Clopotul, iulie-septembrie 1968 (Anul 24, nr. 2243-2320)
1968-09-11 / nr. 2304
r r Anul XXIV nr. 2304 miercuri 11 septembrie 1968 4 pagini 30 bani La Dorohoi, pe strada Aprodul Arbore, au început lucrările de construcție a unei moderne hale de tîmplărie. Prin darea ei în folosință , va fi dotată cu utilaj corespunzător, oferind condiții optime de lucru unui număr tîmplari de 60 meșteșugari, și dogari. Cooperativa meșteșugărească .Sporul" își va îmbunătăți substanțial activitatea de producție și în cadrul secțiilor amintite Pentru buna desfășurare a procesului de învățămînt, liceul „Mihai Eminescu" din Botoșani a fost dotat, recent, cu material didactic necesar predării obiectelor fizica, chimie, științele naturii, în valoare de peste 4000 lei. In același scop, liceul a primit mobilier nou în valoare de 15.000 lei. Pentru prelungirea liniei de autobuze spre cartierul Tulbureni, se află in curs de finisare partea carosabilă a drumului principal. Lucrările se efectuează prin muncă patriotică. Incepînd din ziua de 0 septembrie, la cinematograful „Melodia" din Botoșani se desfășoară i,,Săptămîna capodoperelor cinematografice". Vor rula pe ecran următoarele filme — care s-au bucurat de bun răsunător succes în competițiileternaționale artistice InPădurea și spânzuraților (românesc), Cenușă și diamant (polonez), Hiroșima, dragostea mea (producție franco-japoneză), Barbă roșie (japonez), Diligența (american), Am întîlnit țigani fericiți(iugoslav) și Falstaff (film englez). Se modernizează șoseaua Bucecea — Dorohoi r~~ Redacția si administrația Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane. Redactor țef — 1328 Redactor țel adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică ți culturală — 1487 Secțiile viata de partid si construcții de stat — 1106 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 Cu toate că în ultimele luni colectivul de muncă de la Grupul de șantiere nr. 1 Botoșani a făcut unele progrese atît în munca de organizare a șantierelor cît și în executarea lucrărilor de construcții, totuși se mențin numeroase deficiențe care frînează desfășurarea unei activități optime. Pe lingă deficiențele proprii constructorului, se mai adaugă și cele ale beneficiarilor care, din păcate, sunt suficient de multe și importante. Toate, împreună, au determinat ca la capătul a 8 luni de zile, din planul anual al grupului să se realizeze numai 60,1 la sută. In spatele acestui procent anemic se ascund obiective de construcție rămase mult în urmă. Astfel, din planul anual de investiții, s-a realizat numai 52,9 la sută la fabrica de brînzeturi Dorohoi, 54,9 la sută la internatul-cantină Botoșani. La școala cu 8 săli de clasă Darabani s-au executat doar 28,7 la sută din lucrările planificate, iar la I.A.S. Cătămărăști — 38 la sută. Printre consecințele nerealizării unui ritm de lucru normal menționăm : terminarea cu întîrziere a zeci de apartamente de locuit, a unor obiective școlare, a atelierului mecanic de la I.A.S. Cătămărăști etc. Pentru a se înțelege mai exact nivelul de organizare a muncii și rezultatele obținute de această întreprindere, arătăm că planul operativ pe luna august a.c. a fost realizat în procent de numai 76,8 la sută. Nerealizarea însumează peste două milioane lei, ceea ce echivalează cu valoarea a 40 de apartamente. Desigur, o contribuție însemnată la „obținerea“ acestor „realizări“ (mai exact nerealizări )o are și Trustul de construcții Suceava, care nu a asigurat cu repartiții, importante cantități de materiale. E suficient să amintim că au lipsit în ultimul timp peste două milioane cărămizi, peste 2400 tone ciment și aproape 600 m.c. cherestea. Neasigurarea șantierelor cu materiale de construcții a condus la obținerea unei productivități scăzute și, bineînțeles, cîștigul mediu realizat s-a menținut la un nivel nesatisfăcător. Din această cauză o parte din forța de muncă calificată a părăsit șantierele acestui grup și, în prezent, cînd există materialele necesare lipsesc sute de zidari, zeci de betoniști, tîmplari, parchetari ș.a.m.d. Acum cînd timpul este favorabil construcțiilor și, în general, există ceea ce trebuie, normal ar trebui ca forța de muncă existentă să fie folosită în mod rațional. Acest lucru nu se întîmplă deși nu puțin s-a spus ,și s-a scris despre organizarea științifică a producției și a muncii. In cele ce urmează voi folosi cîteva exemple care demonstrează cu prisosință că organizarea producției și a muncii pe unele șantiere este departe de a se putea numi științifică. La lucrările de la moara Sulița, din cauză că nu s-au luat măsuri de sprijinire a săpăturilor (adînci de peste 4 metri) s-au produs ulterior surpări, cheltuielile suplimentare determinate de această neglijență se ridică la peste 20 000 lei, pe lîngă întîrzierea executării obiectivului respectiv. Deși construcțiile prevăzute a fi ridicate la I. A. S. Cătămărăști au o înălțime de circa 6 metri, zidarii au folosit schele improvizate, fapt ce a făcut ca ritmul de lucru să fie lent, situație ce putea duce și la accidente de muncă. Tot aici, deși s-ar putea face montarea unor utilaje la atelierul mecanic, acesta este lăsat pe planul al doilea, iar alimentarea se desfășoară anevoie. De mai mult timp, lucrările de la castelul de apă au fost abandonate pe motiv că electromotorul de la macaraua de fereastră s-a ars. S-a constatat că un asemenea electromotor există la grup. Iată deci că din neglijență nu s-a putut turna betonul la paharul de la castelul de apă (aceasta e o treabă de o zi). Aici, aproape 1 m.c. cherestea cofrag este imobilizat, în timp ce cornișa de la atelierul mecanic nu se poate turna din lipsă de cofrag. Pînă în prezent constructorul nu a reușit să contracteze cazanul necesar centralei termice, așa că se pare că la iarnă se va lucra la rece, împreună cu inginerul Anton Borșan, directorul grupului, am vizitat acest șantier. Majoritatea muncitorilor stăteau la discuții, deși aveau cele necesare desfășurării lucrului și nu erau în pauză. In aceste condiții nu mai miră pe nimeni că dintr-un plan de 400 000 lei pe luna august s-a realizat numai 135 mii lei, iar în luna septembrie, față de 500 mii lei, de pe acupi se prelimină o nerealizare de 200 mii lei. 420 La șantierul ansamblului de apartamente, dimineața, lucrul începe cu mare întîrziere. Iată alte aspecte din astăzi : pînă la ora 7,30 cele două macarale turn nu erau încă în funcțiune ; la ora 7 și 20 minute un buldozer de abia se alimenta cu motorină ; din 8 muncitori dintr-o echipă de săpători numai restul „se odihneau" doi lucrau, fără să fi început lucrul, deși ora era 7 și 15 minute. O altă echipă de 5 muncitori pînă la ora 7 și 30 minute nu terminase masa de dimineață, deși programul de lucru începe la ora 7 Pînă la ora 8 electricianul Oaș Nicolae nu a lucrat nimic din lipsă de conductori electrici A fost necesar să se deplaseze la un alt șantier pentru a împrumuta 100 m deși în depozit acest material există. In aceste condiții nu mai surprinde pe nimeni că din 242 apartamente ce trebuie date în folosință în primele 9 luni ale anului, pînă la 7 septembrie s-au dat numai 92. Colectivul de conducere de la acest grup, care, se pare, că IONAȘ VLAICEANU "Continuare în nap a îtl-a) Se insilozează porumbul la C.A.P. Todireni Foto : RADU GLIGOR AU TRECUT OPT LUNI INVESTIȚIILE SUNT ÎNCĂ RAMASE IN URMĂ A \\V\\\\\V.\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V.\\\\\\\\V Muncitoarea fruntașă Elena Ungureanu din sectorul lenjerie al Fabricii de confecții din Botoșani își realizează zilnic planul de producție din produse de bună calitate Foto : H. IOAN GRIUL DE TOAMNĂ Condițiile în care a vegetat griul la noi în județ în anul agricol 1967—1968 au fost cele mai vitrege din ultimii 80 de ani. Doar cu anii 1904, 1934, 1945 și 1947 se mai pot asemăna într-o oarecare măsură. Secetei foarte accentuate din toamna precedentă i s-au adăugat cea de primăvară (în aprilie, de exemplu, au căzut doar 5 mm de apă pe metru pătrat). In aceste condiții grele au existat totuși unități agricole care au obținut producții superioare : fermele de stat de la Buhăceni, Ionășeni și Mînăstireni au realizat în medie peste 2 000 kg. grîu la ha. Dintre cooperativele agricole, menționăm pe cele din Bucecea, cu 1457 kg la ha, Trestiana — 1310, Costești — 1297 etc. La recenta consfătuire a griului s-a făcut bilanțul rezultatelor, au fost analizate laturile negative. Dar asupra acestor lucruri nu ne vom opri; obiectul articolului de față este evidențierea unor puncte de vedere exprimate acolo. Inginerul Nicolae Vasile de la C.A.P. Mîndrești — Vlădeni, afirmînd că: în cazul cultivării griului după grîu, e necesar să se facă o arătură mai adîncă de 18 cm, a atins unul din punctele destul de nevralgice ale pregătirii patului germinativ, care a stîrnit vii discuții. Clarificarea, făcută de cunoscutul cercetător Dumitru Scurtu: • Producții superioare în cel mai secetos an din ultimii 80. 9 In materie de îngrășăminte nu pot exista compromisuri. 9 Capricioasa epocă opticonstă în următoarele : să se țină seama de complexul de factori, să nu se aplice șablonard agrotehnica. Arătura trebuie astfel făcută nicit să asigure neapărat pat tare ca suport pentru sămînță și strat afinat, bine mărunțit deasupra ei. In sprijinul aceleiași afirmații, inginerul Viorel Peșteanu de la C.I.S. Albești a adăugat : în teren afinat la baza adîncimii de îngropare a semințelor (deci arat adînc), nu se realizează un contact intim al bobului cu solul, germinația are loc cu întîrziere ; din aceleași motive se dezvoltă greu sistemul radicular și primăvara are loc „descălțarea". După cum aprecia un participant la discuții, în momentul de față sunt puține necunoscute în tehnologia griului. In schimb sunt foarte multe lucruri cunoscute dar care nu se aplică. Unul dintre acestea este administrarea îngrășămintelor , de pildă, se mai dau îngrășăminte de fosfor fără a se aplica și cele pe bază de azot, ceea ce înseamnă de fapt o investiție inutilă, fără sens. De asemenea, nu se completează îngrășămintele complexe cu substanțele ce nu se află într-un raport favorabil culturii griului, ceea ce constituie o gravă eroare. Iată cîteva doze recomandate de inginerul Dumitru Popovici, director adjunct al S.E.A.S. , după premergătoare îngrășate: (anul acesta se va ține cont în mod special de efectul remanent al îngrășămintelor) : 200—300 kg/ha superfosfat și 150—200 kg/ha azotat de amoniu. Ingrășămîntul complex de tipul 16 : 48 0 se dă 100 kg/ha, completat obligatoriu cu 100 kg/ha azotat de amoniu. După premergătoare slab îngrășate , 300—400 kg/ha superfosfat cu 200—300 kg/ha azotat sau 150 — kg/ha îngrășămînt complex (16:48:0) și 200 kg/ha azotat de amoniu. Superfosfatul și jumătate I. MAXIM (Continuare în pag. a III-a) Fochistul Ion Aruncărițel de la remiza de locomotive C.F.R. Botoșani, facînd operațiile de întreținere a locomotivei pe care o deservește Foto: I. HELICI Sărbătoarea satului (tn pag. a II-a) 1-0 FAC EU !" Circula pe vremuri, o poveste : croitorul îi făcuse cizmarului, destul de „bine format“ — cum am spune noi astăzi — un rînd de haine strivite pentru cununie. Ce i s-a întimplat e ușor de înțeles. Peste cîtva timp însă a apelat și el la cizmar, tot într-o asemenea împrejurare să-l facă ghete. Numai că acesta i le-a adus în ultimul moment, cu cuie în ele, astfel încît croitorul — încălțîndu-le — a trebuit să țîșnească pe ușă, părăsind mireasa la momentul esențial. Morala nu mai e nevoie să fie enunțată. Povestea e cu haz. Atîta vreme cît nu sîntem în cauză sau cît nu ne afectează în vreun fel. Există și oameni care cred că-și pot permite să șicaneze colectivul, societatea. Aparent, lucrurile se desfășoară tot ca în povestioara de mai sus. Iată un caz. Petre Borcol, fierar la cooperativa agricolă din Trușești — în plină perioadă de pregătire a atelajelor pentru seceriș — își zice: „am să l-o fac eu lui Cîșlaru. Plec și-l las“. Cîșlaru e unul dintre brigadierii de cîmp. Avea de reparat multe căruțe. Borcoi nu glumește. Pleacă pentru o lună și jumătate în țară. In perioada cea mai grea. In locul lui au intrat imediat alții, vreo cinci. Să salveze situația. Din partea acestora era un gest frumos, o expresie de solicitudine, de grijă pentru binele comun. După ce a trecut greul, Borcul se înființează la președintele cooperativei agricole. , — Te rog să mă primești înapoi la locul de muncă. Iți dau în scris că nu mă mai duc toată viața mea de aici. Borcoi îi meseriaș bun, dar cam rău de gură. In definitiv însă îl am de sat. Aici a trăit SATUL și a muncit o viață întreagă. Poți să-l lași pe drumuri ? Așa că președintele îl trimite la lucru pe vechiul loc de muncă, campania Mai ales că, venind de toamnă, iarăși este mult de lucru, Da. Cîșlaru nu-i poate uita faptă nu i-o uită Cîșlaru nu-i nimic rău. Nu l-o uită nici ceilalți cooperatori. Acesta ar semăna mai mult cu un avertisment, ca să nu uite nici Borcoi și nici alții care ar încerca să-l imite. Numai că la vechea șicană Cîșlaru caută să-i răspundă și el cu aceeași armă. Borcoi își pune în funcție rolul și apoi pleacă să-și aducă la îndemînă ce avea de reparat. Cînd se întoarce, observă că-i lipsește pîrghia cu care poartă foiul. Lasă treaba și caută altă pîrghie. O instalează, se mai răsucește pe ici - colo și. . . iarăși nu-i pîrghia. Se repetă treaba aceasta de vreo patru ori într-o singură zi. Ultima dată n-a mai căutat pîrghia. L-a căutat pe președinte. Dacă privim lucrurile de la distanță ele nu ne mai apar ca un simplu conflict între doi oameni. Pentru că ele se răsfrîng asupra întregii colectivități. Din aceste banale șicane nu pierd doar ei doi. Pierde în fond cooperativa agricolă. Iată de ce socotim că șicana rămîne ceea ce este o faptă antisocială. I MANOLC In zilele de 11 — 13 septembrie, vreme în general frumoasă, cu cer variabil. Vor cădea ploi slabe și izolate. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit, din sectorul nordic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 6 și 14 grade, iar maximele între *20 și 26 de grade. ancheta socială Pentru motive lesne de înțeles, in cele ce urmează ne vom referi la persoane pe care le vom nota numai cu inițiale. Cum nu stăm intenția noastră să popularizăm Cităm dintr-o adresă a miliției municipiului Botoșani către cabinetul de boli venerice al policlinicii orașului: „Vă rugăm a examina pe numitele T. T. din Botoșani, fapte care de mult și-au atras oprobriul public, ne vom mulțumi doar să trecem în revistă pericolul lor social și consecințele lor pe plan familial sau profesional. R. A. din Curtești și R. M. din Albești, pe care le suspectăm suferinde de boli venerice“. Se pune întrebarea: Cum au ajuns aceste tinere să fie însoțite de organele de miliție la controlul medical . Fiind evidentă posibilitatea de a răspîndi boli venerice, prezentarea lor la control este nu numai bine venită, dar chiar obligatoriu necesară. Ceea ce surprinde în mod dureros este vîrsta tînără a acestor fete care privesc sfidător medicul și pe omul ordinei, fără nici o umbră de jenă în privire. Deci, cum au ajuns să fie însoțite de organele miliției ? Fiecare dintre ele nn alt fel. Latura comună a faptelor o lăsăm să o sesizeze cititorul. T. T. are 19 ani și este de mai bine de un an în evidența și tratamentul cabinetului dermato-venerian pentru una din cele mai severe afecțiuni specifice. Boala presupune un tratament îndelungat, serii opetate, urologice controale clinice și la anumite intervale. Dar T. T., deși are 7 clase și știe de pericolul bolii sale, refuză cu încăpățînare să urmeze cu regularitate tratamentul. Este, așadar, necesar „să fie obligată“ pentru protecția propriei sănătăți și, bineînțeles, a altora. Consecințele tardive ale bolii netratate sau incorect tratată sunt adevărate nenorociri pentru bolnav și familia lui. Inconștiența unora, lipsa de educație sanitară, frica de a se ADELA NATA (Continuare in pag. a III-a) S-au găsit niște tete „pierdute" FLAGELUL DRAGOSTEI VINOVATE