Clopotul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 24, nr. 2321-2400)

1968-11-22 / nr. 2366

JL 'i Anul XXIV nr. 2366 vineri 22 noiembrie 1968 4 pagini 30 bani iZ\ v'i'' \ Prognoza Pentru zilele de 23—25 noiembrie a.c., vremea continuă să se răcească ușor. Cerul va fi variabil. Vor cădea precipitații locale. Vîntul va sufla din sectorul nord-vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 2 și plus 3 grade, iar cele maxime între 4 și 9 grade. Astăzi, soarele a răsărit la ora 7,20 și va apune la ora 18,42. In cursul trimestrului IV al anului curent, la Fabrica de confecții Botoșani a fost aplicată o inovație constînd dintr-un elevator pentru ridicat, pe verticală, baloți de materie primă și auxiliară, la etajul I. Inovația, aparținînd unui colectiv condus de inginerul Ioan Bărgăoanu, a rezolvat astfel: problema mecanizării transportului (la etaj), ușurarea efortului fizic, reducerea timpului de transport și a timpului de blocare a rampei de materie primă. PROLF.TABI DIN TOATE TARILE, UNITIVA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Redactia și administrația I Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane: Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viata de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 SA SE ACȚIONEZE CU ENERGIE, COMPETENȚA ȘI SPIRIT ORGANIZATORIC PENTRU îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan din acest an Este cunoscut faptul că anul acesta cele mai bune rezultate în realizarea tuturor indicatorilor de plan s-au obținut tocmai la acele întreprinderi unde s-a asigurat un ritm intens producției chiar de la începutul anului, unde s-au întreprins acțiuni concrete pentru ca activitatea să nu cunoască perioade lente și perioade de „asalt“ și, prin urmare, n-a fost nevoie să se „recupereze“ rămîneri în urmă. De aceea, este necesar ca în acest scurt timp ce a mai rămas pînă la sfîrșitul anului să se stabilească cele mai bune măsuri tehnico-organizatorice care să rezolve atît volumul sporit de sarcini din cadrul planului trimestrului IV nu deci a celor anuale), cit și pregătirea producției anului viitor. Rezultatele obținute în cele 10 luni ale anului curent oglindesc eforturile colectivelor de muncă din unitățile economice ale județului nostru în direcția utilizării mai depline a mijloacelor de producție și a forței de muncă, creșterii productivității muncii, calității producției și sporirii eficienței întregii activități. Ele se concretizează în realizarea de 100 la sută a planului producției globale, in condițiile în care majoritatea întreprinderilor înregistrează depășiri de peste 18,4 milioane lei, dar și în condițiile în care Fabrica de zahăr „Siretul“ Bucecea, întreprinderea de industrie a laptelui, întreprinderea de legume și fructe cît și morile prestatoare, din cauza efectelor secetei, nu-și realizează acest indicator. Merită apreciată activitatea rodnică desfășurată de organizațiile de partid, de colectivele de muncă de la fabricile de confecții Botoșani și Dorohoi, întreprinderea de morărit și panificație, întreprinderea agricolă de stat din Leorda și altele, care au manifestat preocupare sporită pentru aplicarea hotărîrilor și indicațiilor conducerii partidului cu privire la îmbunătățirea activității în economie. Acțiunile întreprinse pentru organizarea științifică a producției și a muncii au dus la reducerea cheltuielilor de producție, folosirea mai completă și productivă a timpului de lucru, rentabilizarea unor produse și creșterea rentabilității întreprinderilor, au determinat descoperirea unor importante rezerve interne care, puse în valoare, s-au materializat în creșterea producției și a productivității muncii, înfăptuirea sarcinilor economice ale planului de stat de către majoritatea întreprinderilor a fost determinată și de noul cadru organizatoric de conducere colectivă a activității economice prin constituirea comitetelor de direcție, lărgirea concomitent atribuțiilor acestora cu participarea directă a întregii mase de muncitori la soluționarea problemelor pe care le reclamă buna desfășurare a muncii din unitate, stabilirea celor mai judicioase metode prin care forța de muncă și mijloacele de producție să fie valorificate superior și cu maximă eficiență. Având în vedere rezultatele ce s-au obținut în aceste 10 luni, în perioada care a mai rămas pînă la sfîrșitul anului, eforturile organelor și organizațiilor de partid, ale colectivelor de muncă trebuie îndreptate spre menținerea unui ritm intens în realizarea sarcinilor de producție, insistîndu-se îndeosebi la acele unități care prezintă rămîneri în urmă la unii indicatori de plan. Sunt unități ca : I.I.L. „Flamura roșie“ Botoșani, întreprinderea pentru industria cărnii și altele care deși pe total îndeplinesc planul valoric, nu au realizat unele sortimente de strictă necesitate pentru populație cum ar fi mobilă, carne porcine, slănină ș.a. Unele întreprinderi dintre care Industria laptelui, I.C.R.T.I., întreprinderea pentru valorificarea plantelor medicinale, cea pentru valorificarea legumelor și fructelor prezintă o situație financiară necorespunzătoare ca urmare a depășirii cheltuielilor de producție, nerealizîndu-și beneficiile planificate. Numai la aceste unități nerealizarea beneficiilor însumează peste 1,0 milioane lei. Deoarece pînă la 31 octombrie din planul anual de export s-a realizat numai 71,5 la sută, este necesar ca unele întreprinderi cu sarcini la export ca Agrosem, întreprinderea pentru valorificarea cerealelor, cele pentru valorificarea legumelor și fructelor și plantelor medicinale, care prelimina nerealizări la acest indicator, să intervină la forurile tutelare în vederea clarificării acestei situații, iar acolo unde sînt cantități de produse în stoc să solicite fraditele respective. Va fi necesar ca toate întreprinderile din cadrul județului cu sarcini la export să producă și să livreze întreaga cantitate prevăzută în plan pînă cel tirziu la 15 decembrie, pentru a se putea încasa pînă la sfîrșitul anului contravaloarea lor. In acest scop se impune ca în fiecare întreprindere să stabilească imediat măsuri orseganizatorice de mărire a numărului de schimburi, prelungirea programului de lucru S.a. care să asigure necondiționat realizarea valorică planului de export cît și poasibilități de livrări suplimentare. în domeniul investițiilor, constructorii și beneficiarii trebuie să se preocupe ca în perioada ce a mai rămas să progreseze cît mai mult în realizarea valorică și a stadiilor fizice ale lucrărilor, întrucît procentele înregistrate pe cele 10 luni de 75,6 la total investiții și 79,0 la construcții-montaj sunt sub posibilitățile și condițiile create. Concentrarea eforturilor va trebui orientată spre acele obiective a căror punere în funcțiune asigură sporuri de producție sau care concură la buna desfășurare a activității productive. In acest sens exemplificăm lucrările de dezvoltare a fabricii de cărămizi din cadrul I.I.L. ..Lupta pentru pace“ Dorohoi, atelierele mecanice de la I.M.A. Botoșani și I.A.S. Cătămărăști. Aceeași atenție trebuie acordată dării în folosință de apartamente a numărului planificate pentru acest an. Conducerile întreprinderilor, organele și organizațiile de partid trebuie să ia urgente măsuri pentru recuperarea tuturor restanțelor astfel ca pînă la sfîrșitul anului toate unitățile economice din cadrul județului să se prezinte ca planul îndeplinit la toți indicatorii și la toate sortimentele In acest sens are o mare însemnătate aplicarea cu consecvență a indicației conducerii partidului potrivit căreia organizațiile de partid și conducerile întreprinderilor au datoria să urmărească și să analizeze decadat îndeplinirea planului economic și aceasta (Continuare în pag. a III-a) Ing. DUMITRU BREABAN secretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R. Uzinele textile „Moldova" din Botoșani. In secția urzitori« Foto: RADU GLIGOR Baza de recepționarea Săveni. Se lucrează la selectorul S.U.A pentru condiționarea semințelor Foto. I. HELICI Medicul stomatolog Aurelia Duțu și sora medicală Arătăsiței Magdalena de la Policlinica din Dorohoi, în timpul unei intervenții Zilele trecute conducerea Școlii de mecanici agricoli din Botoșani a organizat o ședință cu părinții elevilor din anii I—III. In fața asistenței profesorul diriginte Petru Andrei a ținut un referat pe tema „Căile și metodele prin care să facem pe elevii noștri să iubească meseria de mecanizator“. Pe marginea acestui referat părinții și cadrele didactice au purtat interesante discuții. MIHAI SAU In a doua jumătate a anului în curs, la fabrica de pîine aparținînd , Industriei de morărit din localitate s-au introdus în fabricație 14 noi sortimente. Ultimele produse ce s-au pus în vînzare sînt cozonaci „Rozeta", plăcinte „Parma", „Macedonene" și lipii de 500 grame. Pînă la sfîrșitul anului gama sortimentelor va spori cu încă două produse. MEMORIILE NICȘENILOR este foarte probabil că dacă să-i dăm, numaidecît, crezare scriitorului francez Anatole France, apoi istoria nu e numai o știință pură, cu rigorile ei ce se cuvin respectate întocmai ci și o artă în care nu se izbutește decit dacă apelăm, în sprijinul ei, și la imaginație. Am trecut, nu tare demult, pornindu-ne din Botoșani, prin așezările rurale de pe meleagurile Nicșenilor, cînd ne-am adus aminte de mai vechi documente scrise și umane despre lumea din partea locului pentru reconstituirea căreia este, arese, nevoie și de un dram de fantezie pus, însă, pe cîntarul cît se poate de exact, al științelor umaniste. Străveche împoporare de omenime alcătuită din vrednici păstori și răscolitori ai brazdelor de foarte altcîndva, truditori pe seliștele care au fost pe atunci și care, nu odată, precum scrie la bătrînele topisețuri de-ale cronicarilor moldoveni, au fost părăduite de iei de iei de ceambururi și iureșe cavalcade de migrații tătărăști. Nicșenii datează din vechi timpi ai istoriei noastre ca un sat ce a fost în stare, ca atîtea mii altele asemeni, să îndure și să rabde, spre a ființa mereu, valurile și apăsările aspre care au trecut viforoase și pe aici, fără însă a se clinti, din făgașele destinației noastre naționale. Așa, de pildă," „un uric de la 1392 (6900) mai 30, dat de Roman-Vodă, viteazului Cîntec prin care-i dăruiește trei sate cu moșii, se vede pomenit în acel uric între veliții boieri de credință" (Cron. Rom. Meth. tom. II p. 66), constituie, între altele, un testimoniu,pentru noi cei de azi, a secularelor întocmiri, și întemeieri sătești de aci. Pentru amatorii de genealogii onomastice am aminti și faptul că în „Dosarul special" privind evenimentele „focului celui mare", de la Flămînzii cinului răscoalei de la 1907, dosar aflat la filiala din Iași a Arhivelor Statului figurează, între „cârcotașii" de atunci, astfel calificați de autoritățile opresive ale timpului și pomenit, oarecum mai rece și mai obiectivist de către procurorul, Leontescu, și un inimos învățător Cîntec situat fățiș de partea răsculaților plugari, pălmași și ostenitori de pe ogoare. Amănuntul acesta glăsuiește, oricum, ca foarte numeroase altele asemeni, destul de elocvente, despre o permanență, și despre o consecventă năzuință spre mai bine, spre libertate și progres social a lumii de aci, ca din aceleia din toate cuprinsurile românești de atunci însuflețite de aceleași aspirații. Nu am avut răgazul trebuitor, trecînd prin Nicșeni, să cercetăm vreo eventuală micro-motnografie sătească din cele cum, în chip inspirat s-au redactat și se redactează în anii • edificării noastre (Continuare în pag. a II-a) reportaj de Ion I la citiva pasii 1ix1 de centru Ca orice oraș, Botoșaniul are și periferii. Pentru cunoașterea tor nu te deplasezi prea trebuie să muli. Le găsești chiar la cîteva sute de metri de centru. Spre deosebire de alte orașe din țară, însă, aici, trecerea de la centru la periferie e bruscă. Dacă, de pildă, te abați de pe Calea Națională spre strada Săvenilor, și, respectiv spre fabrica de confecții ai senzația trezirii dintr-un vis frumos. Străzi întortocheate, desfundate, cu trotuarele numai dîmburi sau lipsă, mărginite de garduri schiloade, de după care pîndesc clădiri prost întreținute, te fac să crezi că te afli într-un tîrg de pe vremuri, peste care anii și mai mult decît ei indiferența, neglijența cetățenilor, susținută de cea a edililor au lăsat urme paranteze adin ei. In plina stradă pe strada 7 Aprilie nr 74 — pot fi văzute mormane de balast, cărămidă, lut... care stau așa de cîteva săptămîni, cum stau, de altfel, și pe strada Călugăreni (n n.), ca o mărturie a „spiritului gospodăresc“ și operativității de care dă dovadă I.G.C.L. în executarea lucrărilor ce-i revin. Celelalte străzi, cu care se intersecă sau se învecinează, au aceeași înfățișare. Strada Dumbrava Roșie, de pildă, nu diferă prea mult de o tarla proaspăt arată, Barbu Lăzăreanu, iar străzile Griviței, Alba Iulia, Dacia, împăratul Traian sunt așa cum, probabil, erau în urmă cu cîteva zeci de ani. Spun probabil pentru că traficul lor a sporit considerabil. De cițiva ani cetățenii din această parte a orașului au primit în dar o școală modernă. Proiectantul a conturat în fața ei și un spațiu destinat pentru flori, verdeață. In prezent (a avut cîndva și iarbă) arată ca un maidan, îl bătătoresc copiii, cînd ies de la școală. In apropiere de școală nu de mult, a fost organizată o piață de alimente, unde producătorii își expun cîteva produse, parcă pentru a completa tabloul, puțin spus, modestiei cartierului. Cîteva fructe, cîteva legături de legume, 1—2 damigene cu borș... Magazinele, dacă pot fi numite așa, sînt mai curînd niște prăvălii, patronate de aceeași clasă indiferență. Firmele lor ca și ale atelierelor particulare cu care se învecinează (un singur exemplu) : firma bufetului de pe strada Alba Iulia reclamă scoaterea lor, de mult, din evidența organizațiilor comerciale locale. . Și toate acestea la numai cîțiva pași de centru, în mijlocul municipiului. Să mai amintim că unele străzi devin impracticabile pe timp de ploaie și din cauză că, pe alocuri, lipsesc becurile electrice, că autogunoierele vin o dată pe săptămînă și că pînă atunci gunoiul menajer dospește în curți, în fața porților... Dar cine nu cunoaște aceste lucruri ? O. TEMNEANU URGENȚE IN AGRICULTURA Transportul recoltei de pe cîmp . La dificultățile ocazionate de timp, slaba organizare a muncii adaugă altele, agravînd nefolosirea mijloacelor de transport. La Suharău, pe atelaje lucrează mai mult tinerii,, iar oamenii mături lipsesc de la lucru,ceea ce conduce atît ,la neîntrebuințarea timpului cît și a capacităților de transport. Urmarea este că, miercuri, acolo mai erau de eliberat (după aprecierea tovarășului președinte, Nistor Crețu) aproape 200 ha. Mult porumb pe cîmp, în grămezi sau silozuri mici, se mai află și în prezent la C. A. P. Cristinești. Pe lângă alte neajunsuri, lipsa benzinei a condus la staționarea a trei autocamioane timp de două zile. Cohn Froim, șef de secție de la depozitul Dorohoi, justifică situația prin lipsa capacității de depozitare. Că e vinovat unul (Continuare în pag a III-ai Situația principatelor lucrări agricole pînă la 21 noiembrie D.sl?cat P °.rom!’, « ,la su‘â»«ren eliberat de colturi de toamnă — 81 la sută ; alături de toamnă — 78 la sută . Prezentăm mai jos situația din unitățile rămase în urmă : în hartă‘uri de toamnă Plan realizat C A. P. Desfăcut porumb plan realizat Draxini Corni Poiana N. Bălcescu Brăești Cîndești Corlăteni Vorona Tudora Lunca Vf. Cîmpului Brehuești Vlădeni Vf. Cîmpului Notă I Datele au fost totă* 423 782 733 938 880 739 941 581 900 613 359 297 613 340 190 250 780 850 180 825 245 420 300 129 180 300 650 1200 860 1230 1350 1230 1550 750 1?70 380 540 400 930 318 520 340 915 700 418 537 318 990 330 398 335 480 oferite spre publicare de către Direcția agri- I