Clopotul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 24, nr. 2321-2400)

1968-10-23 / nr. 2340

Anul XXIV nr. 2340 miercuri 23 octombrie 1968 4 pagini 30 bani 1N COMITETUL DE DIRECȚIE DE LA I.G.C.L. DOROHOI NUMAI DIRECTORUL ARE ...Răsfoiesc registrul de pro­­cese-verbale, dosarele cu ma­terialele prezentate, planurile de muncă, regulamentul de funcționare și graficul de șe­dințe ale comitetului de di­recție de la întreprinderea de gospodărie comunală locativă din Dorohoi. Au tre­și­cut peste 5 luni de la crea­rea acestui organ chemat să elaboreze cele mai bune so­luții pentru rezolvarea com­plexelor probleme pe care le ridică viața întreprinderii, timp relativ suficient pentru instaurarea și afirmarea prin­cipiului conducerii colective. Fiindcă așa după cum se sub­linia la Conferința Națională a P.C.R. din decembrie 1967, organele de conducere colec­tivă au un caracter delibe­rativ, de lucru, nu reprezen­tativ, formal, fiind chemate să ia hotărîri cu valabilitate legală în toate problemele esențiale­ ale activității econo­mice. De la 1 iunie și pînă la 27 septembrie a.c. comite­tul de direcție de la I.G.C.L. Dorohoi a ținut 3 ședințe de lucru. In medie deci cîte două pe lună. Dacă la cele de mai sus se adaugă și fap­tul că în primele 3 trimestre întreprinderea și-a realizat, în general, în bune condițiuni sarcinile de producție, s-ar părea că nu ar exista mo­tive serioase de a face cuiva reproșuri. Dar nu după nu­­mărul de ședințe este apre­ciată activitatea comitetului de direcție ci după măsura în care este valorificată — în cadrul acestei instituții noi — înțelepciunea colectivă, ex­periența, inițiativa, după fe­lul în care reușește să devină o sinteză vie, dinamică, capacității creatoare a colec­a­tivului în fruntea căruia se află. Remarcăm de la început (și surprinde­­) următorul as­pect : din cele 8 ședințe de comitet, ia 5 din ele nu . Două muncitoare harni­ce de la confecții din Fabrica de Dorohoi, Elena Popovici și Ma­ria Titianu au fost sur­prinse in timpul orelor de producție luat cuvîntul nici un mem­bru al comitetului de direc­ție în afară de directorul în­treprinderii. Să reconstituim însă filmul desfășurării acȘ­­s­torva ședințe de comitet. 1 iunie 1968 : 4 probleme la ordinea de zi (o informa­re asupra unor sarcini primi­te de la forul tutelar, ana­liza îndeplinirii planului de producție pe luna mai, constituirea compartimentelor de organizare a muncii și re­partizarea sarcinilor pe mem­brii comitetului de direcție). Cut ar fi trebuit să dureze o asemenea ședință cu atâtea probleme la ordinea de zi e ușor de închipuit. „Discută" numai A. Spata­­ru, director și președinte al comitetului de direcție. Nu se adoptă nici o hotărîre. 21 iunie 1968 : o singură problemă — informare a­­supra activității comitetului de direcție de la înființare și pînă la data respectivă. Același unic vorbitor direc­torul. Nici o decizie. 10 iulie 1968 : în afară de membrii comitetului, partici­pă la ședință, șefii de sectoa­re și servicii, salariații cu munci de răspundere. Se prezintă o informare de că­tre conducătorul tehnic N. Tatulea cu privire la reali­zarea sarcinilor de producție pe perioada 10 VI — 10 VII. Discută... directorul. V. MAFTEI (Continuare în pag. a III-A)­ PĂRERI ? Foto: H. GLIGOR „OPERAȚIUNEA DE RECUPERARE“ # A existat un „caz“ Cucoranu? # „Ce, în fabrică, e ca în școală?“ © Un maistru își invită subalternii la o bere * Ce nu pre­vede regulamentul de ordine interioară O­mul din fața mașinii nu mai seamănă de­loc cu meșteșugarul de altă da­tă. El a devenit posesorul unei specializări îndreptate în adîn­­cime, cunoscător perfect al păr­ții din fluxul productiv de care răspunde. Munca sa, eliberată de efortul fizic obositor, cere în schimb o mobilizare psihi­că totală, ea neadmițînd ris­cul greșelilor. Și totuși în dialogul om-mașină intervin uneori dezacorduri stridente ce se materializează în nereali­zări de plan, în calitatea defi­citară a produselor. Firește că, în cele mai multe cazuri, ma­șina nu poate fi învinuită. Deci, în ultimă instanță, facto­rul uman rămîne răspunzător și tras la răspundere de către cei însărcinați cu supraveghe­rea și conducerea procesului de producție. Aceștia, în anu­mite situații, uzează de pre­rogativele cuprinse în regula­mentul de ordine interioară. A privi problema numai în a­­cest mod înseamnă a da do­vadă de unilateralitate. Crite­riile științifice de organizare și conducere a producției im­pun cu necesitate și o analiză temeinică a MOTIVĂRII COMPORTAMENTULUI fac­torului uman. Or, aceasta pre­supune recunoașterea existen­ței unei interdependențe între procesul de producție și viața particulară, viața din afara u­­zinei, a omului din fața mași­nii. Aceasta presupune, de a­­semenea, ca aparatul care răs­punde și conduce nemijlocit producția să depășească teh­nicismul funcționăresc de care uneori este copleșit și să gă­sească așa-numitele „rezerve nevalorificate“ prin cei care la un loc formează factorul u­­m­an. «■­n cadrul sectorului de fi­­­nisaj de la uzinele tex­■­tile „Moldova“, atelie­rul de vopsitorie ocupă o si­tuație deosebită. Multe din ca­litățile de bază a materialului pe care îl produce uzina se făuresc aici. Mașinile noi, mo­derne, sunt deservite în mare majoritate de tineri, care cu puțin timp în urmă au termi­nat o școală profesională. De altfel, media de vîrstă este aici de 21 de ani. Deci calita­tea produselor, prestigiul măr­cii fabricii depind in mare măsură de dînșii. Aici, printre acești tineri, a apărut „cazul“ Cucoranu. Iată despre ce este vorba. Mihai Cucoranu, un tî­­năr de 19 ani, care deserve­ște două mașini moderne a lu­crat un timp nncit nimeni nu a avut nimic ce să-i reproșeze. La un moment dat cei din ju­rul lui au început să vadă o a­­numită schimbare, începuse să vină obosit la locul de­ muncă, în special în tura de dimineață. Adormea la mași­nă, sau abia se ținea pe pi­cioare. Firește că aceasta a influențat asupra randamen­tului său, precum și asupra ancheta socială calității mărfii produse. A fost chemat în fața organizației U.T.C., i s-a atras atenția a­­supra delăsării în muncă , a­­celași lucru l-a făcut și mai­strul. Nu s-a observat nici o schimbare nici chiar după ce i s-a tăiat prima de producție pe o lună, din cauza proastei calități a mărfii produse. „A­­tunci — povestește maistru­­l Ioan Barac — m-am pomenit­­ în fața a două alternative : să­i­L. VICTOR (Continuare în pag. a III-a) 1 In zilele de 24 — 26 octombrie, vreme în general frumoasă, în în­călzire ușoară, mai ales către sfîrșitul interva­lului. Cerul va fi varia­bil. Vîntul va sufla slab, din sectorul nord - ves­tic. Temperaturile mini­me ale aerului vor fi cuprinse între minus 3 grade și plus 4 grade, iar cele maxime între 8 și 12 grade. Astăzi soa­rele a răsărit la ora 6:40 și va apune la orele 17,19. PROLETARI DIN TOATE ȚARILE, UNUI­VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU • In cursul primelor trimestre ale anului au plecat in diferite sta­țiuni balneo-climaterice din ța­­ă, cu bilete de odihnă sau tratament, ob­ținute prin C.J.S., circa 3 000 oameni ai muncii din județ. Bucurîndu-se de același confort și maximă îngrijire, cei care pleacă în stațiuni în cursul acestui trimestru beneficiază de unele avantaje în plus. De pil­dă, membrii de familie care nu sunt în cîmpul muncii își pot petrece concediul de odihnă plătind contribuția la salariul membrului de fami­lia salariat. Un colectiv de actori de la Teatrul „Mihai Emi­­nescu" din Botoșani a pre­zentat, în cursul zilei de ieri, la Dumbrăveni — Sucea­va, un spectacol cu poemul feeric, în 5 acte, „înșir-te mărgărite“, de Victor Efti­­miu. Astăzi, cu același spectacol, artiștii botoșă­­neni vor fi oaspeții locuito­rilor din orașul Săveni. Direcția de scenă a spec­tacolului : Lidia Ionescu. Decor : Vasile Jurje. Ilus­trația muzicală : Timuș A­­lexandrescu. Costume : Ma­ria Rosetti. Mișcare sceni­că : Vera Proca-Ciortea. HI Invingînd dificul­tățile cauzate de lipsa unor utilaje, construc­torii din Botoșani au reușit să pună la punct noua centrală termică, de pe strada I. C. Frimu 17 B., care va deservi complexul de locuințe cu 420 apartamente din cartierul „Parc". După efectuarea pro­belor tehnologice (au început în cursul zilei de ieri) cele 120 de a­­partamente, din zona amintită vor beneficia de încălzire centrală. Așa după cum am mai anunțat, redacția ziarului „Clopotul" împreună cu Uniunea județeană a co­operativelor meșteșugărești organizează o consfătuire cu populația din municipiul nostru pe tema : „CUM SUNTEȚI DESERVIȚI DE CĂTRE UNITĂȚILE DE PRES­TĂRI SERVICII ALE COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂ5­E­ȘTI ? CE ACTIVITĂȚI NOI CREDEȚI CĂ AR FI NECESAR SĂ SE MAI ÎNFIINȚEZE ?“ Consfătuirea va avea loc vineri, 25 octombrie a. c. ora 16 la clubul „23 Au­gust" din Calea Națională nr. 349 (la Consiliul sin­dical). Sunt invitați a lua parte toți acei care doresc să dea sugestii, să facă propuneri pentru îmbunătățirea activității de deservire a unităților cooperației meș­teșugărești din municipiul nostru. SATUL Afaceriștii Lipsește la un moment dat un produs din comer­țul socialist. Lipsește de mai mult timp și săteanul, de obicei, nu poate aștep­ta pînă cînd nu știu care comod, din nu știu care bi­rou, caradicsește să-și facă datoria. Apare atunci afa­ceristul, sub masca de bine­făcător, care îți propune să-ți facă rost de produsul respectiv. Cînd însă e vor­ba de, procurat lemne de­ construcție pentru case, a­­cest afacerist se erijează în reprezentant oficial. Este... delegatul, ales de adunări populare, numit de consi­liile de conducere ale co­operativelor agricole etc., etc. Dar este ales de o aseme­nea manieră că nimeni, în fond, nu oferă garanții pen­tru el, nimeni nu-i poate trage la răspundere, în­casează bani de la oameni fără să emită chitanță, ba oamenii îl și mai roagă să le ia banii. Scîndură, bile­­manele, de asta au ei ne­voie. Și așteaptă. O săptă­­mînă, două, o lună, două, trei. Delegatul nu mai apare nici cu lemne, nici cu banii, în­cep cetățenii să scrie în dreapta, în stingă, să sesi­zeze. Nimeni nu-i apără. Unii „delegați" nici nu re­cunosc că au primit banii. Alții invocă cheltuieli mari de deplasare. Alții dispar pur și simplu cu bani cu tot. Așa a procedat Toader Ch­impei din Coțușca, de care nici familia nu știe pe unde se află. Din satul Ghireni, patru cooperatori (Gh. Moroșanu, Vasile Badea, Ion Anicule­­sei și Gh. Gh. Ciubotaru) ne scriu că i-au dat 2.300 lei... delegatului Gh. Mocanu, de la 14 decembrie 1967, pen­tru a le procura 5 m.c. de scîndură. Dar n-au primit nici scîndură, nici banii. „Delegatul" recunoaște, dar spune că n-are bani. Că va face rost și să-l mai aștepte oamenii. Se gîndește proba­bil pe cine ar mai putea să inducă în eroare. Am stat de vorbă cu in­ginerul Ioan Bran de la întreprinderea forestieră Botoșani, invitîndu-i să ne spună cum de s-a ajuns la o astfel de situație, deoa­rece știm că, comerțul cu lemne este în atribuția sta­tului. — Lemnul de care fac fost asemenea delegați provine, de obicei, din proprietatea unor cetățeni din zona de munte sau din cota pe care o au ocoalele silvice pentru populație și care se află în parchete greu accesibile. Dacă așa stau lucrurile, considerăm că situația poa­te fi reglementată, poate fi asigurată legalitatea și con­trolul operațiunilor. S-ar putea, de exemplu, ca ex­ploatarea și comercializarea în situațiile respective să o asigure cooperația de con­sum , sau dacă aceasta nu este posibil, să rămînă în sarcina consiliilor populare comunale din zona respec­tivă, care, pe bază de con­tract să asigure livrarea materialului lemnos în co­munele lipsite de păduri. In orice caz, nu pot fi lă­sați cetățenii la discreția u­­nor speculanți de tipul ce­lor arătați mai sus. Fondul chestiunei, credem că tre­buie rezolvat în cel mai scurt timp de Comitetul de Stat pentru Problemele Ad­ministrației Locale. Cu­ pri­vește cazurile în speță, solicităm Inspectoratului mi­liției județului Botoșani să intre pe­­ fir... I. MAXIMIUC Se execută alături de toamnă pe tarlalele C.A.P. Stăuceni Foto: 1. HELICI Redacția și administrația: Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane: Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viata de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 Deschiderea universității serale de marxism - leninism din Botoșani Luni, după-amiază, în sala cabinetului județean de partid s-au deschis cursurile universității serale de mar­xism-leninism ale secțiilor de filozofie, istorie și econo­mie politică. Cei peste 200 de cursan­i și lectori ai co­mitetului județean de partid au ascultat, cu acest pri­lej, expunerea tovarășului Gheorghe Ghinea, prim secre­tar al Comitetului județean Botoșani al P. C. R. preșe­dinte al Consiliului popular județean, despre necesitatea însușirii de către comuniști a politicii partidului nostru. In expunerea sa, tovarășul Gheorghe Ghinea a subli­niat sensul hotărîrilor conducerii partidului, metodele și stilul de muncă al organelor și organizațiilor de partid privind mobilizarea colectivelor de oameni ai muncii de la orașe și sate pentru înfăptuirea politicii partidu­lui. De asemenea, vorbitorul s-a referit pe larg la sar­cinile ce s-au desprins pentru organele și organizațiile de partid din cuvîntările rostite de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Flămînzi, Botoșani și Dorohoi, cu prilejul vizitei recent făcute în județul nostru, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer și alți conducători de partid și de stat; îndeosebi, to­varășul Gheorghe Ghinea a scos în evidență necesi­tatea intensificării eforturilor comuniștilor și a tuturor oamenilor muncii, pentru îndeplinirea sarcinilor de plan privind dezvoltarea economică și social-culturală a mu­nicipiului și județului Botoșani în anul 1968 și pregăti­rea condițiilor necesare pentru producția anului viitor. Totodată, s-a referit pe larg la aria de probleme ce trebuie să o cuprindă programul tematic al cursurilor universității serale de marxism-leninism în acest an școlar. ACTUALITATEA AGRARĂ Timpul înaintat solicită un ritm mai accelerat de lucru Din comunicările operative făcute la Direcția agricolă, rezultă că pînă ieri dimineață a fost desfătată 17 la sută din producția de porumb, s-a strîns 49 la sută din recolta de cartofi și 81 la sută din cea de sfe­clă. Pe cîmp, continuă să se afle mari cantități de produse : peste 67 000 tone sfeclă de zahăr, o mare cantitate de porumb și cartofi. De altfel su­prafața eliberată de culturi tîrzii este abia de 43 800 ha față de 128 500 ha cu­ am avut cu culturi de toamnă. Insămînțatul griului continuă să fie mult rămas în urmă intr-o serie de cooperative agricole. In timp ce la Bord­ea cooperatorii au terminat se­mănatul, iar la Ibănești, Cristinești, Lișna și Mihăieni s-au semănat între 80 și 95 la sută, din suprafețele planificate, în alte cooperative agricole ca Buhăceni, Curtești, Coșula, Știubieni, Pleșani, suprafețele semă­nate nu depășesc o treime din cele planificate. Este nevoie să fie mobili­zate toate forțele pentru a grăbi ritmul tuturor lucrărilor agricole. Situația lucrărilor agricole pînă la 22 octombrie a.c. C.A.P. însă­ desră­­mînțat cat­e­ o % Sulița Ștefănești Bobulești Todireni Iurești Trușești Buhăceni Crislea Unțeni Vlădeni Brehuești Mîndrești Văculești Saucenița Lunca Vf. Cîmpului Dorohoi Tudora Vorona Sapoveni Viișoara Vlăsinești Sîrbi Vorniceni Flămînzi Prăjeni Botoșani Curtești Răchiți Costești Stăuceni Stîncești Adășeni Zoițani Avrămeni A. Vlaicu Borzești Mîndrești Coțușca Nichiteni Puțureni Crasnaleuca Dîngeni Hulub Iacobeni Dobîrceni Drăgușeni Hănești Bord­ea Liveni Manoleasa Bold Mihălășeni Pădureni Păun Miorcani Mitoc M. Ruptă Rădăuți j Ripiceni j Săveni j Petricani I Știubieni , Negreni Ungureni 73 62 65 64 74 54 31 72 38 56 63 61 52 54 40 60 71 45 59 50 51 48 72 50 31 47 54 30 60 45 56 49 59 53 54 50 56 45 47 80 41 46 60 91 65 52 100 71 66 63 78 76 61 63 53 68 57 59 45 53 37 57 35 25 45 17 26 30 46 1700 19 3104 00 2 3­0 30 21 61 63 37 1016 10 10 35 70 56 21 9 12 133 23 152 17 630 27 80 18 18 28 18 32 24 45 23 25 24 41 35 8 15 11 50 27 48 20 32 21 C.A.P. însă­ desfă­­mînțat cat­e­ o % Albești Buimăceni Bălușeni Dracuiui Blîndești Bucecea Călărași Pleșani Copălău Corni Coșula Cristești Orășeni Cucoran' Frumușica Durnești Băbiceni Gorbănești Hlipiceni Leorda Lunca Zlătunoaia Mînăstireni Nicșeni Oneaga Poiana Răuseni Rîm­jhilești Roma Romînești N Bălcescu S. Mart Socrujeni B­rătești Broscăuți Cîndești Concești Cordăreni Corlăteni Cracalia Cristinești Daraban-Teioasa Bajura Dersca Dirafc­heni Fd. Heiții Arborea Havîrn? Tătărășeni Hilișău Horodiștea Mlenăuți Vatra Lupen, Alba Ibănești Dumbrăvița Lozna Mihăileni Mireanca Oroftian* Păltiniș Pomîrla Suharău Lișna Șendriceni 71 71 28 35 54 57 41 31 64 42 35 50 53 85 56 56 57 53 60 50 60 49 44 54 25 46 46 57 64 63 36 55 65 50 40 73op 46 43 33 82 57 71 68 54 35 40 53 40 50 42 37 70 60 40 86 73 41 85 44 67 40 43 61 95 48 16 167238 33 50 29 23 91­1 31 52 41 24 20 185 28 20003 187 25 31 51 7 19 11 111509 194 72 11 11­0­0 5 92312 5­0­­ 100 12 72312

Next