Clopotul, ianuarie-martie 1969 (Anul 25, nr. 2401-2475)
1969-02-14 / nr. 2437
CLOPOTUL ® PAGINA 2 Cu deosebită pondere în actul formativ al viitorului cetățean, anii de școală sunt în același timp și anii primelor căutări, ai primelor realizări. Pentru unii din tinerii aflați în clasă acești ani pot avea semnificația pietrei de început pentru ceea ce vor deveni în viitor. Mi-a dat o confirmare în plus în acest sens vizita făcută zilele acestea Școala profesională de mecala nici agricoli din Dorohoi , în sălile mari de studiu, la scară miniaturală, am cercetat cu privirea cîteva realizări ale elevilor de aici — sapa rotativă, grapa cu discuri, semănătorile SPC 6 și 2 SPC tocătoarea pentru siloz, moa, ra cu ciocănele. Deocamdată copii fidele ale mașinilor aflate în dotarea agriculturii socialiste, aceste realizări asigură și premisa unei însușiri temeinice a meseriilor activizînd într-o anumită măsură și dorința de creație a elevilor. — Cum stimulați spiritul creator al elevilor ? Am adresat această întrebare mai multor cadre didactice din cîteva școli ale județului— Inițierea în primul an a tuturor elevilor în cunoașterea detaliilor la mașini, realizarea machetelor acestora, studiate de diferite grupe de elevi, toate aceste măsuri au menirea de a cultiva la elevi dragostea pentru meseria aleasă și să le asigure posibilitatea unei afirmări. Organizarea la sfîrșitul fiecărui an a expozițiilor de lucrări, concretizează efortul creator al elevilor — a ținut să ne informeze directorul școlii, inginerul Gheorghe Maftei. Enumerarea mijloacelor de antrenare a elevilor mai buni la activitatea tehnică din școală mai cuprinde : cercul de lăcătușerie condus de maistrul Radu Bordeianu, cercul de mașini și tractoare condus de inginer Dumitru Rață. Crearea climatului de afirmare a elevilor, care în principal se realizează în procesul instructiv-educativ, mobilizează un mare număr din rîndul acestora la obținerea unor importante succese în pregătirea de cultură generală și profesională. Despre existența unui asemenea climat vorbesc și cele două diplome acordate, „mențiune“ și „evidențiat”, pentru machetele prezentate de elevii Grupului școlar agricol din Botoșani la expoziția „Tehnica se însușește din anii de școală", organizată pentru prima dată la București, în iulie 1968. Cabinetul de desen tehnic, condus de prof. Petru Andrei, își aduce o importantă contribuție la dezvoltarea muncii de concepție Pe planșetele rabatabile ale meselor de proiecții tip „Student“, se desfășoară cotele diferitelor piese ; în alt loc al sălii sunt expuse piesele executate după proiecte, realizate de elevi în atelierul didactic. Un bun mecanizator trebuie să cunoască întreaga găină de mașini agricole, să poată remedia defecțiunile apărute la acestea. Aici, la școală, se fac primii pași în realizarea acestui mare bagaj de cunoștințe și deprinderi practice. Cabinetul de mașini agricole, laboratorul de tractoare organizat de către inginerii Georgeta Bucovanu și I. Chelaru, amenajarea laboratorului de transmisii contribuie, de asemenea, la asigurarea unor bune condiții de afirmare profesională în cîmpul cunoașterii mașinilor studiate în școală. Maistrul Petru Jalea, vorbit despre organizarea mia în viitor a laboratorului de lăcătușerie artistică. Va fi valorificat, desigur, potențialul de creație tehnică și artistică al elevilor, iar la finele anului vom întîlni, la o viitoare expoziție, obiecte și piese care vor concentra ore de muncă dăruite cu pasiune însușirii tehnicii. O diversificare a preocupărilor creatoare la vîrsta adolescentului am întîlnit-o și în relatările unui grup de cadre didactice de la Liceul nr. 1 Dorohoi. Antrenați în cercul de fizică, condus de prof. Constantin Carp, ei au organizat adevărate „microsesiuni științifice”, cu participare publică, în care au sintetizat probleme studiate în diferite publicații de specialitate. La același cerc, a fost stimulată construirea aparatelor simple de către elevi, demonstrarea efectului chimic al curentului electric, unele experiențe distractive imaginate de ei (producerea curentului electric— termocuplul, reostatul cu lichid realizat de elevul Nichifor Mihai etc.). Mai mult, preocuparea unor elevi ca Minea Mihaela, Hlușneac C., Isac D. și Ștefănescu D., manifestată pentru crearea unor probleme care să fie propuse pentru Revista de fizică seria B, dovedește și chimie o muncă fructuoasă depusă în școală pentru a încuraja munca de creație a elevilor. Prin organizarea unor șezători literare cu lecturi din creații proprii, prin atenția acordată orientării creației literare, precum și prin publicarea in revista școlară a celor mai bune lucrări reușim să stimxilăm pe cei mai activi elevi din cercul de creație literară al liceului — a condus prof. G. Stoian, conducătorul cercului. Bineînțeles, nu am selecționat decît cîteva aspecte și păreri ale unor profesori despre stimularea muncii de creație din cîteva școli, despre crearea condițiilor propice manifestărilor de afirmare din școlile profesionale și liceele de cultură generală. Important este faptul că, aflîndu-se în atenția corpului profesoral, elementele de valoare din rîndurile elevilor se pot afirma, iar munca lor nu întîrzie să-și arate roadele... DUMITRU IVAN CUM STIMULAM SPIRITUL CREATOR AL ELEVILOR O pasiune a pionieratul Mihai Stanciu din Ripiceni; sculptura in lemn Foto interviu cu artistul poporului Grigore Vasiliu-Birlic. Vorba lui Gică Petrescu: „Am strins toamnă după toamnă..." și acum le-aș da pe un „pol" de primăveri Foto : I. NEGREA ^ddooooococoooooooooooooooooooooooooooooooooooocxxxxxxxx:: te După două titluri cum exagera(„Untrasentimente" și „Mieii primi") cununează Adrian Păunescu își înactivitatea de pînă acum cu o carte abundentă numită destul de frumos, „Fîntîna somnambulă". S-a mirat cineva de acest titlu, pentru că nu-i motivat îndeajuns sau chiar de loc, în paginile cărții. Dar în fond cartea de poezie nu realizează teme, ci personalități și putem înțelege că „Fîntîna somnambulă" este o metaforă a creației, purtîndu-ne cu gîndul de îndată la „Ora fîntînilor“ a lui Ion Vinea. La Păunescu însă vedem o fîntînă „umblătoare“ sub lună, al cărei glas este halucinat de uriașe neliniști. Este firesc, deoarece poetul tînăr se elaborează, pe cînd la Vinea totul era clar și personalizat în amănunt. Cu ce rămîne Păunescu rătăcitor spre Mecca nu-i prea greu de priceput : masivul său registru, pofta de a spune uneori multe (și deci nu mult) această gesticulație în toate părțile care nu-i dă timp de-a mai pricepe ce risipă face ; lui îi place să vorbească în metafore și uită sensul mai adeseori. Cînd prinde firul și e lămurit asupra problemei ies poeme admirabile ca acea „iluzie a unei insule“, fantastă alergare spre ceva sublim. Frumusețea poemului constă în aerul misterios pe care îl degajă. In „iluzia" că marginile timpului pot oferi o „insulă“ a fericirilor supreme, a încununării. A face însă caz de poem, cînd cartea discutată e masivă, pune cititorul în încurcătură. Dar este un exemplu, căci poetul nostru este o mină unde pkanierul prăbușește valuri uriașe cu ingrediente, dar și cu minereuri prețioase. O lăcomie de a face totul cu gesticulații îl înșeală pe poet, el trebuie nu chiar să se desfete în imagini, ci uneori să sufere rupîndu-se cu ciudă și destoinicie ; el trebuie să știe ce vorbește, mai ales că se vrea programatic, „explicit", iar temele abundă de pretenții majore. Cînd poemul capătă contur se circupiserici asemenea dimensiuni cu terminații cosmice : „Rai altoit pe iad, tînjind spre purgatoriu, / cap dogorind dintr-un organ opus, / trăim rîzînd și sîntem pe dealul iluzoriu, / asimilația și dezasimilația planetelor de sus". (..Divina comedie”) In „Călăii geloși", „poetul se joacă" sub ceasuri, sub zodiac, sub cocoși, / de-a fericirea, de-a moartea, de-a trecerea — totul constînd în această „gelozie de-a fi", altfel viața nu ar însemna prea mult, și bineînțeles, ideea nu e nouă. Cînd poetul lasă la o parte logosul și simularea bărbăției excesive, îl apucă o tristețe inefabilă. Cităm foarte mult din poemul „Faptul divin că ninge“. Ne ciocnim de statui înghețate și ne plac toate — acele statui înghețate pe care un cîine cu botul în jos le ropțăie sacru din cerul sticlos. Ne ciocnim. Dar de ce lucruri nu ne ciocnim ? încă tineri, mai poate vreunul ieși la marginea lumii, să cadă sublim în genunchi înaintea îngerului roșu pe care îl sacrifică soarele-n odăjdii amare însămînțîndu-1 în zorii de zi ? Dar ninge, dar ninge, pricepeți că ninge, tăierea de capete se va porni cu capete vii vom plăti fericirea că ninge și faptul divin cu decapitare îi vom plăti cu capete viii vom plăti. Ninge și ninge și ninge și ninge și ninge și ninge și fulgi, disperate de îngeri, din aer revin, vom plăti, vom plăti acești fulgi, faptul veșnic că ninge. In însăși ninsoarea e faptul divin. ION MURGEANU ADRIAN PĂUNESCU -FÎNTÎNA SOMNAMBULĂ 99 I cronica poeziei tt ^joooooooooooooooooooooooocxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxrooooocxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx^ Telegramă Din comuna Mihai Eminescu, 12 februarie. Stop. Medic Radu Mocanu, circumscripția sanitară Mihai Eminescu, plecat joi 6 februarie. Stop. Fără adresă Stop. Pretextat nu poate străbate cele nouă localități ale circumscripției. Stop. De fapt comoditate. Stop. Venit in septembrie escapade. ’68 făcut și alte Stop. Cetățenii comunei au nevoie de el. Stop. Are și el un loc Venind spre Botoșani, cu autobuzul, operatorul de însămînțări artificiale Petru Dulgheru din Bălușeni, avea chef să călătorească de unul singur. Drept înjure care a început să și să-i alunge pe ceilalți călători cu vorbe urîte, scoase nu se știe de unde. Un călător ne-a rugat să-l luăm în arca noastră, ii luăm cu plăcere ! In Arca lui Noe în cap toate viețuitoarele pămîntului. Este deci loc și pentru dumnealui Petru Dulgheru. Aveți abonament ? Dumneavoastră, tovarăși de la serviciul Difuzarea Presei de pe lângă Direcția județeană P.T.T.R., sunteți abonați la ziarul nostru ? îl primiți regulat ? Da ? Atunci citi probabil această veți întrebare pe care v-o face prin noi consiliul popular al comunei Bucecea. De ce nu le trimiteți ziarul, tovarăși ? Sau — abonamentul fiind pe un an — v-ați gîndit că mai e timp, că nu-i nevoie să-l trimiteți chiar în fiecare zi, că n-au intrat zilele în sac. Perfect! Zilele n-au intrat în sac ? Dar ziarele ? Ziarele de la 1 la 12 ianuarie, și de la 29 ianuarie pînă la 13 februarie, pe mîna cui au încăput ? Să le dați din colecția dv. Rubrică realizată de RADU CADELCU PROGRAMUL 1 *.05—6.00 Program muzical de dimineață. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 9.30 Matineu literar. 10.00 Din repertoriul corului Radioteleviziunii. 10.20 Piese de estradă. 10.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 11.05 Melodii— melodii — muzică ușoară. 11.45 Sfatul medicului. Hernia de disc. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Formații de muzică ușoară. 12.20 Cronica revistelor literare. 12.30 Intîtn iire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.20 Soliști și orchestre de muzică ușoară. 14.10 Piese Instrumentale. 14.30 Automobil Club. 14.50 Cîntece populare Interpretate de Rodica Bujor. 15.50 Jocuri populare. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 16.10 16.30 16.55 17.15 17.30 17.45 18.05 18.30 19.00 19.20 19.30 20.05 21.00 Recital de operă Sándor Konya. Antena tineretului. Radio publicitate. Ediție specială 2 martie — Alegeri 1 Cîntece patriotice. Orizont științific. Muzică populară și ușoară. Gazeta radio. O melodie pe adresa dumneavoastră. Sport. Album folcloric. Muzică ușoară în ritm de dans. Emisiune — divertisment. 22.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 22.40 Moment poetic. Versuri de Vlaicu Bírna. 22.45 Parada ritmurilor. 0.05—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.10 Șirag de melodii. 6.45 Itinerar folcloric muzical. 7.10 Valsuri, polci, potpuriuri. 7.37 Ritmurile dimineții. 7.45 Muzică populară. 1 SÎMBATA 15 FEBRUARIE VINERI 14 FEBRUARIE 1969 Feldmareșala Piramida zeului Soare Ziua în care vin peștii Heroina Columna (seriile I și II) Mumia intervine Zile de vară Șapte oameni de aur Redacția nu răspunde de eventualele modificări BOTOȘANI .Luceafărul* BOTOȘANI „Melodia" DOROHOI „Cultural“ DOROHOI -Tineretului* SAVENI -Patria* DARABANI „Făclia* TRUȘEȘTI „Victoria" BUCECEA „Bucecea" 6.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Arii din opereta „Cîntărețul mexican" de Lopez. 8.35 Din tezaurul nostru folcloric. 9.10 Antologie de literatură universală. „Cei goi și cei morți“, roman de Norman Mailer. 9.25 Melodii de George Grigorhi. 9.45 Cîntă ansamblul „Slonsk“ din R. P. Polonă. 10.55 Concert simfonic popular. 12.05 Avanpremieră cotidiană. 12.45 Cîntece de Teodor Bratu. 13.00 Emisiunea de divertisment muzical „de la I la 5“. 17.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 17.10 Fragmente din operele compozitorilor noștri. *7.45 Din pîlnia gramofonului. Tarafuri mai puțin cunoscute din Transilvania. 18.25 Interpreți de muzică ușoară. 19.05 La microfon Maria Cornescu și Alexandru Grozuță. 19.30 Odă limbii române (reluare). 22.30 Cronica revistelor literare. 22.40 Jazz. 23.07 Meridiane — melodii (reluare). 0.07—1.00 Muzică de dans. Ateneul Român. Vedete nocturnă Fotoj I. DORNEANU WIA5/I SÎMBATA 15 FEBRUARIE Program de dimineață 5.30 Buletin de știri 5.35 Cîntece din toată țara — muzică populară 6.00 Itinerar cultural-artistic — în reluare 6.15 Muzică ușoară 6.45 Emisiune economică — în reluare 7.00 Muzică populară 7.10 Vă invităm să notați în agenda dv. 7.29 închiderea emisiunii Program de prînz 12.00 Revista presei 12.05 Soliști de frunte ai muzicii populare românești 12.30 Prezențe românești peste hotare muzică ușoară 12.40 Cîntă X și 13.00 Buletin de știri 13.10 Varietăți muzicale 13.30 Scena 13.40 Varietăți muzicale — continuare 13.59 închiderea emisiunii Program de seară 16.00 Buletin de știri. 16.05 Jocuri populare românești. 16.15 Dialog cu ascultătorii noștri. 16.30 Magazin muzical. 17.00 Lecturi dramatizate. 17.30 Melody-club — în reluare. 18.15 Scurt program de romanțe. 18.30 Radiojurnal și Buletin meteorologic. 18.40 Melodii de succes în muzica ușoară românească. 18.59 închiderea emisiunii. PE TEME JURIDICE Trecerea temporară în altă muncă sau funcție a unui angajat Pe baza prevederilor Codului muncii posibilitățile de modificare temporară a contractului de muncă pot fi grupate în două categorii : A. — prin schimbarea funcției în cadrul aceleiași unități și în aceeași localitate. B. — prin schimbarea locului de muncă. In prima grupă distingem : 1. Trecerea temporară în altă funcție pentru înlocuirea unui alt angajat, care lipsește din unitate un anumit timp, cum este cazul plecării în concediu, delegație, detașare, scoatere din producție etc. In astfel de situații, conducerea unității poate dispune trecerea în mod temporar în acea funcție a unui alt angajat, dar numai cu consimtămîntul expres al acestuia. Dacă trecerea temporară se face într-o funcție cu o retribuție superioară, angajatul are dreptul la plata diferenței de salar. In cadrul funcțiilor de conducere, angajatul trecut temporar într-o astfel de funcție, poate beneficia și de sporul de salar, dar cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor două condiții : dacă nu este înlocuitor de drept și dacă s-a făcut pe bază de ordin scris dat în prealabil de conducerea unității. 2. Trecerea temporară altă muncă în cazul incapabicității parțiale de muncă. Aceasta are loc cînd angajatul a pierdut capacitatea sa de muncă, ca urmare a slăbirii sănătății. în astfel de situații, pe baza recomandării organelor medicale în drept, angajatul are dreptul la un program redus, trecut într-o funcție mai ușoară, bineînțeles, cu reducerea corespunzătoare a salariului. Diferența o va primi sub formă de ajutor din fondul de asigurări sociale de stat, potrivit art. 8 — 12 din H. C. M. și C.C.U.G.S. nr. 880/1965. 3. Trecerea temporară în altă muncă a femeilor gravide este o măsură de protecție a muncii acestora prevăzută de art. 90 al. 1 din Codul muncii, care impune unităților obligația de a repartiza angajatele gravide, de la munci grele, la altele mai ușoare, fără reducerea salariului. 4. încredințarea temporară a unei alte munci, în cazul prevăzut de art. 15 al. 2 din Codul muncii, are loc atunci cînd nu există posibilitatea de a se da salariatului, munca pentru care a fost angajat. Astfel de situații se pot ivi în cazul unor întreruperi sau stagnări de producție și este imposibil să se realizeze obiectul contractului de muncă încheiat cu angajatul. Obligația unității este de a ține seama de calificarea angatului, nefiind permisă trecerea dintr-o muncă calificată în alta necalificată și nu poate dura decît pînă la începerea activității de producție. In astfel de situații salariul nu poate fi afectat. 5. încredințarea temporară a unei alte munci, în scopul prevenirii unui pericol, se poate face în baza prevederilor art 15 al. 3 din Codul muncii, se poate face în acest lucru mod excepțional numai în vederea preîntâmpinării unui pericol ce amenință funcționarea unității sau periclitează viața unor persoane. In astfel de cazuri se poate încredința angajatului chiar și o muncă ce nu corespunde calificării sale. Salariul nu poate fi micșorat, dimpotrivă, va fi mărit, dacă în noua muncă indicatorul tarifar de salarizare prevede un salariu mai mare. 6- Trecerea temporară la altă muncă, ca sancțiune disciplinară. Măsura este luată în mod unilateral, de cel ce angajează, în cadrul Regulamentului de ordine interioară și constă în retrogradarea în funcție pe cel mult trei luni, cu reducerea corespunzătoare a salariului și trecerea efectivă în noua muncă. Retrogradarea în funcție, ca măsură disciplinară, mai poate fi aplicată angajatului în cazul refuzului nejustificat de a executa detașarea specială prevăzută de art. 17/1 din Codul muncii. Nu este permisă trecerea angajatului dintr-o muncă calificată în alta necalificată. Modificarea temporară contractului de muncă prin a trecerea angajatului dintr-o muncă în alta, ca măsură disciplinară, precum și modificarea temporară a contractului de muncă în condițiile arătate la punctele 5 și 6, nu contravin cu nimic principiile ce stau la baza contractului de muncă. In astfel de cazuri nu se mai cere consimțămîntul angajatului. Din cea de a doua grupare fac parte : 1. Delegarea angajaților pe o perioadă maximă de 60 zile în afara locului de muncă, fără schimbarea felului de muncă. Fiind vorba de obligație de serviciu prevăzută de Codul muncii, consimțămîntul angajatului este considerat ca dat o dată cu încheierea contractului de muncă. Refuzul nejustificat a angajatului de a executa delegarea constituie abatere de serviciu și poate fi sancționată chiar cu desfacerea contractului de muncă. 2. Detașarea angajaților este și ea o formă de modificare temporară a contractului de muncă și se poate face fără consimțămîntul angajatului întrucît această posibilitate au avut-o în vedere părțile cu ocazia încheierii contractului de muncă. Detașarea angajatului se poate face pe cel mult 6 luni în condițiile art. 17 al. 2, la o altă unitate din aceeași sau din altă lor și v.xip*. calitate, sau chiar în aceeași unitate, dar în altă localitate și numai cînd interesele serviciului o cer. Angajatului nu i se poate cere îndeplinirea altor servicii decît cele pentru care a fost angajat, iar din punct de vedere al retribuției nu poate fi prejudiciat. După expirarea celor 11 luni angajatul nu poate fi detașat din nou fără consimțămîntul său decît după trecerea unui an de la expirarea ultimei detașări. Art. 17/1 din Codul muncii prevede posibilitatea unei detașări a angajatului, în cazuri speciale, pe o durată de un an și 6 luni, în condiții asemănătoare detașării pe timp de 6 luni, cu deosebirea că ea trebuie ordonată de ministru sau de conducătorul organului central, iar o nouă detașare nu poate avea loc fără consimțămîntul angajatului decît după trecerea unui timp de 3 ani de la expirarea detașării efectuate. Această detașare vizează mlte categorii de numai aniiangajați calificați determinați prin hotărîrea Consiliului de Miniștri. In cazul detașării angajatul îndeplinește întregul volum de obligații asumat prin contractul de muncă la noul loc de muncă și în interesul unității la care este detașat sau în interesul ambelor părți și se supune disciplinei din acea unitate de unde primește și retribuția cuvenită. AFANASIE CALABAȘU procuror. Procuratura locală Dorohoi ZIARUL 99 CLOPOTUL OFERĂ și întreprinderilor, instituțiilor și persoanelor particulare, coloanele sale, pentru anunțuri și reclame de orice fel. Pentru publicitate (reclame comerciale, popularizarea unor acțiuni, angajări de personal, organizări de concursuri, excursii etc.) tariful este de 7 lei cm. p. urmă— diverse — 3 lei Tarifele de mai sus se majorează : — cu 50 la sută pentru urgente (anunțul se publică in maximum 3 zile); — cu 50 la sută pentru anunțuri in chenar — cu 25 la sută anunțuri cu literă distinctă Plata se va face in numerar și prin virament. Solicitanții sînt rugați a se adresa la administrația ziarului „Clopotul”, Botoșani, Calea Naționala nr. 261, telefon 1372. Pentru mică publicitate, tarifele sînt toatele — pierderi — 1 leu cuvîntul — lecții și meditații — 2 lei — cereri de serviciu — 1,50 lei — oferte de serviciu — 2,50 lei — schimb de locuințe — 2,50 lei — închirieri — 2 lei — vînzări, cumpărări — 3 lei — anunțuri de familie — 2 lei * à I 1