȘ VLAICEANU "Continuare în nap a îtl-a) Se insilozează porum­bul la C.A.P. Todireni Foto : RADU GLIGOR AU TRECUT OPT LUNI INVESTIȚIILE SUNT ÎNCĂ RAMASE IN URMĂ A \\V\\\\\V.\\\\\­\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\­\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V.\\\\\\\\V Muncitoarea fruntașă Elena Ungureanu din sectorul lenjerie al Fabricii de con­fecții din Botoșani își realizează zilnic planul de producție din­ produse de bună calitate Foto : H. IOAN GRIUL DE TOAMNĂ Condițiile în care a vegetat griul la noi în județ în anul agricol 1967—1968 au fost ce­le mai vitrege din ultimii 80 de ani. Doar cu anii 1904, 1934, 1945 și 1947 se mai pot asemăna într-o oarecare măsură. Secetei foarte accen­tuate din toamna precedentă i s-au adăugat cea de pri­măvară (în aprilie, de exem­plu, au căzut doar 5 mm de apă pe metru pătrat). In a­­ceste condiții grele au existat totuși unități agricole care au obținut producții superioare : fermele de stat de la Buhă­­ceni, Ionășeni și Mînăstireni au realizat în medie peste 2 000 kg. grîu la ha. Dintre cooperativele agricole, men­ționăm pe cele din Bucecea, cu 1457 kg la ha, Trestiana — 1310, Costești — 1297 etc. La recenta consfătuire a griu­lui s-a făcut bilanțul rezul­tatelor, au fost analizate la­turile negative. Dar asupra a­­cestor lucruri nu ne vom o­­pri; obiectul articolului de față este evidențierea unor puncte de vedere exprimate acolo. Inginerul Nicolae Vasile de la C.A.P. Mîndrești — Vlă­­deni, afirmînd că: în cazul cultivării griului după grîu, e necesar să se facă o ară­tură mai adîncă de 18 cm, a atins unul din punctele destul de nevralgice ale pre­gătirii patului germinativ, ca­re a stîrnit vii discuții. Cla­rificarea, făcută de cunoscu­tul cercetător Dumitru Scurtu: • Producții superioare în cel mai secetos an din ulti­mii 80. 9 In materie de îngrășă­minte nu pot exista compro­misuri. 9 Capricioasa epocă opti­constă în următoarele : să se țină seama de complexul de factori, să nu se aplice șa­blonard agrotehnica. Arătu­ra trebuie astfel făcută nicit să asigure neapărat pat tare ca suport pentru sămînță și strat afinat, bine mărunțit deasupra ei. In sprijinul ace­leiași afirmații, inginerul Vio­rel Peșteanu de la C.I.S. Al­bești a adăugat : în teren afinat la baza adîncimii de îngropare a semințelor (deci arat adînc), nu se realizează un contact intim al bobului cu solul, germinația are loc cu întîrziere ; din aceleași moti­ve se dezvoltă greu sistemul radicular și primăvara are loc „descălțarea". După cum aprecia un par­ticipant la discuții, în momen­tul de față sunt puține necu­noscute în tehnologia griului. In schimb sunt foarte multe lucruri cunoscute dar care nu se aplică. Unul dintre acestea este administrarea îngrășă­mintelor , de pildă, se mai dau îngrășăminte de fosfor fără a se aplica și cele pe bază de azot, ceea ce în­­­seamnă de fapt o investiție inutilă, fără sens. De aseme­nea, nu se completează în­­grășămintele complexe cu substanțele ce nu se află în­­tr-un raport favorabil cultu­rii griului, ceea ce constituie o gravă eroare. Iată cîteva doze recomandate de ingine­rul Dumitru Popovici, director adjunct al S.E.A.S. , după premergătoare îngrășate: (anul acesta se va ține cont în mod special de efectul re­manent al îngrășămintelor) : 200—300 kg/ha superfosfat și 150—200 kg/ha azotat de a­­moniu. Ingrășămîntul complex de tipul 16 : 48­­ 0 se dă 100 kg/ha, completat obligatoriu cu 100 kg/ha azotat de amo­niu. După premergătoare slab îngrășate , 300—400 kg/ha su­perfosfat cu 200—300 kg/ha azotat sau 150 — kg/ha în­­grășămînt complex (16:48:0) și 200 kg/ha azotat de amo­niu. Superfosfatul și jumătate I. MAXIM (Continuare în pag. a III-a) Fochistul Ion Aruncări­­țel de la remiza de lo­comotive C.F.R. Boto­șani, facînd operațiile de întreținere a locomo­tivei pe care o deser­vește Foto: I. HELICI Sărbătoarea satului (tn pag. a II-a) 1-0 FAC EU !" Circula pe vremuri, o po­veste : croitorul îi făcuse ciz­marului, destul de „bine for­mat“ — cum am spune noi as­tăzi — un rînd de haine strivite pentru cununie. Ce i s-a întimplat e ușor de înțe­les. Peste cîtva timp însă a apelat și el la cizmar, tot în­tr-o asemenea împrejurare să-l facă ghete. Numai că a­­cesta i le-a adus în ultimul moment, cu cuie în ele, ast­fel încît croitorul — încălțîn­­du-le — a trebuit să țîșnească­ pe ușă, părăsind mireasa la momentul esențial. Morala nu mai e nevoie să fie enunțată. Povestea e cu haz. Atîta vre­me cît nu sîntem în cauză sau cît nu ne afectează în vreun fel. Există și oameni care cred că-și pot permite să șicaneze colectivul, societatea. Apa­rent, lucrurile se desfășoară tot ca în povestioara de mai sus. Iată un caz. Petre Borcol, fierar la cooperativa agricolă din Trușești — în plină perioa­dă de pregătire a atelajelor pentru seceriș — își zice: „am să l-o fac eu lui Cîșlaru. Plec și-l las“. Cîșlaru e unul din­tre brigadierii de cîmp. Avea de reparat multe căruțe. Borcoi nu glumește. Pleacă pentru o lună și jumătate în țară. In perioada cea mai grea. In locul lui au intrat i­­mediat alții, vreo cinci. Să salveze situația. Din partea acestora era un gest frumos, o expresie de solicitudine, de grijă pentru binele comun. După ce a trecut greul, Borcul se înființează la pre­ședintele cooperativei agrico­le. , — Te rog să mă primești înapoi la locul de muncă. Iți dau în scris că nu mă mai duc toată viața mea de aici. Borcoi îi meseriaș bun, dar cam rău de gură. In definitiv însă îl am de sat. Aici a trăit SATUL și a muncit o viață întreagă. Poți să-l lași pe drumuri ? Așa că președintele îl trimite la lucru pe vechiul loc de muncă, campania Mai ales că, venind de toamnă, iarăși este mult de lucru, Da. Cîșlaru nu-i poate uita fap­tă nu i-o uită Cîșlaru nu-i nimic rău. Nu l-o uită nici ceilalți cooperatori. Aces­ta ar semăna mai mult cu un avertisment, ca să nu uite nici Borcoi și nici alții care ar încerca să-l imite. Numai că la vechea șicană Cîșlaru cau­tă să-i răspundă și el cu ace­eași armă. Borcoi își pune în funcție rolul și apoi pleacă să-și a­­ducă la îndemînă ce avea de reparat. Cînd se întoarce, ob­servă că-i lipsește pîrghia cu care poartă foiul. Lasă treaba și caută altă pîrghie. O insta­lează, se mai răsucește pe ici - colo și. . . iarăși nu-i pîrghia. Se repetă treaba a­­ceasta de vreo patru ori în­­tr-o singură zi. Ultima dată n-a mai căutat pîrghia. L-a căutat pe președinte. Dacă privim lucrurile de la distanță ele nu ne mai apar ca un simplu conflict între doi oameni. Pentru că ele se răsfrîng asupra întregii colec­tivități. Din aceste banale și­cane nu pierd doar ei doi. Pierde în fond cooperativa a­­gricolă. Iată de ce socotim că șicana rămîne ceea ce este­­ o faptă antisocială. I MANOLC In zilele de 11 — 13 sep­tembrie, vreme în general frumoasă, cu cer variabil. Vor cădea ploi slabe și izolate. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit, din sectorul nordic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 6 și 14 grade, iar maximele între *20 și 26 de grade. ancheta socială Pentru motive lesne de în­țeles, in cele ce urmează ne vom referi la persoane pe ca­re le vom nota numai cu ini­țiale. Cum nu stă­m­ inten­ția noastră să popularizăm Cităm dintr-o adresă a mi­liției municipiului Botoșani către cabinetul de boli vene­rice al policlinicii orașului: „Vă rugăm a examina pe nu­mitele T. T. din Botoșani, fapte care de mult și-au a­­tras oprobriul public, ne vom mulțumi doar să trecem în revistă pericolul lor social și consecințele lor pe plan fami­lial sau profesional. R. A. din Curtești și R. M. din Albești­, pe care le sus­pectăm suferinde de boli ve­nerice“. Se pune întrebarea: Cum au ajuns aceste tinere să fie însoțite de organele de miliție la controlul medical . Fiind evidentă posibilitatea de a răspîndi boli venerice, pre­zentarea lor la control este nu numai bine venită, dar chiar obligatoriu necesară. Ceea ce surprinde în mod dureros este vîrsta tînără a acestor fete care privesc sfidător medicul și pe omul ordinei, fără nici o umbră de jenă în privire. Deci, cum au ajuns să fie însoțite de organele miliției ? Fiecare dintre ele nn alt fel. Latura comună a faptelor o lăsăm să o sesizeze cititorul. T. T. are 19 ani și este de mai bine de un an în eviden­ța și tratamentul cabinetului dermato-venerian pentru una din cele mai severe afecțiuni specifice. Boala presupune un tratament îndelungat, serii opetate, urologice controale clinice și la anumite inter­vale. Dar T. T., deși are 7 clase și știe de pericolul bolii sale, refuză cu încăpățînare să urmeze cu regularitate tra­tamentul. Este, așadar, nece­sar „să fie obligată“ pentru protecția propriei sănătăți și, bineînțeles, a altora. Conse­cințele tardive ale bolii ne­tratate sau incorect tratată sunt adevărate nenorociri pen­­­tru bolnav și familia lui. In­conștiența unora, lipsa de e­­ducație sanitară, frica de a se ADELA NATA (Continuare in pag. a III-a) S-au găsit niște tete „pierdute" FLAGELUL DRAGOSTEI VINOVATE

Next