Clopotul, iulie-septembrie 1968 (Anul 24, nr. 2243-2320)

1968-09-12 / nr. 2305

i\ r r < Anul XXIV nr. 2305 joi 12 septembrie 1968 4 pagini 30 bani Nicolae Pohonțu, de la fabrica ,Granitul" din Mihâileni, cu o bogată experiență în decorarea obiectelor de ceramică face ca produsele de artizanat pe care le e­­xecută să fie tot mai solicitate Organizarea științifică a producției și a muncii S-AU ELABORAT STUDII­, CÂTE DIN ELE SE POT APLICA ? : „Complexelor acțiuni de or­ganizare științifică a produc­ției și a muncii nu trebuie să li se acorde un caracter empiric, limitat la o tratare superficială a acestei proble­me, fără să țintească spre o îmbunătățire radicală în toa­te compartimentele întreprin­derii. Nu este vorba aici de un plan de măsuri tehnico-or­­ganizatorice ci de o perfecțio­nare continuă prin stabilirea și aplicarea unor măsuri cu caracter științific care recla­mă efort de gîndire și expe­riență ale căror efecte econo­mice să ducă la o îmbunătă­țire în activitatea economică a întreprinderii“. Afirmațiile de mai sus au fost extrase din informarea întocmită de curînd de către conducerea întreprinderii ju­dețene de industrializare a căr­nii Botoșani. Nu le contestăm justețea, valabilitatea. Nu pen­tru aceasta le-am reprodus aici, ci din cu totul alte mo­tive pe care le vom expune în continuare. La întreprinderea de in­dustrializare a cărnii din Botoșani a fost constituit un colectiv în frunte cu inginerul Constantin Boan­­că, care a primit sarcina să se ocupe de studierea pro­blemelor privind organizarea științifică a producției și muncii. Colectivul — format a din cadre competente : ingi­neri, economiști, tehnicieni — s-a apucat de lucru abia la începutul lunii iulie, în urma unui „impuls“ din afară. S-a întocmit atunci (rețineți — în­ceputul­ lui iulie a.c.) la re­pezeală o tematică de studiu cuprinzând 10 teme, al căror termen de încheiere a studii­lor era fixat între 17-27 iu­lie a.c. Se poate ușor concluzia cîtă seriozitate trage a fost imprimată, încă de la bun început, acestei acțiuni dacă pentru studierea probleme a fost afectat unor un timp atît de scurt. Rezultatul ? Din cele 10 teme, „s-au rezolvat" 6. Dar cum ? Singura problemă cu a­­devărat rezolvată este cea pri­vind asigurarea rezervei de apă necesară procesului de producție prin construirea u­­nui bazin de 150 m.c., care satisface­­ în bună măsură ce­rințele. în rest s-au pregătit „studii“ care de fapt studii ci niște informări nu­ S ca­re, fie că relatează situația de fapt fără să facă nici un fel de propuneri, fie că enu­­meră o serie de obligații sarcini culese din diferite dis­­î­poziții și acte normative și care în mod practic trebuiau cunoscute și aplicate de mul­tă vreme. Să luăm cîteva e­­xemple : medicul veterinar. Victor Davîdov a avut sarci­na să întocmească un studiu privind organizarea activității de control tehnic de calitate și stabilirea sarcinilor pe faze de producție. Nu a făcut însă decît o înșiruire de operații — componente ale procesului de producție în abator — fără să aducă nimic nou, intere­sant. Din studiul făcut de că­tre economistul Corneliu Lun­­gu referitor la organizarea mai judicioasă a fluxului in­formațional, remarcăm doar un singur aspect bun : propu­nerea de a se renunța la vo­lumul mare de situații și dări de seamă care încarcă în mod nejustificat timpul de lucru al salariaților.­­In prezent, pe linia planificării și organiză­rii muncii se întocmesc lunar 40 de situații și dări de sea­mă, din care numai 9 sunt a­­probate de Direcția centrală le statistică ; restul sunt ceru­te, în plus de către unele or­gane locale sau centrale, deși situații modificări sinonime — cu mici de rubricatură — se trimit forurilor respective la diferență de 2—3 zile). Dar despre felul cum ar putea fi perfecționat sistemul infor­mațional nu se spune nimic. Aceeași apreciere, ba chiar mai negativă, poate fi făcută studiilor (iertată fie­ ne expre­sia­­ de studii !) de către in­ginerul Nicolae Lucan referi­toare la „Analiza fluxului tehnologic, modul de ampla­sare a utilajelor și liniilor tehnologice", precum și cel referitor la „Organizarea pro­ducției de abator,“ în care nu se face decît o simplă teoreti­zare a importanței acestor probleme, fără nici o soluție practică. La întreprinderea de indus­trializare a cărnii, acțiunea de organizare științifică a pro­ducției și a muncii ar putea cuprinde un perimetru vast de probleme majore care sunt în­că nerezolvate. Se pare că aici, această acțiune s-a des­fășurat exact contrar afir­mațiilor înserate la începutul V. MAFTEI (Continuare în pag. a III-a) Fabrica de zahăr „Siretul” din Bucecea. Vedere par­țială Foto : RADU GLIGOR ACTUALITATEA AGRARĂ Treierișul florii-soarelui nu suferă amintire Printre lucrările agricole ce se desfășoară în aceste zile în județul nostru, se impun ca urgență și impor­tanță, recoltarea și treierișul florii-soarelui. Pentru a evi­ta pierderile de recoltă, în majoritatea cooperativelor a­­gricole, consiliile de conducere și specialiștii au urmărit ajungerea la maturitate deplină a florii-soarelui apoi au mobilizat toate forțele la recoltat. Eforturile ră­și ranilor cooperatori sînt concretizate in primele rezultate. Pînă zilele trecute floarea-soarelui era recoltată de pe aproape întreaga suprafață cultivată. In multe cooperati­ve agricole această lucrare s-a terminat. Pentru a evita pierderi­le prin scuturarea și depre­cierea calitativă a semințelor din cauza ploilor abunden­te din această toamnă, se impune ca să se treacă cu toate forțele la treieratul florii-soarelui. Să nu se consi­dere treaba terminată, decit numai atunci cînd recolta este depozitată în magazii. Munca trebuie organizată în așa fel încît toate lucrările agricole să se desfășoare din plin, în ordinea urgențelor. Exemplele multor cooperative agricole arată că strânsul culturilor de toamnă și în spe­cial a florii-soarelui, stă în centrul atenției consiliilor de conducere și a inginerilor agronomi. La coperativa agri­colă de producție din Viișoara, concomitent cu recoltatul s-a trecut la treierișul florii-soarelui. De pe 130 ha re­colta este în magazii, iar recoltatul acestei culturi de pe 533 ha, a fost terminat. Rezultate bune la treierișul florii-soarelui s-au obținut la cooperativele agricole din Sîrbi, Todireni, Frumușica și altele. Dar, intr-un număr mare de cooperative agricole treierișul la floarea-soarelui se desfășoară extrem de în­cet , în unele unități încă nu au început. La cooperati­vele agricole din Răuseni, Cor­bănești, Românești, Nicolae Bălcescu, Trușești, Unțeni, care au suprafețe mari cul­tivate cu floarea-soarelui, consiliile de conducere n-au urgentat această lucrare. Ploile, destul de dese, provoa­că pierderi de recoltă, lucru de care ar trebui să țină cont și conducerile­ acestor unități agricole. Situația actuală la tre­ierișul florii-soarelui este destul de nesatisfăcătoare (din recolta de pe 33.188 ha. s-a treierat sub 10 la sută). Consiliile de conducere cooperativelor agricole și inginerii agronomi trebuie ale să mobilizeze toate forțele in această direcție pentru a e­­vita pierderile. Succesul acestei campanii depinde în ma­re măsură de felul cum lucrează mecanizatorii. Or, de pe acum, se semnalează defecțiuni la combine in raza I.M.A. Dorohoi, Săveni, Coțușca și Albești, și se inter­vine tirziu pentru înlăturarea lor. I Lucrări de întreținere a retelei electrice In o­­rașul Dorohoi Redacția șl administrația : Botoșani. Calea Naționala nr 261 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economica și culturala — 1487 Secțiile viata de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 Telefoane t Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Cetățenii din Cristești, care activează în cadrul formației civile de pom­pieri voluntari, condu­să de tovarășul Ioan Ungureanu­, au efectuat 800 de ore muncă pa­triotică la construirea u­­nei remize pentru adă­­postirea utilajelor de stins incendiile, din do­tarea amintitei formații. O contribuție însem­nată în pompierilor mobilizarea voluntari și-a adus-o președintele comisiei de pază contra incendiilor, Didina Cio­­maga, secretara consi­liului popular comunal provizoriu Cristești.­­ In județul nostru, recoltatul tulpinelor de cînepă se desfă­șoară din plin. Pînă în ziua de 10 septembrie în de­pozitele I.P.T.I.C. .Fuiorul­, au intrat 4­63 tone tulpine, din care 46 au și fost expedia­te către topitoria de la Vere­ști. Cele mai mari cantități au fost depozitate la centre­le Ungureni (255 tone), Vorniceni (146 tone), Dîngeni (55 tone). Spitalul județean nr. 1 Botoșani a fost dotat de cu­­rînd cu un electrocardio­graf din import. In imagine, medicul spe­cialist neurolog Weiden­­feld Hugo executînd o e­­lectrocardiogramă mmVi­ In zilele de 12—13 septem­brie, vreme în general fru­moasă, dar răcoroasă noaptea și dimineața, în prima parte a intervalului. Cerul variabil, mai mult senin. Vîntul va su­fla slab pînă la potrivit. Tem­peratura aerului : maximele vor fi cuprinse între 14 și 21 grade, iar minimele între 4 și 8 grade. Solomon Gheorghe de la secția Săveni a I.I.L. „Flamura Roșie", lu­­crând la segmentarea unui motor Foto: I. HELICI In piața Griviței din Botoșani se amenajea­ză terenul pe care se vor instala standurile și chioșcurile cu produ­se agro-alimentare ale expoziției cu vînzare ce va fi deschisă cu pri­lejul „Zilei recoltei". Undele învolburate După o îndelungată activitate de întreținere a bunu­rilor piscicole și furajare a peștelui lucrătorii apelor liniș­tite (iazurilor) din județ au început o alta, a pescuitului propriu-zis. Evenimentul care a început pe sutele de hec­tare suprafață lucie a Dracșanilor, cea mai mare bază pis­cicolă din județ și din Moldova, a fost precedat de ample și meticuloase pregătiri, de fireștile emoții încă prezente, generate de seceta din prima jumătate a anului în curs. Pescarii au emoții, spuneam. Anul trecut întreprinde­rea piscicolă botoșăneană a realizat un beneficiu peste plan de 600.000 lei și cel mai scăzut preț de cost la peștele de crescătorie din țară. Anul acesta, producția a fost afectată, după cum aminteam de secetă, respectiv de reducerea fu­rajelor administrate, de lipsa de apă... Oamenii însă, după cum îmi relata tovarășul Ovidiu Chelaru, directorul între­prinderii piscicole au muncit cu aceeași pasiune, cu aceeași dragoste, uneori depunînd eforturi sporite față de anii pre­cedenți. Moș Ionică Șorodoc, de pildă, veteranul pescarilor de la Dracșani, Mihai Hîrgău și ceilalți și-au rostuit astfel treburile încît la data începerii pescuitului au­ fost gata cu revizuirea și punerea la punct a inventarului : plase, nă­voade,­mincioage, coșuri de nuiele etc. Operațiunea de montare a plaselor — facem oficiul de a-i informa pe cei neinițiați în­­ problemă — nu e de loc ușoară — plasele se înrădesc în funcție de speciile ce urmea­ r­eportaj­ ­­ză:a-­fi pescuite și după anumite reguli ale acestui meșteșug Aici,­ mai ales, amănuntele care ni le furnizează interlocu­torul­, nostru, sînt destul de interesante. — La margini ochiurile sînt mai mari, ele micșorîn­­du-se spre sacul de prindere. Obiectul întreprinderii — avea să ne informeze tov. Che­laru­l este crapul de cultură, speciile Lauzitz și Galiția ; la Dracșani însă se recoltează, fără a fi cultivat în mod deosebit, și carasul, care are o valoare economică mai scă­zută, șalăul, o specie de pește răpitor (care face oficiul de factor, sanitar al iazurilor piscicole valorificînd peștele mic fără valoare economică : fufă și porcușor). Pentru pescuirea lor e nevoie, așadar, de scule diferite, și pe deasupra, de îndemînarea pescarilor, de care­­ Dracșanii nu duc lipsă Pescuitul, perioadă de vîrf a activității stăpînilor apelor, presupune, în același timp, maximum de efort. Pe de o parte e vorba de tragerea la mal a greului adîncurilor, pe de altă parte de operațiunea de sortare a peștelui pe cate­gorii de greutate, corespunzător diferitelor categorii de prețuri. Totul se desfășoară în mod științific, rularea acestei bogății fiind deosebit de pretențioasă. Aveam să aflu, din aceeași sursă, că pescuitul se face în prezența beneficia­rilor, pentru ca produsul recoltat să ajungă la destinație, proaspăt, nealterat. Aici s-ar cuveni o observație : peștele recoltat la Dracșani e de nerecunoscut în mîinile vînzăto­­rilor de pe piață. Cu amărăciune în glas directorul între­prinderii ne-a informat despre perseverența sa pentru ob­ținerea unui spațiu comercial corespunzător (bazine cu scurgere), dar care n-a găsit ecou încă la organele locale. De luni au început să se învolbureze și undele iazului de la Vorniceni. Au fost­­ pregătite condițiile pentru recol­tarea fondurilor piscicole de la Hudești, Costești, Tătără­­șeni, Sarata, Dragulea. Planul producției de pește care urmează să fie reali­zat în cursul acestui an este de 650 tone. Pînă-n zilele tre­cute s-au tras la mal circa 100 tone pește, destinat consu­mului. Acțiunea e de-abia la început. Pescarii sunt opti­miști.­ Cu toate dificultățile generate de vitregia secetei, ei au suficiente motive să anticipeze realizarea sarcinilor de plan. Preocupați de asigurarea condițiilor optime pentru producția viitoare, concomitent­ cu lucrările de sezon ei își continuă activitatea de furajare a peștelui, pregătirile pen­tru repopularea iazurilor cu puiet etc. E o muncă entuziastă, bărbătească, o învolburare sen­sibilă a curajului, priceperii și forțelor omului cu apele, cu tăria și conținutul lor greu. O. TEMNEANU *

Next