Clopotul, iulie-septembrie 1968 (Anul 24, nr. 2243-2320)
1968-09-12 / nr. 2305
i\ r r < Anul XXIV nr. 2305 joi 12 septembrie 1968 4 pagini 30 bani Nicolae Pohonțu, de la fabrica ,Granitul" din Mihâileni, cu o bogată experiență în decorarea obiectelor de ceramică face ca produsele de artizanat pe care le execută să fie tot mai solicitate Organizarea științifică a producției și a muncii S-AU ELABORAT STUDII, CÂTE DIN ELE SE POT APLICA ? : „Complexelor acțiuni de organizare științifică a producției și a muncii nu trebuie să li se acorde un caracter empiric, limitat la o tratare superficială a acestei probleme, fără să țintească spre o îmbunătățire radicală în toate compartimentele întreprinderii. Nu este vorba aici de un plan de măsuri tehnico-organizatorice ci de o perfecționare continuă prin stabilirea și aplicarea unor măsuri cu caracter științific care reclamă efort de gîndire și experiență ale căror efecte economice să ducă la o îmbunătățire în activitatea economică a întreprinderii“. Afirmațiile de mai sus au fost extrase din informarea întocmită de curînd de către conducerea întreprinderii județene de industrializare a cărnii Botoșani. Nu le contestăm justețea, valabilitatea. Nu pentru aceasta le-am reprodus aici, ci din cu totul alte motive pe care le vom expune în continuare. La întreprinderea de industrializare a cărnii din Botoșani a fost constituit un colectiv în frunte cu inginerul Constantin Boancă, care a primit sarcina să se ocupe de studierea problemelor privind organizarea științifică a producției și muncii. Colectivul — format a din cadre competente : ingineri, economiști, tehnicieni — s-a apucat de lucru abia la începutul lunii iulie, în urma unui „impuls“ din afară. S-a întocmit atunci (rețineți — începutul lui iulie a.c.) la repezeală o tematică de studiu cuprinzând 10 teme, al căror termen de încheiere a studiilor era fixat între 17-27 iulie a.c. Se poate ușor concluzia cîtă seriozitate trage a fost imprimată, încă de la bun început, acestei acțiuni dacă pentru studierea probleme a fost afectat unor un timp atît de scurt. Rezultatul ? Din cele 10 teme, „s-au rezolvat" 6. Dar cum ? Singura problemă cu adevărat rezolvată este cea privind asigurarea rezervei de apă necesară procesului de producție prin construirea unui bazin de 150 m.c., care satisface în bună măsură cerințele. în rest s-au pregătit „studii“ care de fapt studii ci niște informări nu S care, fie că relatează situația de fapt fără să facă nici un fel de propuneri, fie că enumeră o serie de obligații sarcini culese din diferite disîpoziții și acte normative și care în mod practic trebuiau cunoscute și aplicate de multă vreme. Să luăm cîteva exemple : medicul veterinar. Victor Davîdov a avut sarcina să întocmească un studiu privind organizarea activității de control tehnic de calitate și stabilirea sarcinilor pe faze de producție. Nu a făcut însă decît o înșiruire de operații — componente ale procesului de producție în abator — fără să aducă nimic nou, interesant. Din studiul făcut de către economistul Corneliu Lungu referitor la organizarea mai judicioasă a fluxului informațional, remarcăm doar un singur aspect bun : propunerea de a se renunța la volumul mare de situații și dări de seamă care încarcă în mod nejustificat timpul de lucru al salariaților.In prezent, pe linia planificării și organizării muncii se întocmesc lunar 40 de situații și dări de seamă, din care numai 9 sunt aprobate de Direcția centrală le statistică ; restul sunt cerute, în plus de către unele organe locale sau centrale, deși situații modificări sinonime — cu mici de rubricatură — se trimit forurilor respective la diferență de 2—3 zile). Dar despre felul cum ar putea fi perfecționat sistemul informațional nu se spune nimic. Aceeași apreciere, ba chiar mai negativă, poate fi făcută studiilor (iertată fie ne expresia de studii !) de către inginerul Nicolae Lucan referitoare la „Analiza fluxului tehnologic, modul de amplasare a utilajelor și liniilor tehnologice", precum și cel referitor la „Organizarea producției de abator,“ în care nu se face decît o simplă teoretizare a importanței acestor probleme, fără nici o soluție practică. La întreprinderea de industrializare a cărnii, acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii ar putea cuprinde un perimetru vast de probleme majore care sunt încă nerezolvate. Se pare că aici, această acțiune s-a desfășurat exact contrar afirmațiilor înserate la începutul V. MAFTEI (Continuare în pag. a III-a) Fabrica de zahăr „Siretul” din Bucecea. Vedere parțială Foto : RADU GLIGOR ACTUALITATEA AGRARĂ Treierișul florii-soarelui nu suferă amintire Printre lucrările agricole ce se desfășoară în aceste zile în județul nostru, se impun ca urgență și importanță, recoltarea și treierișul florii-soarelui. Pentru a evita pierderile de recoltă, în majoritatea cooperativelor agricole, consiliile de conducere și specialiștii au urmărit ajungerea la maturitate deplină a florii-soarelui apoi au mobilizat toate forțele la recoltat. Eforturile răși ranilor cooperatori sînt concretizate in primele rezultate. Pînă zilele trecute floarea-soarelui era recoltată de pe aproape întreaga suprafață cultivată. In multe cooperative agricole această lucrare s-a terminat. Pentru a evita pierderile prin scuturarea și deprecierea calitativă a semințelor din cauza ploilor abundente din această toamnă, se impune ca să se treacă cu toate forțele la treieratul florii-soarelui. Să nu se considere treaba terminată, decit numai atunci cînd recolta este depozitată în magazii. Munca trebuie organizată în așa fel încît toate lucrările agricole să se desfășoare din plin, în ordinea urgențelor. Exemplele multor cooperative agricole arată că strânsul culturilor de toamnă și în special a florii-soarelui, stă în centrul atenției consiliilor de conducere și a inginerilor agronomi. La coperativa agricolă de producție din Viișoara, concomitent cu recoltatul s-a trecut la treierișul florii-soarelui. De pe 130 ha recolta este în magazii, iar recoltatul acestei culturi de pe 533 ha, a fost terminat. Rezultate bune la treierișul florii-soarelui s-au obținut la cooperativele agricole din Sîrbi, Todireni, Frumușica și altele. Dar, intr-un număr mare de cooperative agricole treierișul la floarea-soarelui se desfășoară extrem de încet , în unele unități încă nu au început. La cooperativele agricole din Răuseni, Corbănești, Românești, Nicolae Bălcescu, Trușești, Unțeni, care au suprafețe mari cultivate cu floarea-soarelui, consiliile de conducere n-au urgentat această lucrare. Ploile, destul de dese, provoacă pierderi de recoltă, lucru de care ar trebui să țină cont și conducerile acestor unități agricole. Situația actuală la treierișul florii-soarelui este destul de nesatisfăcătoare (din recolta de pe 33.188 ha. s-a treierat sub 10 la sută). Consiliile de conducere cooperativelor agricole și inginerii agronomi trebuie ale să mobilizeze toate forțele in această direcție pentru a evita pierderile. Succesul acestei campanii depinde în mare măsură de felul cum lucrează mecanizatorii. Or, de pe acum, se semnalează defecțiuni la combine in raza I.M.A. Dorohoi, Săveni, Coțușca și Albești, și se intervine tirziu pentru înlăturarea lor. I Lucrări de întreținere a retelei electrice In orașul Dorohoi Redacția șl administrația : Botoșani. Calea Naționala nr 261 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economica și culturala — 1487 Secțiile viata de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 Telefoane t Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Cetățenii din Cristești, care activează în cadrul formației civile de pompieri voluntari, condusă de tovarășul Ioan Ungureanu, au efectuat 800 de ore muncă patriotică la construirea unei remize pentru adăpostirea utilajelor de stins incendiile, din dotarea amintitei formații. O contribuție însemnată în pompierilor mobilizarea voluntari și-a adus-o președintele comisiei de pază contra incendiilor, Didina Ciomaga, secretara consiliului popular comunal provizoriu Cristești. In județul nostru, recoltatul tulpinelor de cînepă se desfășoară din plin. Pînă în ziua de 10 septembrie în depozitele I.P.T.I.C. .Fuiorul, au intrat 463 tone tulpine, din care 46 au și fost expediate către topitoria de la Verești. Cele mai mari cantități au fost depozitate la centrele Ungureni (255 tone), Vorniceni (146 tone), Dîngeni (55 tone). Spitalul județean nr. 1 Botoșani a fost dotat de curînd cu un electrocardiograf din import. In imagine, medicul specialist neurolog Weidenfeld Hugo executînd o electrocardiogramă mmVi In zilele de 12—13 septembrie, vreme în general frumoasă, dar răcoroasă noaptea și dimineața, în prima parte a intervalului. Cerul variabil, mai mult senin. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura aerului : maximele vor fi cuprinse între 14 și 21 grade, iar minimele între 4 și 8 grade. Solomon Gheorghe de la secția Săveni a I.I.L. „Flamura Roșie", lucrând la segmentarea unui motor Foto: I. HELICI In piața Griviței din Botoșani se amenajează terenul pe care se vor instala standurile și chioșcurile cu produse agro-alimentare ale expoziției cu vînzare ce va fi deschisă cu prilejul „Zilei recoltei". Undele învolburate După o îndelungată activitate de întreținere a bunurilor piscicole și furajare a peștelui lucrătorii apelor liniștite (iazurilor) din județ au început o alta, a pescuitului propriu-zis. Evenimentul care a început pe sutele de hectare suprafață lucie a Dracșanilor, cea mai mare bază piscicolă din județ și din Moldova, a fost precedat de ample și meticuloase pregătiri, de fireștile emoții încă prezente, generate de seceta din prima jumătate a anului în curs. Pescarii au emoții, spuneam. Anul trecut întreprinderea piscicolă botoșăneană a realizat un beneficiu peste plan de 600.000 lei și cel mai scăzut preț de cost la peștele de crescătorie din țară. Anul acesta, producția a fost afectată, după cum aminteam de secetă, respectiv de reducerea furajelor administrate, de lipsa de apă... Oamenii însă, după cum îmi relata tovarășul Ovidiu Chelaru, directorul întreprinderii piscicole au muncit cu aceeași pasiune, cu aceeași dragoste, uneori depunînd eforturi sporite față de anii precedenți. Moș Ionică Șorodoc, de pildă, veteranul pescarilor de la Dracșani, Mihai Hîrgău și ceilalți și-au rostuit astfel treburile încît la data începerii pescuitului au fost gata cu revizuirea și punerea la punct a inventarului : plase, năvoade,mincioage, coșuri de nuiele etc. Operațiunea de montare a plaselor — facem oficiul de a-i informa pe cei neinițiați în problemă — nu e de loc ușoară — plasele se înrădesc în funcție de speciile ce urmea reportaj ză:a-fi pescuite și după anumite reguli ale acestui meșteșug Aici, mai ales, amănuntele care ni le furnizează interlocutorul, nostru, sînt destul de interesante. — La margini ochiurile sînt mai mari, ele micșorîndu-se spre sacul de prindere. Obiectul întreprinderii — avea să ne informeze tov. Chelarul este crapul de cultură, speciile Lauzitz și Galiția ; la Dracșani însă se recoltează, fără a fi cultivat în mod deosebit, și carasul, care are o valoare economică mai scăzută, șalăul, o specie de pește răpitor (care face oficiul de factor, sanitar al iazurilor piscicole valorificînd peștele mic fără valoare economică : fufă și porcușor). Pentru pescuirea lor e nevoie, așadar, de scule diferite, și pe deasupra, de îndemînarea pescarilor, de care Dracșanii nu duc lipsă Pescuitul, perioadă de vîrf a activității stăpînilor apelor, presupune, în același timp, maximum de efort. Pe de o parte e vorba de tragerea la mal a greului adîncurilor, pe de altă parte de operațiunea de sortare a peștelui pe categorii de greutate, corespunzător diferitelor categorii de prețuri. Totul se desfășoară în mod științific, rularea acestei bogății fiind deosebit de pretențioasă. Aveam să aflu, din aceeași sursă, că pescuitul se face în prezența beneficiarilor, pentru ca produsul recoltat să ajungă la destinație, proaspăt, nealterat. Aici s-ar cuveni o observație : peștele recoltat la Dracșani e de nerecunoscut în mîinile vînzătorilor de pe piață. Cu amărăciune în glas directorul întreprinderii ne-a informat despre perseverența sa pentru obținerea unui spațiu comercial corespunzător (bazine cu scurgere), dar care n-a găsit ecou încă la organele locale. De luni au început să se învolbureze și undele iazului de la Vorniceni. Au fost pregătite condițiile pentru recoltarea fondurilor piscicole de la Hudești, Costești, Tătărășeni, Sarata, Dragulea. Planul producției de pește care urmează să fie realizat în cursul acestui an este de 650 tone. Pînă-n zilele trecute s-au tras la mal circa 100 tone pește, destinat consumului. Acțiunea e de-abia la început. Pescarii sunt optimiști. Cu toate dificultățile generate de vitregia secetei, ei au suficiente motive să anticipeze realizarea sarcinilor de plan. Preocupați de asigurarea condițiilor optime pentru producția viitoare, concomitent cu lucrările de sezon ei își continuă activitatea de furajare a peștelui, pregătirile pentru repopularea iazurilor cu puiet etc. E o muncă entuziastă, bărbătească, o învolburare sensibilă a curajului, priceperii și forțelor omului cu apele, cu tăria și conținutul lor greu. O. TEMNEANU *