Clopotul, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 2553-2632)

1969-09-11 / nr. 2616

r RĂSPUNDERILE FAMILIEI In viata de familie se ivesc, firește, destule greutăți inerente neînțelegerii de moment, provenite adeseori din deosebirile de caracter dintre cei doi soți. Dar, e datoria fiecărui membru de familie să depună eforturi pentru a preveni aceste mici neplăceri, de a evita degenerarea lor în conflicte mai serioase. Din nefericire însă, sîntem nevoiți să fim martorii unor cazuri neplăcute cind căsătoria este privită ca o afacere, un prilej potrivit pentru unii, de a se căpătui materialicește, tinzînd, fie la salariul bun al viitorului soț, fie la cine «fie ce speranțe de moștenire. Nu e de mirare cînd în asemenea cazuri, mai devreme sau mai tîrziu, căsătoriile ajung la destrămare. Căsătoriile făcute la întîmplare, din interes, fără afecțiune, fără ca partenerii să aibă o suficientă experiență de viață nu pot dăinui și astfel după o conviețuire relativ scurtă, soții apar în fața instanțelor de judecată, cerînd despărțirea. Am avut prilejul să asist la căzul soților M.M. și M.P. din comuna Ungureni, cărora Judecătoria Dorohoi le-a admis divorțul pe motiv că în scurta perioadă, de numai o lună, cii au conviețuit, între ei au existat permanente neînțelegeri, generate de faptul că soțul pilat refuza în mod nejustificat să se încadreze în muncă, ținîndu-se nummai de petreceri, întreținînd relații intime cu alte femei, maltratîndu-și și umilindu-și soția. Din confruntările faptelor a rezultat că, după satisfacerea muncă îl folosea pentru întemeierea unei gospodării corespunzătoare. De obicei, în asemenea situații, acțiunile de divorț nu au mai ajuns în faza de judecată, în ședințe publice soții împăcîndu-se și reluînd traiul în comun. Consecința încheierii unor căsătorii pripite care nu se bazează pe afecțiune, pe o suficientă cunoaștere reciprocă, o constituie divorțul și în cele mai dese cazuri, despărțirea în fapt. Despărțirea este unul din aspectele cele mai grave ale destrămării căsătoriei. Deși formal căsătoria subzistă, afecțiunea și încrederea reciprocă dispar sau sunt grav amenințate. Dintr-o astfel de situație cei care au de suferit cel mai mult nu sînt atît soții despărțiți, cu copiii acestora, care se văd lipsiți de căldura și siguranța căminului părintesc, de îndrumarea și sprijinul pe care nimeni nu li-l poate oferi, mai bine decit cei doi părinți împreună. Sunt însă cazuri, cînd un părinte (mai frecvent tatăl) părăsește domiciliul comun, lăsîndu-și familia, soția și copiii expuși mizeriei fizice și morale, fără a contribui cîtuși de puțin la întreținerea lor sau părinți care nu achită obligațiile de întreținere fixate prin hotărire judecătorească, cu toate că au resurse materiale. Gheorghe Cojocaru din comuna Ibănești, județul Botoșani, s-a sustras în mod sistematic de la această obligație găsind un practic mijloc de refugiu prin schimbarea ser- JUDICIARE stagiului militar, soțul a mai conviețuit cu numita M.M., numai 3 zile, după care a părăsit-o, plecind prin diferite localități din țară, fără a mai da vreun semn de viată, timp de peste 5 ani. Cu toate că soția a căutat să-l convingă, manifestînd dragoste și atenție fată de el, întreținîndu-l în perioada traiului în comun din veniturile ce le realiza din munca ce o presta la C.A.P., soțul a manifestat un total dezinteres față de viața de familie. Din comportarea soțului, reiese clar că de la început nu la avut față de soție, afecțiunea necesară unei căsătorii. Tot datorită lipsei de afecțiune, de data aceasta din partea soției, s-a desfăcut căsătoria dintre numitii G.I. și G.C. din orașul Dorohoi, reținîndu-se că în scurta perioadă de timp a traiului în comun (aproximativ un an), soția a plecat în diferite localități, întreținind legături cu diferiți bărbați, dînd dovadă de infidelitate, dispreț și nepăsare față de viața de familie. Din probele administrate în cauză s-a constatat că G.C. îl umilea și desconsidera pe soț și mai mult decît atît, obișnuia să consume băuturi alcoolice, devenind într-o stare avansată de intoxicație. Dacă exemplele de mai sus au constituit cazuri cînd în adevăr relațiile dintre soți au fost grav și iremediabil vătămate, în alte situații promovarea acțiunii de divorț a fost determinată de influiența unor factori externi, în special de intervenția nefastă a rudelor soților. Intr-o asemenea situație judecătoria Dorohoi a considerat necesară respingerea acțiunii de divorț, introdusă de B.C. contra soțului B.V. din comuna Corlăteni, constatînd că soții s-au căsătorit din dragoste, că s-au împăcat bine o perioadă, manifestînd afecțiune reciprocă și că toate neînțelegerile ivite între ei, neînțelegeri ce au dus la despărțirea în fapt, au fost produse din cauza amestecului părinților soției în căsnicia lor. Cert este că în repetate rînduri, mama numitei B.C. îl prezenta într-o lumină defavorabilă pe ginerele ei, reproșîndu-i fiicei sale că nu s-a gîndit înainte de a contracta căsătoria, că putea încheia o căsătorie mai avantajoasă, cu un bărbat mai cu stare și mai prezentabil. Aceasta, cu toate că numitul B.V. o trata pe soție cu multă afecțiune, menajînd-o, cu toate că tot cîștigul ce-l realiza din viciului dintr-o localitate în alta, neglijînd în mod condamnabil pe cei 3 copii minori, ai săi, rezultaț din conviețuirea cu numita Elena Istrate, din aceeași localitate. Evident că într-o asemenea situație organele de urmărire penală au intervenit cu hotărîre după îndelungi investigații să stabilească locul de muncă al susnumitului. In decurs de aproape 4 ani, copiii au fost întreținuți în exclusivitate de mama lor, fiind privați de un trai omenesc și de o îngrijire mai corespunzătoare, mai ales că sînt la vîrsta școlară, cînd necesită o deosebită îngijire și atenție. Pe coridorul pașilor pierduți ai judecătoriei din Dorohoi a fost obligat să apară și condamnatul de mai tîrziu Ghorghe Cojocaru. Pedeapsa privativă de libertate pentru infracțiunea de abandon de familie, pe care a primit-o era singura măsură pentru a-l readuce la realitate. Decretul nr. 779 din 8 octombrie 1966, pentru modificarea unor dispoziții legale privitoare la divorț, a constituit un pas de o importanță deosebită pe această cale. Incriminarea mai severă a infracțiunii de abandon de familie, în dispozițiile noului cod penal (art. 305 cod penal) a constituit, de asemenea, o măsură, de natură să contribuie la consolidarea familiei pentru tragerea la răspundere penală a celor care încă mai privesc cu ușurință obligațiile ce le revin în calitate de soți și părinți. Dar în afară de lege un rol important trebuie să-l aibă și opinia publică care trebuie să combată și să înfiereze astfel de manifestări. Faptele arată că masele de oameni ai muncii înțeleg pe deplin importanța respectării legilor, o consideră o necesitate absolută pentru construirea edificiului socialismului, de aceea luptă cu fermitate pentru asigurarea legalității socialiste. Marea majoritate a cetățenilor sunt conștienți de importanța ce o are familia în societate, dovedind o conștiință ridicată și un înalt simț de răspundere. Că doar familia este locul unde oamenii își durează fericirea, ea înseamnă muncă, dragoste, prietenie și căldura semenilor, înțeleg între soți și bucuria pe care le-o dau copiii. MIHAI LAPUSNEANU președintele Judecătoriei Dorohoi Utilitare • Punctul aprovizionarea comercial de vânătorilor și pescarilor sportivi, cu materiale și ustensile necesare pentru practicarea acestor sporturi, avînd sediul în Calea Națională nr. 224 Botoșani este deschis zilnic între orele 9 — 13. In zilele de marți, joi și sîmbătă este deschis și dupămasă între orele 17 — 20. Duminică — închis. Biroul colectiv de asistență juridică Botoșani, cu sediul în localul Tribunalului din Bulevardul Lenin nr. 60, stă la dispoziția populației zilnic între orele 7 — 15,30 în afară de sîmbătă, cînd personalul juridic de aici oferă consultații între orele 7 — 12,30. • După același orar funcționează și biroul de asistență juridică din Dorohoi cu sediul în localul judecătoriei din localitate, str. Poștei nr. 2. a • Casa de ajutor reciproc sindicatului salariaților din învățământ, din Calea Națională nr. 333, vă stă la dispoziție zilnic între orele 7 — 15 în afară de dumini- SPORT sport SPORT sport SPORT FOTBAL Gloria Frumușica - Sănătatea Darabani 2-1 Campionatele județean și municipal au debutat cu stingul NUMAI DOUA MECIURI s-au jucat din cele 4 programate în prima etapă a campionatului județean de fotbal. Echipa din comuna N. Bălcescu nu s-a prezentat la Săveni. Le-o fi fost frică jucătorilor de infringere ? Oricum, „tactica“ conform căreia te înscrii în campionatul județean ca apoi să nu te prezinți la meciuri rămîne obscură pentru noi. La Coțușca arbitrul Marcel Bercovici a constatat că terenul și porțile sînt neregulamentare și meciul n-a avut loc. S-au cheltuit bani Meci în care lupta a depășit de multe ori limitele sportivității — ne informează ing. Valeriu Morcov. Pe teren au fost schimbați 4 jucători de la Rapid fără ca arbitrul să fie anunțat. Șiretul a docit deplasarea Victoriei P.T.T.R., cu deplasarea arbitrilor, iar asociației sportive din Coțușca nu i-a izbutit nici măcar acea preocupare elementară, care e pregătirea unui teren. Organele locale, care au, mi se pare, și ele o notă de responsabilitate In toate acestea, ar trebui să dezmorțească puțin pe cei ce conduc doar pe hîrtie asociațiile sportive. Și asta în toate comunele, nu numai acolo unde există echipe în campionatul județean. Pe scurt despre celelalte două meciuri, Rapid Ungureni - Siretul Bucecea 0-i minat majoritatea timpului dar n-a concretizat decit o dată, în minutul 28, prin Tudose. O notă proastă publicului din Ungureni care a aruncat cu pietre în jucătorii oaspeți. Localnicii au câștigat înscriind de două ori prin Rogozeanu și Manuga. Golul oaspeților a fost marcat de Chirilă. Arbitrul întîlnit» — Gh. Nicuță. ACELAȘI DEBUT în campionatul municipal. S-a disputat un singur meci, Intre Flamura roșie și Uzina de reparații, cîștigat de jucătorii primei echipe cu 3—2. In al doilea meci I.R.T.A. a fost declarată învingătoare cu 3—0 pentru că formația asociației Comerțul nu s-a prezentat. D. I. I BASCHET IN „CUPA ROMÂNIEI“ Universitatea Iași — Viitorul Dorohoi 49-56 Publicul venit în număr destul de mare a asistat la o partidă plăcută, cu faze spectaculoase. Cu toate că terenul a fost dificil, dorohoiencele s-au acomodat repede și privind partida cu seriozitate au cîștigat. In primele minute a condus Universitatea. De la 0 — 2 jucătoarele de la Viitorul iau inițiativa și conduc : 7 — 4 în min. 5. 23 — 8 în min. 14. Scor la repriză — 31 — 26 pentru Viitorul. Inițiativa aparține dorohoiencelor și în repriza secundă. Intîlnirea se încheie cu 56 — 49 în favoarea oaspetelor. Au înscris : pentru Viitorul: Iftimie (30 p), Ciureian (10 p.) Muraru (9 p), Anichitei (6), Apostol (1), pentru Universitatea : Humeniuc (15), Mihăescu (13)nu (7), Tofan (6), Idiieea- Radu (6), László (2). Au arbitrat, cu unele scăpări, Vodă și Porduban. In urma acestui rezultat, Viitorul s-a calificat pentru etapa următoare a „Cupei României“ la baschet. A. ACOJOCARIȚEI O vizită în sectorul agricol al Expoziției realizărilor economiei naționale „România 1969“ ni se pare — păstrând, desigur, proporțiile — la fel de interesantă ca și traseul parcurs anterior pe coordonatele industriei. Ne întemeiem argumentele, evident, pe fapte. Agricultura românească, cu întinsele sale cîmpii cerealiere, cu zonele sale vaste destinate legumicultura, pomicultură și viticulturii, cu tradițiile sale nedezmințite In domeniul apiculturii și sericiculturii, ocupă In expoziție o poziție corespunzătoare rolului de seamă ce-l deține în ansamblul economiei naționale. Concret. In expoziție, agriculturii îi este destinată o suprafață interioară și exterioară de 7500 m.p. Este pentru prima oară cînd agriculturii i se rezervă un pavilion aparte, în care unitățile agricole cooperatiste și de stat își etalează în comun produsele. Se întîlnesc aici exponate de pe plaiurile însorite ale Moldovei, dropiile mănoase ale Bărăganului și Banatului, ni se prezintă recoltele bogate ale Olteniei, Sătmarului și Dobrogea. Privim, cu sentimente unanime de admirație toate ofrandele ce ni le pot aduce cîmpia și dealul, ogorul și podgoriile, grădinile și livezile. La rîndul său zootehnia, al cărei profil a fost structural recondiționat, ne oferă cele mai semnificative posibilități ce i s-au deschis. Și, ca un corolar, bilanțul, față de anul 1950, producția globală agricolă a anului 1968 a fost de circa 2,2 ori mai mare, iar media producției globale din primii trei ani ai actualului cincinal a fost superioară cu 24 la sută celei înregistrate în perioada 1961 — 1965, depășind astfel prevederile Directivelor celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. Vizitatorul care se încumetă să se oprească atent în fața fiecărui stand, panou ori grafic din pavilionul agricol ia cunoștință cu principalele probleme, preocupări și realizări ale acestui sector, cu caracterul specific al agriculturii românești, dinamica producției agricole, vegetale și animale, investițiile destinate modernizării și dezvoltării acesteia, îmbunătățirile funciare, valorificarea producției agricole pe piața internă și externă. O hartă luminoasă cu comenzi electronice, ca și macheta complexă a sistemului de irigații Valea Carasu completează expunerea din acest compartiment. Invățămîntul, propaganda agricolă și cercetarea științifică — acesta din urmă omniprezentă în contextul ogoarelor noastre — prezintă, de asemenea, cadrul optim creat pentru progresul continuu al agriculturii în concordanță cu cerințele interne, cu rezultatele obținute pe plan mondial. Dominanta expunere este, firește, rezervată organizării producției propriu-zise. Așa de pildă, modernizarea creșterii animalelor este ilustrată cu o serie de machete prezentînd un complex de îngrășare a taurinelor cu demonstrarea fluxului tehnologic prin relee electrice, un complex de porci, un complex de păsări, stupi Profilarea și de albine etc. specializarea fermelor, întreprinderilor agricole și a cooperativelor agricole de producție sunt prezentate în contextul remarcabilelor rezultate obținute pînă în prezent în toate domeniile. Este revelatoare, bunăoară, „ploaia“ de recorduri ce ne-o reprezintă maeștrii recoltelor bogate specializați în cultura porumbului. Recordul recordurilor — C.A.P. „Someșul“ din Satu Mare i 7002 kg la hectar, producția medie în 1968 de pe o suprafață de 114 ha. Intre 5000 și 6000 kg porumb la hectar, au obținut și cooperatorii din heim și Biled Variaș, Lenaudin județul Timiș, Unirea din județul Brăila ș.a. rumle etalate Mostrele de protestă, bineînțeles, cifrele înscrise pe panouri. fericită — Și — coincidență organizatorii au înscris pe un panou alăturat un jubileu cu valoare de simbol în metamorfoza agriculturii românești: în 1969 se împlinesc 20 de ani de la crearea primelor unități agricole cooperatiste la sate. Recordurile amintite, succesele obținute de agricultura noastră socialistă sînt, fără îndoială, cel mai prețios omagiu adus acestui jubileu. Continuăm vizita în sectorul agricol trecînd acum pe platforma exterioară. Pe circa 5500 m.p. sînt expuse, într-o variată paletă de culori, creațiile constructorilor de utilaj agricol. In prim plan, evident, tractoarele — cele care au dus faima țării dincolo de hotare în circa 50 de țări unde sunt exportate. se aici tractoarele Sunt expuuniversale U — 400, U — 650 și U—651, tractorul pe șenile S—650, tractoarele V—400 și L—400 cu multiple utilizări în viticultură și legumicultura. De notat că ultimele două nu au primit tractoare nici încă „botezul“ pămîntului fiind prezentate aici în premieră. Alături de tractoare este expusă o gamă completă și variată de mașini pentru efectuarea tuturor lucrărilor agricole. lata, așadar, elemente care impun intr-adevăr sectorul agricol în expoziție, care-1 fac interesant pentru vizitatori, se apropie de sectorul industrial. Aceasta cu atît mai mult cu cît, expunerea din întreg pavilionul este însoțită de numeroase mostre de produse agricole și grafice care ilustrează resursele nelimitate ale acestui sector pentru creșterea continuă a producției vegetale și animale. Iar aceste resurse sunt excelent evidențiate în Directivele celui de-al X-lea Congres al partidului nostru : producția globală agricolă urmează să crească cu 28 — 31 la sută în comparație cu cincinalul actual; în scopul dezvoltării în continuare a agriculturii se prevede afectarea, din fondurile statului, a circa 60 miliarde lei, iar din fondurile cooperativelor agricole de producție aproximativ 20 miliarde lei, vor fi amenajate pentru irigații ; alte 1,3 — 1,5 milioane ha; se va extinde utilizarea energiei electrice în agricultură ; parcul de tractoare va ajunge in 1975 la 120— 123 de mii de tractoare. Privită din acest punct de vedere, expoziția constituie o strălucită confirmare a înțelepciunii politicii promovate de Partidul Român în domeniul Comunist , transformării culturii, al socialiste a agri- ridicării standardului de viață a satului socialist, a întregii noastre țărănimi. ( IOAN VLANGA I EBEN. România -1969 EXPOZIție a RECOLTELOR BOGATE Imagine din sectorul agricol al expoziției. In prim plan tractoarele românești care au dus faima patriei in peste 50 de țări (Urmare din pagina I) cooperației meșteșugărești, întreprinderi care și-au prevăzut ca măsuri pregătitoare pentru anul 1970 conceperea de noi modele de țesături și confecții ce vor fi oferite comerțului. O bună parte din producția fabricii de confecții Botoșani este destinată exportului. In anii viitori aceasta va cunoaște o creștere substanțială. In relațiile de comerț exterior (așa ar trebui să fie, de fapt, și în cele de pe plan intern) termenele de livrare a produselor trebuie respectate cu strictețe. In prezent, planul de producție pe o brigadă, într-un schimb, este de 180 pantaloni , în 1970 va fi de 190. „Pentru creșterea productivității muncii noastre, a spus muncitoarea Maria Tipa, trebuie neapărat să corelăm producția de semifabricate predate din secția de croit în sectorul de fabricație cu materialele auxiliare (ață, fermoare, nasturi, revanse). Altfel nu putem înlătura pierderile de timp ale muncitorilor și ajutorilor de maiștri“. Un lucru, la prima vedere mărunt. Dar cît timp util producției nu s-a pierdut pînă acum din această cauză ? ★ Se poate spune, fără teama de a greși, că prin profunzimea dezbaterilor, prin numărul mare de măsuri propuse, prin seriozitatea și răspunderea cu care s-au angajat să înfăptuiască sarcinile de plan pentru acest an și cele stabilite acum pentru 1970, adunările din secții, sectoare și ateliere care au avut loc pînă acum constituie un preludiu de bun augur la adunările generale ale salariaților care încep în zilele următoare în întreprinderi. Este de datoria conducerilor de secții și sectoare, a comitetelor de direcție să creeze condiții de natură să asigure realizarea măsurilor ce s-au stabilit în aceste adunări, să le completeze cu alte inițiative valoroase care, conjugate cu o preocupare permanentă pentru bunul mers al producției, să asigure înfăptuirea tuturor sarcinilor economice începînd de la cea mai mică formație de lucru, de la fiecare muncitor, pînă la nivelul întreprinderii. Afirmarea largă a inițiativei creatoare Campania de toamna (Urmare din pag. 1) Pe 9 septembrie, dimineața, a trimis pe mecanizatorul Mihai Gurzu la semănat. Acesta nu a lucrat insă pentru că nu a avut sămînță și nici oameni pe semănătoare. Inginerul este in concediu. Dar îl știm pe tovarășul Apopii, președintele cooperativei agricole, om gospodar. De ce își permite astfel de fisuri în organizarea muncii ? Apoi tot la această cooperativă mai este teren ocupat cu paie. Trebuie organizată bine munca în fiecare compartiment : nu ne putem permite luxul de a lăsa să se irosească oricum timpul bun de lucru. CLOPOTUL • PAGINA 3 Pe aici a trecut controlul:■ [UNK] [UNK] (Urmare din pag. D trescu pentru a afla cine au fost „musafirii“ lui Iacob. Fobia stării localurilor se pare că distrage în mare măsură organele inspecției sanitare de la alte verificări a căror lipsă poate avea repercusiuni mult mai grave asupra sănătății populației. La toate cele controale efectuate în acest an , la magazinul alimentar „Flora“ (ultimul, după cum afirmă responsabila Aritina Trifanov, destul de recent) se fac aprecieri dintre cele mai diferite și cu lux de amănunte asupra stării localului. In schimb în nici unul din ele nu s-a sesizat existența în magazin (și doar am găsit expuse pentru vînzare la loc destul de vizibil I) a unei cantități însemnate de rahat și napolitane „Carmen“ din foi de tort si umplutură de cacao al căror termen de garanție a expirat de ani de zile (fabricate în iulie 1966 , termen de garanție — 60 de zile) și pentru care nu s-au obținut certificate de prelungire a acestor termene. Vorbeam despre seriozitatea care trebuie să caracterizeze acțiunile de controluri timp de o lună de zile la bufetul „Trei salcîmi“ (mandatar Constantin Nichifor), au fost efectuate 3 controale de către inspectori comerciali de stat și cei Inspecției sanitare. Concluziile ai — dintre cele mai controversate. La 17 aprilie ac. inspectorul comercial Dumitru Damian de la municipiu și asistentul Vaizer de la inspecția sanitară constată că totul e în ordine. La 7 mai, șeful inspectoratului comercial județean, Al. Miclăuș împreună cu I. Corduneanu și V. Maliovaniuc de la inspecția sanitară constată grave încălcări ale regulilor igieno-sanitare pe baza cărora șeful inspecției sanitare de stat județene dispune închiderea localului. Peste cîteva zile 2 lucrători de la aceeași unitate întocmesc un nou proces verbal de constatare în care se consemnează niște presupuse măsuri care s-ar fi luat de către mandatar: realeierea pereților, construcția unei magazii pentru băuturi etc. Și cum aceste procese verbale au putere de „Sesam, deschide-te“, bufetul s-a redeschis. Am fost curioși să dezlegăm enigmele acestui joc „de-a închiderea“. L-am întrebat pe mandatar dacă a efectuat curățenie sau remedieri după închiderea localului. „Absolut nimic, ni s-a răspuns. Totul era așa cum vedeți și înainte de închidere și la redeschidere“. — In ultimul proces verbal scrie că ați construit o magazie. Unde i ? l-am întrebat. — Nu am construit nici o magazie, n-am vopsit nici un perete. Vizităm bufetul. Pretutindeni domnește dezordinea și lipsa de curățenie. Intr-o magazie veche, pe sticlele pline cu apă minerală și-au găsit culcuș potrivit găinile mandatarului. WC-ul într-o stare deplorabilă. Cum de și-au permis organele de inspecție sanitară să inventeze, să „fabrice“ motive care să justifice redeschiderea acestui local ? Și mai ales ce anume le-au determinat să facă un asemenea lucru ? Cîteva cuvinte despre eficiența controlului. In multe unitățî organele de inspecție comercială și sanitară au făcut sesizări bune. Odată, de două ori, de zece ori. Aceleași lipsuri, aceleași neajunsuri se repetă de la un control la altul. La restaurantul „Miorița“ din Dorohoi în toate cele 6 procese verbale de control încheiate în acest an se sesizează — printre altele — și starea de întreținere necorespunzătoare a WC-ului din incinta unității. Intr-o atare situație l-am găsit și acum : adevărat focar de infecție. Nimeni însă nu se învrednicește să ia vreo măsură. De fapt la O.C.L. mixt Dorohoi ca și la T.A.P.L. Botoșani sesizările sunt pur și simplu controlului ignorate. La ultima unitate valorificarea de către conducere a sesizărilor controlului sînt o raritate. Practic, cei din conducere nici nu știu măcar ce se scrie prin registrele de control întrucît nici nu le văd. Nu sînt curioși ! Și fiindcă nu le văd sînt frecvente cazurile cînd lucrătorii sancționați cu amenzi de către inspecția comercială și sanitară (și culmea ironiei, chiar de însăși conducerea T.A.P.L.) pentru abateri grave de la regulile generale de comerț sunt , . ■ premiați (vezi cazul lui O. Corduneanu și E. Casandra de la cofetăria „Macul roșu“, C. Bucan, O. Răileanu, H. Helic și mulți, mulți alții). La Dorohoi valorificarea controalelor pe care o face de obicei directorul comercial al O.C.L., a căpătat un caracter de formalism cras. La cofetăria nr. 1 (responsabil, Maria Ungureanu), nr. 2 (responsabil, Rădica Verenciuc), ca și la multe alte unități, în procesele verbale de control la capitolul privind valorificarea se fac mereu aceleași mențiuni după același tipic : „s-au luat măsurile corespunzătoare“. II. cele mai multe cazuri însă nu s-a luat absolut nici o măsură, lipsa de aprovizionare a unităților și de curățenie tinzînd sâ devină un fenomen anacronic într-o bună parte a comerțului dorohoian și în special în unitățile de alimentație publică. Se pune în mod firesc întrebarea: din moment ce conducerile unităților comerciale ignoră pur și simplu aceste sesizări nu înseamnă că se fac și ele părtașe la o serie de neajunsuri ? De ce nu sunt atunci sancționate ? Șeful inspecției comerciale județene ne informa că aceasta nu constituie o contravenție în înțelesul strict al legii și deci nu poate fi sancționată. Bine, dar conducerile unităților comerciale au foruri tutelare. Acestea nu pot fi determinate, prin nici un mijloc, să-și exercite funcția de conducere și în direcția trezirii la realitate a unităților în subordine . Ni se pare de asemenea o anomalie și alt fapt, încadrarea sancțiunilor pentru contravențiile depistate se face de către organele de control (e vorba de amenzi) între niște limite prevăzute de anumite instrucțiuni. In cazul cînd contravenientul achită în 48 de ore amenda, aceasta se reduce la jumătate din minimul prevăzut în actele normative. Așa stînd lucrurile, in marea majoritate a cazurilor aceste „severe controale“ se încheie cu o amendă plătită de cei sancționați, în valoare de.... 12,50 lei. E o situație desigur hazlie și ridicolă, însă cu un substrat profund care alimentează de fapt indolența, lipsa de răspundere pentru înlăturarea neajunsurilor, care încurajează neglijența. Iată de ce ne facem ecoul părerilor unui număr mare de organe de control și conducerii de organizații comerciale că actualele încadrări de contravenții, limitele și chiar întregul sistem de aplicarea amenzilor se cere revizuit, punindu-se la dispoziția organelor de control un mijloc eficient de sancționare, de natură să determine creșterea interesului lucrătorului din comerț, începînd de la gestionar pînă la conducătorul întreprinderii, pentru transpunerea în fapte a indicațiilor date pentru remedierea deficiențelor. Un alt aspect care cere, după părerea noastră, studiat cu mai multă atenție este actuala structură a aparatului Inspectoratului comercial de stat județean. La nivel de județ funcționează 3 inspectori (din care un post este vacant de aproape 7 luni). La municipiu și în orașul Dorohoi își mai desfășoară activitatea cîte un inspector comercial. O succintă analiză asupra activității de specialitate desfășurată arată că cei 2 inspectori de la nivelul orașelor au un număr redus de verificări în comparație cu cei de la județ, deși primii au condiții mai bune de lucru, avînd o rază mult mai restrînsă de activitate. Cauza acestei anomalii trebuie căutată (cel puțin după cît sîntem informați) în faptul că aceștia sînt distrași de la treburile lor zilnice, dîndu-li-se fel de fel de sarcini care nu au nici o contingență cu inspecția comercială. Am sugerat tovarășului vicepreședinte al consiliului popular județean, Ioan Chiorescu, care răspunde și de activitatea organelor de control comercial, formarea la nivel de județ a unui corp întărit de inspectori prin desființarea celor două posturi — de la municipiu și Dorohoi — și transferarea lor la Inspectoratul comercial județean, controlat îndeaproape de comitetul executiv. Propunerea noastră a coincis întrutotul cu părerile domniei sale că în actuala formulă e greu de realizat eficiența dorită a controlului și că gruparea la nivel de județ a tuturor inspectorilor ar fi o problemă de ordin practic. Aceeași părere au manifestat, de altfel, și alți factori interesați în întărirea controlului, inclusiv cei doi inspectori comerciali care funcționează la nivelul orașelor. Situația actuală impune perfecționarea continuă a stilului de muncă a aparatului inspecției comerciale și sanitare de stat în județul nostru, eliminarea formalismului și superficialității care și-a făcut loc în activitatea unor lucrători. Se simte stringent necesitatea creșterii eficienței controlului. Credem că activitatea acestor organe ar trebui apreciată nu numai după numărul controalelor efectuate, ci mai ales și după părerea noastră în primul rînd — după efectul, după îmbunătățirile ce se produc în unitățile controlate Pentru aceasta însă se cer cîteva lucruri esențiale: a) sensibilizarea conducerilor organizațiilor comerciale în sensul de a le determina să devină receptive la sesizările făcute; b) punerea la dispoziția organelor de control a unor mijloace mai eficiente de sancționare a contravenienților și mai ales a recidiviștilor în această materie și c) creșterea nivelului de pregătire profesională, a conștiinciozității WMnă a celor chemați să faca controlul și chiar a acelora care-i ... controlează și îndrumă în muncă de la nivelul celor două instituții de control județene.