Clopotul, ianuarie-martie 1969 (Anul 25, nr. 2401-2475)

1969-02-14 / nr. 2437

CLOPOTUL ® PAGINA 2 Cu deosebită pondere în ac­tul formativ­­ al viitorului ce­tățean, anii de școală sunt în același timp și anii primelor căutări, ai primelor realizări. Pentru unii din tinerii aflați în clasă acești ani pot avea semnificația pietrei de înce­put pentru ceea ce vor deveni în viitor. Mi-a dat o confir­mare în plus în acest sens vi­zita făcută zilele acestea Școala profesională de meca­la nici agricoli din Dorohoi , în sălile mari de studiu, la sca­ră miniaturală, am cercetat cu privirea cîteva realizări ale elevilor de aici — sapa rota­tivă, grapa cu discuri, semă­­nătorile SPC 6 și 2 SPC tocătoarea pentru siloz, moa­­, ra cu ciocănele. Deocamdată copii fidele ale mașinilor a­­flate în dotarea agriculturii socialiste, aceste realizări asi­gură și premisa unei însușiri temeinice a meseriilor activi­­zînd într-o anumită măsură și dorința de creație a elevi­lor. —­ Cum stimulați spiritul creator al elevilor ? Am adresat această între­bare mai multor cadre didac­tice din cîteva școli ale jude­țului­— Inițierea în primul an a tuturor elevilor în cunoaște­rea detaliilor la mașini, rea­lizarea machetelor acestora, studiate de diferite grupe de elevi, toate aceste măsuri au menirea de a cultiva la elevi dragostea pentru meseria alea­să și să le asigure posibilita­tea unei afirmări. Organizarea la sfîrșitul fiecărui an a ex­pozițiilor de lucrări, concre­tizează efortul creator al ele­vilor — a ținut să ne infor­meze directorul școlii, ingine­rul Gheorghe Maftei. Enume­rarea mijloacelor de antrena­re a elevilor mai buni la ac­tivitatea tehnică din școală mai cuprinde : cercul de lă­­cătușerie condus de maistrul Radu Bordeianu, cercul de mașini și tractoare condus de inginer Dumitru Rață. Crearea climatului de afir­mare a elevilor, care în prin­cipal se realizează în proce­sul instructiv-educativ, mobi­lizează un mare număr din rîndul acestora la obținerea unor importante succese în pregătirea de cultură genera­lă și profesională. Despre e­­xistența unui asemenea climat vorbesc și cele două diplome acordate, „mențiune“ și „evi­dențiat”, pentru machetele pre­zentate de elevii Grupului școlar agricol din Botoșani la expoziția „Tehnica se însușeș­te din anii de școală", organi­zată pentru prima dată la Bu­curești, în iulie 1968. Cabinetul de desen tehnic, condus de prof. Petru Andrei, își aduce o importantă contri­buție la dezvoltarea muncii de concepție­ Pe planșetele ra­batabile ale meselor de pro­iecții tip „Student“, se desfă­șoară cotele diferitelor piese ; în alt loc al sălii sunt expuse piesele executate după proiec­te, realizate de elevi în atelie­rul didactic. Un bun mecanizator trebuie să cunoască întreaga găină de mașini agricole, să poată re­media defecțiunile apărute la acestea. Aici, la școală, se fac primii pași în realizarea a­­cestui mare bagaj de cunoș­tințe și deprinderi practice. Cabinetul de mașini agricole, laboratorul de tractoare orga­nizat de către inginerii Geor­­geta Bucovanu și I. Chelaru, amenajarea laboratorului de transmisii­ contribuie, de a­­semenea, la asigurarea u­­nor bune condiții de afirma­re profesională în cîmpul cu­noașterii mașinilor studiate în școală. Maistrul Petru Jalea, vorbit despre organizarea mi­a în viitor a laboratorului de lă­­cătușerie artistică. Va fi valo­rificat, desigur, potențialul de creație tehnică și artistică al elevilor, iar la finele anului vom întîlni, la o viitoare ex­poziție, obiecte și piese care vor concentra ore de muncă dăruite cu pasiune însușirii tehnicii. O diversificare a preocupă­rilor creatoare la vîrsta ado­lescentului am întîlnit-o și în relatările unui grup de cadre didactice de la Liceul nr. 1 Dorohoi. Antrenați în cercul de fizică, condus de prof. Constantin Carp, ei au orga­nizat adevărate „microsesiuni științifice”, cu participare pu­blică, în care au sintetizat probleme studiate în diferite publicații de specialitate. La același cerc, a fost stimulată construirea aparatelor simple de către elevi, demonstrarea efectului chimic al curentului electric, unele experiențe dis­tractive imaginate de ei (pro­ducerea curentului electric— termocuplul, reostatul cu li­chid realizat de elevul Nichi­­f­or Mihai etc.). Mai mult, pre­ocuparea unor elevi ca Minea Mihaela, Hlușneac C., Isac D. și Ștefănescu D., manifestată pentru crearea unor probleme care să fie propuse pentru Revista de fizică seria B, dovedește și chimie o muncă fructuoasă depusă în școală pentru a încuraja munca de creație a elevilor. Prin orga­nizarea unor șezători literare cu lecturi din creații proprii, prin atenția acordată orientă­rii creației literare, precum și prin publicarea in revista șco­lară a celor mai bune lucrări reușim să stimxilăm pe cei mai activi elevi din cercul de creație literară al liceului — a condu­s prof. G. Stoian, con­ducătorul cercului. Bineînțeles, nu am selecțio­nat decît cîteva aspecte și pă­reri ale unor profesori despre stimularea muncii de creație din cîteva școli, despre crea­rea condițiilor propice mani­festărilor de afirmare din șco­lile profesionale și liceele de cultură generală. Important este faptul că, aflîndu-se în atenția corpului profesoral, elementele de va­loare din rîndurile elevilor se pot afirma, iar munca lor nu întîrzie să-și arate roadele... DUMITRU IVAN CUM STIMULAM SPIRITUL CREATOR AL ELEVILOR O pasiune a pionie­ratul Mihai Stanciu din Ripiceni; sculptura in lemn Foto interviu cu artistul poporului Grigore Vasiliu-Birlic. Vorba lui Gică Petrescu: „Am strins toamnă după toamnă..." și acum le-aș da pe un „pol" de primăveri Foto : I. NEGREA ^ddooooococoooooooooooooooooooooooooooooooooooocxxxxxxxx:: te După două titluri cum exagera­(„Un­trasentimente" și „Mieii primi") cununează Adrian Păunescu își în­activitatea de pînă a­­cum cu o carte abundentă numi­tă destul de frumos, „Fîntîna somnambulă". S-a mirat cineva de acest titlu, pentru că nu-i motivat îndeajuns sau chiar de loc, în pa­ginile cărții. Dar în fond cartea de poezie nu realizează teme, ci personalități și putem înțelege că „Fîntîna somnambulă" este o me­taforă a creației, purtîndu-ne cu gîndul de îndată la „Ora fîntîni­­lor“ a lui Ion Vinea. La Păunes­­cu însă vedem o fîntînă „umblă­toare“ sub lună, al cărei glas este halucinat de uriașe neliniști. Este firesc, deoarece poetul tînăr se elaborează, pe cînd la Vinea to­tul era clar și personalizat în a­­mănunt. Cu ce rămîne Păunescu rătăcitor spre Mecca nu-i prea greu de priceput : masivul său registru, pofta de a spune une­ori multe (și deci nu mult) aceas­tă gesticulație în toate părțile ca­re nu-i dă timp de-a mai pricepe ce risipă face ; lui îi place să vorbească în metafore și uită sen­sul mai adeseori. Cînd prinde fi­rul și e lămurit asupra problemei ies poeme admirabile ca acea „i­­luzie a unei insule“, fantastă a­­lergare spre ceva sublim. Frumu­sețea poemului constă în aerul mis­terios pe care îl degajă. In „iluzia" că marginile timpului pot oferi o „insulă“ a fericirilor supreme, a încununării. A face însă caz de poem, cînd cartea discutată e masivă, pune cititorul în încurcă­tură. Dar este un exemplu, căci poetul nostru este o mină unde pkanierul prăbușește valuri u­­riașe cu ingrediente, dar și cu minereuri prețioase. O lăcomie de a face totul cu gesticulații îl în­șeală pe poet, el trebuie nu chiar să se desfete în imagini, ci u­­neori să sufere rupîndu-se cu ciu­dă și destoinicie ; el trebuie să știe ce vorbește, mai ales că se vrea programatic, „explicit", iar temele abundă de pretenții ma­jore. Cînd poemul capătă contur se circu­piserici asemenea dimen­siuni cu terminații cosmice : „Rai altoit pe iad, tînjind spre purgatoriu, / cap dogorind din­­tr-un organ opus, / trăim rîzînd și sîntem pe dealul iluzoriu, / asimi­­lația și dezasimilația planetelor de sus". (..Divina comedie”) In „Călăii geloși", „poetul se joa­că" sub ceasuri, sub zodiac, sub cocoși, / de-a fericirea, de-a moartea, de-a trecerea — totul constînd în această „gelozie de-a fi", altfel viața nu ar însemna prea mult, și bineînțeles, ideea nu e nouă. Cînd poetul lasă la o parte lo­gosul și simularea bărbăției exce­sive, îl apucă o tristețe inefabilă. Cităm foarte mult din poemul „Faptul divin că ninge“. Ne ciocnim de statui înghețate și ne plac toate — acele statui înghețate pe care un cîine cu botul în jos le ropțăie sacru din cerul sti­clos. Ne ciocnim. Dar de ce lu­cruri nu ne ciocnim ? încă ti­neri, mai poate vreunul ieși la marginea lumii, să cadă sublim în genunchi înaintea îngerului roșu pe care îl sacrifică soarele-n odăjdii amare însămînțîndu-1 în zorii de zi ? Dar ninge, dar ninge, pricepeți că ninge, tăierea d­e capete se va porni cu capete vii vom plăti fe­ricirea că ninge și faptul divin cu decapitare îi vom plăti cu ca­pete viii vom plăti. Ninge și ninge și ninge și nin­ge și ninge și ninge și fulgi, dis­perate de îngeri, din aer revin, vom plăti, vom plăti acești fulgi, faptul veșnic că ninge. In însăși ninsoarea e faptul divin. ION MURGEANU ADRIAN PĂUNESCU -FÎNTÎNA SOMNAMBULĂ 99 I cronica poeziei tt ^joooooooooooooooooooooooocxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxrooooocxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx^ Telegramă Din comuna Mihai Emi­­nescu, 12 februarie. Stop. Medic Radu Mocanu, cir­cumscripția sanitară Mihai Eminescu, plecat joi 6 februarie. Stop. Fără adresă Stop. Pretextat nu poate străbate cele nouă localități ale circumscrip­ției. Stop. De fapt como­ditate. Stop. Venit in sep­tembrie escapade. ’68 făcut și alte Stop. Cetățenii comunei au nevoie de el. Stop. Are și el un loc Venind spre Botoșani, cu autobuzul, operatorul de însămînțări artificiale Petru Dulgheru din Bălu­­șeni, avea chef să călăto­rească de unul singur. Drept înjure care a început să și să-i alunge pe ceilalți călători cu vorbe urîte, scoase nu se știe de unde. Un călător ne-a ru­gat să-l luăm în arca noastră, ii luăm cu plăce­re ! In Arca lui Noe în cap toate viețuitoarele pămîn­­tului. Este deci loc și pen­tru dumnealui Petru Dul­gheru. Aveți abonament ? Dumneavoastră, tovarăși de la serviciul Difuzarea Presei de pe lângă Direc­ția județeană P.T.T.R., sunteți abonați la ziarul nostru ? îl primiți regu­lat ? Da ? Atunci citi probabil această veți în­trebare pe care v-o face prin noi consiliul popular al comunei Bucecea. De ce nu le trimiteți ziarul, to­varăși ? Sau — abona­mentul fiind pe un an — v-ați gîndit că mai e timp, că nu-i nevoie să-l trimiteți chiar în fiecare zi, că n-au intrat zilele în sac. Perfect! Zilele n-au in­trat în sac ? Dar ziarele ? Ziarele de la 1 la 12 ia­nuarie, și de la 29 ianua­rie pînă la 13 februarie, pe mîna cui au încăput ? Să le dați din colecția dv.­ Rubrică realizată de RADU CADELCU PROGRAMUL 1 *.05—6.00 Program muzical de dimi­neață. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 9.30 Matineu literar. 10.00 Din repertoriul corului Radiote­­leviziunii. 10.20 Piese de estradă. 10.30 Emisiune muzicală de la Mosco­va. 11.05 Melodii— melodii — muzică u­­șoară. 11.45 Sfatul medicului. Hernia de disc. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Formații de muzică ușoară. 12.20 Cronica revistelor literare. 12.30 Intîtn­ iire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.20 Soliști și orchestre de muzică u­­șoară. 14.10 Piese Instrumentale. 14.30 Automobil Club. 14.50 Cîntece populare Interpretate de Rodica Bujor. 15.50 Jocuri populare. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin me­teorologic. 16.10 16.30 16.55 17.15 17.30 17.45 18.05 18.30 19.00 19.20 19.30 20.05 21.00 Recital de ope­ră Sándor Konya. Antena tineretului. Radio publicitate. Ediție specială 2 martie — A­­legeri 1 Cîntece patriotice. Orizont științific. Muzică populară și ușoară. Gazeta radio. O melodie pe adresa dumnea­voastră. Sport. Album folcloric. Muzică ușoară­ în ritm de dans. Emisiune — divertisment. 22.00 Radiojurnal. Sport. Buletin me­teorologic. 22.40 Moment poetic. Versuri de Vlai­cu Bírna. 22.45 Parada ritmurilor. 0.05—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.10 Șirag de melodii. 6.45 Itinerar folcloric muzical. 7.10 Valsuri, polci, potpuriuri. 7.37 Ritmurile dimineții. 7.45 Muzică populară. 1 SÎMBATA 15 FEBRUARIE VINERI 14 FEBRUARIE 1969 Feldmareșala Piramida zeului Soare Ziua în care vin peștii Heroina Columna (seriile I și II) Mumia intervine Zile de vară Șapte oameni de aur Redacția nu răspunde de eventualele modificări BOTOȘANI .Luceafărul* BOTOȘANI „Melodia" DOROHOI „Cultural“ DOROHOI -Tineretului* SA­VENI -Patria* DARABANI „Făclia* TRUȘEȘTI „Victoria" BUCECEA „Bucecea" 6.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Arii din opereta „Cîntărețul mexican" de Lopez. 8.35 Din tezaurul nostru folcloric. 9.10 Antologie de literatură univer­sală. „Cei goi și cei morți“, ro­man de Norman Mailer. 9.25 Melodii de George Grigorhi. 9.45 Cîntă ansamblul „Slonsk“ din R. P. Polonă. 10.55 Concert simfonic popular. 12.05 Avanpremieră cotidiană. 12.45 Cîntece de Teodor Bratu. 13.00 Emisiunea de divertisment mu­zical „de la I la 5“. 17.00 Radiojurnal. Sport. Buletin me­teorologic. 17.10 Fragmente din operele compo­zitorilor noștri. *7.45 Din pîlnia gramofonului. Tara­furi mai puțin cunoscute din Transilvania. 18.25 Interpreți de muzică ușoară. 19.05 La microfon Maria Cornescu și Alexandru Grozuță. 19.30 Odă limbii române (reluare). 22.30 Cronica revistelor literare. 22.40 Jazz. 23.07 Meridiane — melodii (reluare). 0.07—1.00 Muzică de dans. Ateneul Român. Vedete nocturnă Fotoj I. DORNEANU W­IA5/I SÎMBATA 15 FEBRUARIE Program de dimineață 5.30 Buletin de știri 5.35 Cîntece din toată țara — mu­zică populară 6.00 Itinerar cultural-artistic — în reluare 6.15 Muzică ușoară 6.45 Emisiune economică — în re­­luare 7.00 Muzică populară 7.10 Vă invităm să notați în agenda dv. 7.29 închiderea emisiunii Program de prînz 12.00 Revista presei 12.05 Soliști de frunte ai muzicii populare românești 12.30 Prezențe românești peste hotare muzică ușoară 12.40 Cîntă X și­­ 13.00 Buletin de știri 13.10 Varietăți muzicale 13.30 Scena 13.40 Varietăți muzicale — continuare 13.59 închiderea emisiunii Program de seară 16.00 Buletin de știri. 16.05 Jocuri populare românești. 16.15 Dialog cu ascultătorii noștri. 16.30 Magazin muzical. 17.00 Lecturi dramatizate. 17.30 Melody-club — în reluare. 18.15 Scurt program de romanțe. 18.30 Radiojurnal și Buletin meteo­rologic. 18.40 Melodii de succes în muzica ușoară românească. 18.59 închiderea emisiunii. PE TEME JURIDICE Trecerea temporară în altă muncă sau funcție a unui angajat Pe baza prevederilor Co­dului muncii posibilitățile de modificare temporară a contractului de muncă pot fi grupate în două catego­rii : A. — prin schimbarea funcției în cadrul aceleiași unități și în aceeași locali­tate. B. — prin schimbarea lo­cului de muncă. In prima grupă distin­gem : 1. Trecerea temporară în altă funcție pentru înlocui­rea unui alt angajat, care lipsește din unitate un anu­mit timp, cum este cazul plecării în concediu, delega­ție, detașare, scoatere din producție etc. In astfel de situații, conducerea unității poate dispune trecerea în mod temporar în acea func­ție a unui alt angajat, dar numai cu consimtămîntul expres al acestuia. Dacă tre­cerea temporară se face în­tr-o funcție cu o retribuție superioară, angajatul are dreptul la plata diferenței de salar. In cadrul funcțiilor de conducere, angajatul tre­cut temporar într-o astfel de funcție, poate beneficia și de sporul de salar, dar cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor două condiții : dacă nu este înlocuitor de drept și dacă s-a făcut pe bază de ordin scris dat în prealabil de conducerea u­­nității. 2. Trecerea temporară altă muncă în cazul incapa­bi­cității parțiale de muncă. A­­ceasta are loc cînd angaja­tul a pierdut capacitatea sa de muncă, ca urmare a slă­birii sănătății. în astfel de situații, pe baza recomandă­rii organelor medicale în drept, angajatul are dreptul la un program redus, tre­cut într-o funcție mai ușoa­ră, bineînțeles, cu reducerea corespunzătoare a salariului. Diferența o va primi sub formă de ajutor din fondul de asigurări sociale de stat, potrivit art. 8 — 12 din H. C. M. și C.C.U.G.S. nr. 880/1965. 3. Trecerea temporară în altă muncă a femeilor gra­vide este o măsură de pro­tecție a muncii acestora pre­văzută de art. 90 al. 1 din Codul muncii, care impune unităților obligația­­ de a re­partiza angajatele gravide, de la munci grele, la altele mai ușoare, fără reducerea salariului. 4. încredințarea tempora­ră a unei alte munci, în ca­zul prevăzut de art. 15 al. 2 din Codul muncii, are loc a­­tunci cînd nu există posibi­litatea de a se da salariatu­lui, munca pentru care a fost angajat. Astfel de si­tuații se pot ivi în cazul u­­nor întreruperi sau stagnări de producție și este imposi­bil să se realizeze obiectul contractului de muncă în­cheiat cu angajatul. Obliga­ția unității este de a ține seama de calificarea anga­­tului, nefiind permisă tre­cerea dintr-o muncă califi­cată în alta necalificată și nu poate dura decît pînă la începerea activității de pro­ducție. In astfel de situații salariul nu poate fi afectat. 5. încredințarea tempo­rară a unei alte munci, în scopul prevenirii unui peri­col, se poate face în baza prevederilor art 15 al. 3 din Codul muncii, se poate face în acest lucru mod ex­cepțional numai în vederea preîntâmpinării unui peri­col ce amenință funcționa­rea unității sau periclitează viața unor persoane. In ast­fel de cazuri se poate încre­dința angajatului chiar și o muncă ce nu corespunde ca­lificării sale. Salariul nu poate fi micșorat, dimpotri­vă, va fi mărit, dacă în noua muncă indicatorul tarifar de salarizare prevede un sa­lariu mai mare. 6- Trecerea temporară la altă muncă, ca sancțiune disciplinară. Măsura este luată în mod unilateral, de cel ce angajează, în cadrul Regulamentului de ordine interioară și constă în retro­gradarea în funcție pe cel mult trei luni, cu reducerea corespunzătoare a salariului și trecerea efectivă în noua muncă. Retrogradarea în funcție, ca măsură discipli­nară, mai poate fi aplicată angajatului în cazul refuzu­lui nejustificat de a executa detașarea specială prevăzu­tă de art. 17/1 din Codul muncii. Nu este permisă trecerea angajatului dintr-o muncă calificată în alta ne­calificată. Modificarea temporară contractului de muncă prin a trecerea angajatului dintr-o muncă în alta, ca măsură disciplinară, precum și mo­dificarea temporară a con­tractului de muncă în con­dițiile arătate la punctele 5 și 6, nu contravin cu nimic principiile ce stau la baza contractului de muncă. In astfel de cazuri nu se mai cere consimțămîntul anga­jatului. Din cea de a doua grupa­re fac parte : 1. Delegarea angajaților pe o perioadă maximă de 60 zile în afara locului de mun­că, fără schimbarea felului de muncă. Fiind vorba de o­­bligație de serviciu prevăzu­tă de Codul muncii, consim­țămîntul angajatului este considerat ca dat o dată cu încheierea contractului de muncă. Refuzul nejustificat a angajatului de a executa delegarea constituie abate­re de serviciu și poate fi sancționată chiar cu desfa­cerea contractului de mun­că. 2. Detașarea angajaților este și ea o formă de modi­ficare temporară a contrac­tului de muncă și se poate face fără consimțămîntul angajatului întrucît această posibilitate au avut-o în ve­dere părțile cu ocazia în­cheierii contractului de muncă. Detașarea angajatu­lui se poate face pe cel mult 6 luni în condițiile art. 17 al. 2, la o altă unitate din aceeași sau din altă lo­­­r­ ș­i v.xip*. calitate, sau chiar în aceeași unitate, dar în altă locali­tate și numai cînd interese­le serviciului o cer. Angaja­tului nu i se poate cere în­deplinirea altor servicii de­cît cele pentru care a fost angajat, iar din punct de ve­dere al retribuției nu poate fi prejudiciat. După expira­rea celor 11 luni angajatul nu poate fi detașat din nou fără consimțămîntul său de­cît după trecerea unui an de la expirarea ultimei deta­șări. Art. 17/1 din Codul mun­cii prevede posibilitatea u­­nei detașări a angajatului, în cazuri speciale, pe o du­rată de un an și 6 luni, în condiții asemănătoare deta­șării pe timp de 6 luni, cu deosebirea că ea trebuie or­donată de ministru sau de conducătorul organului cen­tral, iar o nouă detașare nu poate avea loc fără consim­țămîntul angajatului decît după trecerea unui timp de 3 ani de la expirarea deta­șării efectuate. Această de­tașare vizează mlte categorii de numai anii­angajați calificați determinați prin hotărîrea Consiliului de Mi­niștri. In cazul detașării an­gajatul îndeplinește întregul volum de obligații asumat prin contractul de muncă la noul loc de muncă și în in­teresul unității la care este detașat sau în interesul am­belor părți și se supune dis­ciplinei din acea unitate de unde primește și retribuția cuvenită. AFANASIE CALABAȘU procuror. Procuratura locală Dorohoi ZIARUL 99 CLOPOTUL OFERĂ și întreprinderilor, instituțiilor și persoanelor particulare, coloanele sale, pentru anunțuri și reclame de orice fel. Pentru publicitate (reclame comerciale, popularizarea unor acțiuni, angajări de personal, organizări de concursuri, excursii etc.) tariful este de 7 lei cm. p. urmă­— diverse — 3 lei Tarifele de mai sus se majorează : — cu 50 la sută pentru urgente (anunțul se publică in maximum 3 zile); — cu 50 la sută pentru anunțuri in chenar — cu 25 la sută anunțuri cu literă distinctă Plata se va face in numerar și prin virament. Solicitanții sînt rugați a se adresa la ad­ministrația ziarului „Clopotul”, Botoșani, Calea Naționala nr. 261, telefon 1372. Pentru mică publicitate, tarifele sînt toatele­­ — pierderi — 1 leu cuvîntul — lecții și meditații — 2 lei — cereri de serviciu — 1,50 lei — oferte de serviciu — 2,50 lei — schimb de locuințe — 2,50 lei — închirieri — 2 lei — vînzări, cumpărări — 3 lei — anunțuri de familie — 2 lei * à I 1

Next