Clopotul, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 2553-2632)

1969-08-02 / nr. 2582

t V Anul XXV nr. 2582 sîmbătă 2 august 1969 4 pagini 30 bani ii BMiiMiiMM simraiimM t OMAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN IN JUDEȚUL NOSTRU, CA ȘI ÎN ÎNTREAGA ȚARĂ,­­ PUTERNIC ENTUZIASM , ÎN ÎNTÎMPINAREA CONGRESULUI PARTIDULUI PARTIDUL­­ MEREU IN AVANGARDA NAȚIUNII Trăim zile de efervescentă viață politică, determinate, în primul rînd, de marile eveni­­m­ente politice ale acestui au­gust : Congresul al X-lea al partidului și aniversarea eli­berării. întregul nostru po­por depune eforturi susținute pentru îndeplinirea și depă­șirea angajamentelor luate, sărbătorile din august fiind anticipate cu cotidiene reali­zări, atît în industrie cit și în agricultură, își găsesc aici ex­presia practică, concretă, sen­timentele de dragoste pentru partid, încrederea poporului în cel ce-i este cîrmaci. La fel, în aceste realizări se ma­terializează ideile partidului, capacitatea sa de organizator și îndrumător. Fuzionate or­ganic, ideile partidului și a­­voritul poporului duc România socialistă pe noi culmi, toate aceste­ victorii avîndu-și ori­ginea în politica înțeleaptă, științifică a partidului. Unul dintre cele mai impor­tante elemente care definesc capacitatea politică de orien­tare a unui partid comunist, rolul lui de conducător al tu­turor energiilor poporului muncitor în vederea asaltului asupra capitalismului și în construcția unei noi orînduiri sociale, îl reprezintă modul cum știe el să îmbine adevă­rurile generale ale marxism­­leninismului cu particularită­țile naționale concrete ale ță­rii respective. Orice abatere de la adevărurile generale ale marxismului este, firește, pe­riculoasă, dar, tot atît de pe­riculoasă este și ignorarea tradițiilor naționale, a parti­cularităților concrete în care se desfășoară procesul revolu­ționar. Fără luarea în consi­derație a acestor particulari­tăți nu poate fi vorba de o politică­­ științifică, realistă, ancorată adinc în viață și co­respunzătoare etapei istorice pe care țara respectivă o stră­bate. riență Propria noastră expe­istorică confirmă din plin acest lucru. Succesele obținute de par­tid în anii grei ai ilegalității în mobilizarea maselor la lupta pentru drepturile lor vitale, îmbinată cu lupta pen­tru interesele lor zilnice, așa cum a fost cazul în anii cri­zei economice mondiale din anii 1929 — 1933 s-au datorat, printre altele, și biruirii unor concepții sectare, rigide, ne­­ conforme cu realitatea, ca­re rezultă din unele do­cumente ale P.C.R. din anii anteriori cît și faptului că, au fost lichida­te grupurile fracționiste care se luptau între ele și care a­­duseseră partidul la un pas de lichidare. Luptele revolu­ționare din anii 1929 — 1933 au îmbogățit experiența de luptă a partidului nostru cu noi forme de luptă (Lupeni 1929, București, Ploiești, Cluj — 1933). Dovedind o înțelegere lim­pede a pericolului fascist ca­re s-a conturat la orizont în anii imediat următori, Parti­dul Comunist Român a mili­tat pentru o politică externă de apărare a independenței și suveranității naționale, o po­litică de prietenie cu Uniunea Sovietică, împotriva planuri­lor de tîrîre a României în război. în grelele condiții ale dictaturii militaro - fasciste și războiului antisovietic, el a dus o politică suplă pentru a­­tragerea celor mai diverse clase și pături sociale la lup­ta pentru scoaterea României din război, întoarcerea arme­lor împotriva Germaniei hit­­leriste și instaurarea unui re­gim democratic. Făurind o coaliție extrem de largă de forțe (de la muncitori și ță­rani pînă la cercurile palatu­lui regal), P.C.R. a reușit, fo­losind condițiile interne­­ și externe favorabile, să înfăp­tuiască cu succes insurecția națională antifascistă, din au­gust 1944, care a deschis cîmp larg de acțiune forțelor revo­luționare pentru înaintarea lor spre socialism. Modul cum a fost concepută și înfăptui­tă insurecția, este și el un e­­xemplu strălucit de aplicare Prof. NICOLAIE HUSCARU a învățăturii lui Marx și Le­nin cu privire la insurecție, la condițiile concrete ale Româ­niei din acea vreme, de felul cum partidul a știut să îmbi­ne, într-un singur torent, ten­dințele antifasciste ale între­gului popor cu muncitoare, pentru lupta clasei drepturi și libertăți democratice. a ță­ (Continuare in pagina a Ill-a) SE ÎNFĂPTUIESC CU SUCCES AR N SEACTUALULUI CINCINAL în anii construcției socia­lismului, hărnicia poporului român, acest atribut ce-i ca­racterizează existența de-a lungul veacurilor, capătă, în atmosfera acestei veri deose­bite, dominată de cele două mari evenimente : Congresul al X-lea al Partidului Comu­nist Român și aniversarea e­­liberării patriei, noi valențe și­ impulsuri. Eliberat de isu­­prire și nedreptăți sociale, de­venit adevăratul stăpîn al tu­turor bogățiilor țării pe care le valorifică în scopul propri­ilor interese de prosperitate materială și spirituală, popo­rul a făurit în sfertul de veac ce s-a scurs de la eliberare o nouă istorie a muncii, dăruin­­du-se cu abnegație și patrio­tism marelui șantier al înfăp­tuirii programelor de gran­dioasă dezvoltare economică elaborate de partid. Acum, în preajma eveni­mentelor­ deosebite ce le vom trăi în august, oamenii mun­cii din industria județului Bo­toșani, alături de întreaga clasă muncitoare din Româ­nia, raportează cu mîndria și satisfacția datoriei împlinite că au realizat și depășit mul­te din prevederile la zi ale planurilor de dezvoltare eco­nomică. Industriei botoșăne­ne îi re­vine sarcina — stabilită prin plan — de a da în perioa­da 1966 — 1970 o producție globală de aproape 4,8 miliar­de lei. Realizările din primii trei ani și jumătate ai actua­lului cincinal reprezintă, pro­centual, 73,5 la sută din în­tregul plan al acestei perioa­de, depășirea sarcinilor la zi în industria JUDEȚULUI cifrîndu-se la peste 126 mili­oane lei. Ritmul mediu anual de dezvoltare în acești ani — ritm obținut în cea mai ma­re parte pe seama sporirii productivității muncii și nu a construirii de noi capacități de producție — a fost în ju­dețul nostru de 11,5 la sută, creștere superioară celei pre­văzute de cincinal pentru a­­ceastă perioadă. Reamintim că sarcinile fizi­ce ale întregului cincinal au fost deja îndeplinite la pro­ducția de lemn pentru celu­loză­ și lemn de foc, iar pînă la sfîr­șitul acestui an vor fi realizate și la nisip cuarțos, unt, mobilă, produse­ cu pon­dere însemnată în economia industrială a județului, .­ Din analize și calfele cu grad ridicat de certitudine, se apreciază că pe ansamblul in­dustriei județului nostru pre­vederile actualului cincinal vor putea fi înfăptuite cu trei luni înainte de termen. Ga­ranția acestui nou și dorit suc­ces îl constituie avîntul în pli­nă creștere al colectivelor de muncă, amplificarea întrece­rii, competența tot mai ridi­cată cu care sînt abordate și soluționate ale organizării cerințele majore superioare a producției și a muncii. Măr­turie pentru aceste afirmații stau discuțiile purtate recent, în fiecare unitate economică, cu prilejul dezbaterii și îm­bunătățirii: „cifrelor planului de stat pe 1970 și măsurile, preconizate în vederea execu­tării exemplare, a­ sarcinilor pe acest an și pe cel viitor. Dezbaterea planului pentru 1970, s-a caracterizat, în ma­rea majoritate a întreprinderi­lor, prin evidențierea multi- M. OPRIȘAN activist al comisiei economice a Comitetului Județean de partid Botoșani (Continuare in pagina a Ill-a) ani. au dus Fabrica de zahăr „Siretul“ din Bucecea împlinește aproape 10 funcționale, autoutilările și micile mecanizări efectuate în acești capacității de prelucrare proiectate cu circa 20 la sută. Colectivul de aici s-a angajat, în cinstea celui de-al X-lea Congres al P.C.R., să ter­mine lucrările de remont, în vederea începerii noii campanii de fabricație, cu 10 zile mai devreme. Pînă acum la cheltuielile ocazionate cu remontul s-au făcut economii de 300.000 lei. In foto Vedere exterioară a Fabricii de zahăr Bucecea la îmbunătățirile depășirea peste Fotografia: IOAN NEGREA VEȘTI DIN INDUSTRIA LOCALA • In prezent cele întreprinderi de indus­­­trie locală din județul nostru pregătesc o ex­poziție care se va des­chide în preajma zilei de 23 August. Aici vor fi prezentate mostre din produsele ce se execută în prezent de către industria locală, în vederea contractării lor cu organizațiile co­merciale. Se vor expu­ne de asemenea o serie de produse noi ce se vor asimila în produc­ție în perioada imediat următoare. • Pentru valorifica­rea superioară a resur­selor locale, la I.I.L. Dorohoi se studiază în prezent posibilitatea a­­menajării unei noi linii tehnologice pentru us­carea, măcinarea și ambalarea turbei ce se exploatează în zona Dersca­­- Lozna. PROLETARI DIN TOATE TÄRILE, UHTTI-VA 1 Redacția și administrația i Botoșani Calea Naționala nr. 261 Telefoane Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viața de partid ;1 construcții de stat­­— 1706 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația­­ 1372 rul Astăzi, 2 august, în ju­oreț 12:00, posturile noastre de radio și televi­­ziune vor transmite în di­­rect sosirea în Capitală a președintelui Statelor Uni­te ale Americii, Richard Nixon. Peste 80 de salariați ai Direcți­ei județene de poștă și telecomuni­cații Botoșani au efectuat, cu cî­­teva zile în urmă, o dimineață de muncă patriotică în parcul Mihai Eminescu din municipiu. Ei au fă­cut săpături, au nivelat și gre­blat terenul, transported cu roaba peste 35 metri cubi păm­înt. In comuna Viișoara, organizindu-se bine munca și folosin­­du-se toate mijloacele, recoltarea griului se desfășoară într-un ritm susținut. Din cele 800 hectare semănate cu grîu, pînă a­­seară au fost recoltate 620 ha, din care cu combina din lan, 100 ha. De remarcat este faptul că in aceste zile, exceptind ziua de 29 iulie cind a plouat, au ieșit la recoltat cite 1000—1200 cooperatori. Concomitent cu recoltatul se desfășoară și treie­ratul griului. Astfel, două batoze treieră in arii, iar una se­lectează griul rezultat de la combine. Cele 12 combine sunt folosite din plin, la fel și cele 2 balotiere aflate în dotarea secției I.M.A. REZULTATE DEOSEBITE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA Noi obiective ale cooperației de consum date în funcțiune Cu rezultate bune în înde­plinirea planului de punere în funcțiune din planul de a obiectivelor investiții, în­­tîmpină Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, Uniunea județeană a coopera­tivelor de consum. De la to­varășul Vasile Pălimaru, pre­ședintele uniunii, am aflat că în aceste zile, au fost termi­nate lucrările la trei obiec­tive. Este vorba de un magazin sătesc cu bufet în comuna Hi­­lișeu - Horia, executat de ICARCOOP Suceava, o bru­tărie cu două cuptoare avînd o capacitate de 2,5 tone în 24 de ore la Frumușica, de exe­cuția căreia s-a ocupat ICARCOOP Iași și un depozit de mărfuri, în peste 300 m.p., suprafață de în Botoșani, construit de întreprinderea județeană de construcții - montaj. Toate cele trei obiec­tive se dau în folosință înain­te de termenul prevăzut în plan. Tot la Botoșani, se află într-un stadiu fizic avansat, un alt depozit prevăzut cu căi­le de acces necesare care, de asemenea, va intra în func­țiune înainte de termen. Prin planul anual, atît depozitul terminat cît și cel aflat încă în lucru, urmau să fie termi­nate la 31 decembrie 1969. Se cuvine să menționăm deose­bitul aport pe care și l-au a­­dus muncitorii constructori conduși de inginerul G. Ga­­vril și Teodor Căjvăneanu de la întreprinderea județeană de construcții - montaj care au realizat lucrări de bună calitate. Cu angajamentele îndeplinite , I. A. S. SA­VENI Ne-am angajat, de aseme­nea, să realizăm, în prima parte a anului, 150.000 lei de­pășiri la producția marfă și avem 482.000 lei, fiind depă­șit astfel și muai la acest angajamentul a­­indicator. La cheltuieli am economisit Gh. Popa, directorul între­prinderii . Practic, toate sec­țiile de mecanizare și-au rea­lizat și depășit sarcinile de plan. Pe prima parte a anu­lui planul de venituri este în­deplinit în proporție de 115 la sută (534.000 lei depășire) iar cheltuielile au fost reduse 584.000 lei față de 800.000 lei pe întregul an. Veniturile to­tale sunt depășite cu 1,7 mili­oane lei. Realizări bune au fermele conduse de Aurel Durbaca, Ion Tăulean, Ion Petrea și alții, cu 15 la sută (cu peste un mi­lion de lei). Realizări deose­bite au secțiile de la Tru­­șești, Drislea și Movila Rup­tă care au depășit planul de venituri cu 30 — 65 la sută. (Continuare în pag. a III-a) I. M. A. DINGENI Ion Zmău, tehnolog șef : Vă­nzării principalelor angaja­­prezentăm un tablou al­rea­­mente : Angajament Realizat Specificare pe 6 luni anual peste plan în 6 luni lapte de vacă (bl.) 800 2 000 5 137 lapte de oaie (hl.) 350 500 359 carne (tone) 15 30 24,4 PARANTEZE FAIMA SPECIALISTULUI La Tudora, președintele cooperativei agricole de produc­ție Vasile Vatamanu, cu o vechime in această muncă de 6 ani, ne-a dovedit intr-o discuție, că este un agricultor tre­cut prin școala celei mai înaintate practici incit, într-un mo­ment, l-am­­ întrebat de nu cumva are la bază o pregătire tehnică de specialitate. Dimpotrivă, omul a mărturisit mo­dest că e de abia în curs de calificare la Liceul agricol din Fălticeni. Faptul că se descurcă in voie în problemele agri­culturii moderne îl datorează unui specialist, inginerul San­du Alexa care, stătuse cițiva ani la Tudora, cu trup și su­flet. Acel om era și practician, dar totodată un bun peda­gog pentru țăranii obișnuiți cu muncile pămîntului după ri­tual. Cu doi ani în urmă însă, inginerul Sandu Alexa a fost transferat la Rădășeni, în județul Suceava și în locul său au apărut trei oameni tineri cu elan și cunoștințe căpătate in învățămîntul superior. Unul dintre cei trei este inginerul Va­sile Covaci care dovedește pasiune și dorința fermă de a se integra problemelor cooperativei. Pe ceilalți doi specialiști, oricît ne-am fi străduit, n-am fi putut să-i cunoaștem. Se spune că sunt în concediu, dar ultima vedere la față ar fi fost în 15 iunie. De-atunci este mai bine de o lună și cei doi soți, Constantin și Ana Ruștei, (primul horticultor, secunda medic veterinar), se dezlipesc precum se vede greu de mira­jele estivale ale vacanței. Interesați de faima pe care o au in sat acești specialiști nu ne-am putut reține o mirare, aflînd cit de precar sînt cunoscuți de oameni. La sediul cooperativei de producție sînt musafiri, găsind de cuviință să atace problemele­ direct în cîmp, fără o consultare prealabilă a consiliului de con­ducere, fără a completa agenda de lucru cu problemele im­­­­puse de planificarea zilnică a muncii. In acest fel s-au în­tîmplat o serie de evenimente pe de-a dreptul năstrușnice. In jurul datei de 10 iunie, inginerul Constantin Buștei dă dispoziție la sectorul legumicol să nu aibă loc stropirile curente, astfel nncit, floarea la roșii a căzut și mana a in­trat pe 17 ha de grădină. Același inginer a ordonat, tot fără o consultare prealabilă, stropiri cu Detox 3 în livadă, deși nu se simțea nevoia acestei acțiuni. Dacă perspicacitatea președintelui nu ar fi intervenit, livada ar fi fost de aseme­nea compromisă. In sfîrșit, specialistul a mai făcut o gafă. Dăduse dispoziție să fie săpate benzile înerbate (agroterase­­le) cind, dimpotrivă, indicațiile sunt să se mențină și chiar să se creeze. Inginerul Ruștei, întrebat dacă la fel ar pro­ceda in cazul cind livada i ar aparține, a răspuns cu cea mai nenuanțată lipsă de demnitate. Concluzia ar fi că nu-l in­teresează satul Tudora. Nici pe dumnealui și nici pe medicul veterinar Ana Ruștei, care-i este soție. Aceasta, spre exempli­ficare, în luna martie a fost prezentă la serviciu... 12 ore ! Spe­cialistul de la sate are o chemare nobilă, alături de profesor și medicul uman, el intră in comandamentul pedagogic celei mai înalte etici. De la el, țăranul așteaptă zilnic dez­al­­egarea celor mai noi miracole. Istețul Păcală săvirșea „mi­racole“ pe dos să-și bată joc de agoniseala popii sau a bo­gătașului în general. De cine își bat joc în schimb acești specialiști punînd știința să lucreze automat, de la tabloul de comandă al comodității și ambițiilor ? Satul Tudora e sat de­ Oameni gospodari și pe deasupra cu o rară înzestrare în ce privește tradiția orală. Negreșit că faima proastă a celor doi specialiști va deveni legendă. ION MURGEANU

Next