Clopotul, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 2553-2632)
1969-09-12 / nr. 2617
CLOPOTUL • PAGINA 2 UN AMPLU COLOCVIU DESPRE CALITATEA MUNCII DIDACTICE Relatări de la desfășurarea consfătuirilor anuale Miercuri, 10 septembrie, în 13 centre ale județului s-au desfășurat consfătuirile anuale ale cadrelor didactice. Tradiționale dezbateri ale sarcinilor ce revin cadrelor didactice in noul an școlar, consfătuirile au prilejuit in Botoșani In sala Teatrului de Stat „Mihai Eminescu“ a avut loc consfătuirea cadrelor didactice din municipiul Botoșani. La consfătuire au luat parte tovarășul Bratu Păun, secretar al comitetului județean al P.C.R. și conferențiar doctor Ion Iordăchel, delegat al Comitetului Central al P.C.R. Tovarășul Constantin Iurea, prim secretar al comitetului municipal P. C. R., primarul orașului Botoșani, a deschis lucrările consfătuirii dînd cuvîntul inspectorului școlar șef al municipiului, prof. Vasile Cojocaru, care a prezentat referatul inspectoratului școlar județean. In cuvîntul lor, participanții la discuții s-au referit atît la conținutul expunerii cît și la calitatea muncii didactice depusă pentru instrucția și educarea generației aflată pe băncile școlii. Necesitatea unei strînse legături a cunoștințelor predate în școală cu practica, realizarea unui învățămînt formativ, modernizarea învățămîntului și integrarea activității elevilor în viața socială au constituit ideile principale în luările de cuvînt ale profesorilor Angela Floareș, Ion Ignătescu, Viorica Breabăn și Mihai Tironeac. Mulți dintre cei care au discutat aici au evidențiat necesitatea ca în spiritul documentelor Congresului al X- lea al partidului, să crească exigența în munca didactică, să se pună un accent mai mare pe latura educației moral-cetățenești, să crească spiritul de răspundere al corpului profesoral pentru întreaga muncă de educare a elevilor (profesorii s Mihai Acatrinei, Constantin Ștefan și Elena Dumitrescu). Discuțiile au relevat de asemenea rezultatele obținute la cursa I de 6 ani (învățătoarea Aurica Chiorescu), necesitatea cunoașterii psiho-pedagogice a materialului uman cu care lucrează profesorii și educatorii (învățătoarea Florica Cojocaru). Profesorii Valeria Maximiuc și Valerian Căldare au subliniat în cuvîntul lor rolul deosebit pe care îl are liceul de cultură generală în sistemul nostru de învățămînt, ca și necesitatea unei competente munci de orientare școlară și profesională ce trebuie desfășurată la nivelul elevilor de liceu. Luînd cuvîntul, Mihai Munteanu, secretar al Comitetului județean Botoșani al U.T.C. a prezentat principalele direcții ale activității organizațiilor de tineret din școli, subliniind găsirii celor mai necesitatea atractive forme de mobilizare a elevilor ia activitatea școlară și patriotică. In încheierea lucrărilor consfătuirii a vorbit tovarășul Constantin Iurea care a arătat că consfătuirea cadrelor didactice din municipiul Botoșani a avut un profund caracter de lucru, că intervențiile, propunerile și sugestiile prezentate de către cei care au luat parte la discuții au ilustrat preocuparea pe care o manifestă corpul profesoral pentru a realiza sarcinile de partid și de stat. Primarul orașului Botoșani a relevat cadrul deosebit în care s-a desfășurat consfătuirea, creat de evenimentele de o deosebită importanță din viața poporului nostru — Congresul al X-lea al partidului și aniversarea a 25 de ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist. Desfășurarea întregii activități a personalului didactic, bine delimitată de Statutul ce intră în vigoare o dată cu noul an școlar ca și trecerea la învățământul general de 10 ani reprezintă de asemenea importante evenimente din viața școlii. Scoțînd în evidență și unele aspecte negative care au fost semnalate în anul școlar precedent, tovarășul Constantin Iurea a accentuat cîteva din sarcinile permanente din viitorul an școlar : școlarizarea tuturor tinerilor, îmbunătățirea calitativă a activității consiliilor profesorale și a comisiilor metodice, îmbunătățirea predării științelor sociale, în spiritul documentelor Congresului al X-lea al partidului. Vorbitorul a subliniat necesitatea îmbinării armonioase a educației cu instrucția, formarea convingerilor materialiste, creșterea rolului organizației de pionieri și U.T.C., combativitatea pe care trebuie să o manifeste organizațiile de partid din școli. Crearea unui climat care să asigure forță exemplului personal al cadrelor didactice se impune ca o componentă a unei munci larg schimb de experiență a celor care participă la procesul instructiv-educativ din școală. Referatul Inspectoratului școlar județan „SARCINILE ȘCOLII ȘI ALE PERSONALULUI susținute desfășurată în școlile municipiului Botoșani. ★ Personalul didactic din comunele Bălușeni, Cripstești Gorbănești, M. Eminescu, Nicșeni, Roma și Unțeni s-a reunit pentru cosfătuirea anuală în aula Liceului „A. T. Laurian“. Din partea comitetului județean P.C.R. a participat tovarășul Dumitru Breabăn, membru supleant al C. C. al P.C.R., secretar al comitetului județean de partid. Intr-o atmosferă de lucru participanții au dezbătut problemele ridicate în referatul prezentat la primul punct al ordinei de zi de inspectorul școlar I. Galer. Majoritatea vorbitorilor s-au referit în mod deosebit la aspectele concrete ale trecerii la învățămîntul general de 10 ani, ale modernizării învățămîntului și la mijloacele de perfecționare a cadrelor didactice, sarcini de actualitate puse în fața școlii noastre de Congresul al X-lea al P.C.R. Evidențiind particularitățile pe care le implică școlarizarea copiilor de la 6 ani, învățătorii Gh. Dîrvaru, Elena Păduraru și alții au făcut o serie de propuneri menite să asigure buna desfășurare a procesului instructiv-educativ la clasele I, să se accentueze legătura între grădiniță și școală prin schimb de informații între educatoare și învățătorul care predă la această clasă ; să se doteze școlile cu material didactic și mobilier adecvat celor mai mici școlari. Greutăți de loc Aproximativ 500 de educatori, învățători și profesori de la școlile din orașul Dorohoi și 9 comune învecinate, întruniți în sala de festivități a Liceului nr. 1 Dorohoi, au discutat cu răspundere sarcinile ce le revin pentru anul școlar 1969—1970 și în viitorul cincinal privind punerea pe temeinice baze științifice a procesului de instrucție și educație a tinerei generații. La baza lucrărilor consfătuirii au stat concluziile și indicațiile conducerii partidului înscrise în documentele plenarei C.C. al P.C.R. din aprilie 1968, în hotărîrile Congresului al X-lea al partidului, în Legea învățămîntului și Statutul personalului didactic. Participanții la discuții, printre care, profesorii Simion Laca, Orest Tofan, Gheorghe Amarandei — directorul liceului nr. 1, Dumitru Boghițoiu, învățătoarea Florica Borcea și alții, au reliefat mijloacele și metodele ce se impun a fi utilizate pentru modernizarea învățămîntului, s-au referit pe larg la obligațiile ce le revin cadrelor didactice și familiei în munca de formare și instruire a elevilor. Vorbitorii au pus accent deosebit pe autoperfecționarea continuă a profesorului și învățătorului. Calitatea muncii instructive și educative a constituit obiectul la care s-a referit fiecare vorbitor. Profesorul Simion Laca a prezentat unele date statistice din presa centrală, în care se preciza numărul redus al candidaților care au reușit să fie admiși în institutele de învățămînt superior. Toți acești candidați, a spus vorbitorul, au absolvit cursurile liceale, au absolvit bacalaureatul. Și de la liceele din Dorohoi au plecat la examen de admitere la cursuri superioare mulți bacalaureați, dar foarte puțini au fost admiși, întrucît calitatea instruirii și educației lor n-a fost la nivelul cerințelor. Alți profesori au acordat, în cuvîntul lor, multă atenție problemelor privind școala de 10 ani, cum trebuie să se în localul casei de cultură, a avut loc consfătuirea cadrelor didactice din comunele Știubieni, Vorniceni, Drăgușeni, Vlăsinești, Ungureni, Ibănești și orașul Săveni. La lucrările consfătuirii au participat tovarășul Gheorghe Ghinea — membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele consiliului popular județean, Gheorghe Păunescu — inspector general în Ministerul învățămîntului, reprezentanți ai organizațiilor județene de tineret și pioneglijabile produc neconcordanța între programă și manual și lipsa îndrumărilor metodice pentru aceste clase. Subliniind necesitatea continuei perfecționări, a autodepășirii, prof. Lucia Ostriceanu a insistat asupra mijloacelor moderne de realizare a acestui scop, propunînd să se organizeze duminica excursii de studiu cu profesorii de istorie sau de alte specialități. Au mai contribuit la dezbateri Gabriela Cristescu, Viorel Huțanu, Budeanu, Magdalena Natalia Beldie și mulți alții. In concluzia dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Dumitru Breabăn, secretar al Comitetului județean P.C.R. Botoșani. Transmițînd consfătuirii salutul comitetului județean de partid, vorbitorul a apreciat spiritul de responsabilitate, înalta răspundere cu care s-au purtat discuțiile, axarea lor pe sarcinile reieșite din Directivele Congresului al X-lea și a arătat că pe acestea trebuie să se pună în continuare un accent deosebit, pentru educarea tineretului în spiritul prețuirii muncii și a valorilor materiale create prin ea. Una din sarcinile majore ale învățămîntului nostru este pregătirea tineretului în vederea calificării rapide și eficiente. Pentru atingerea tuturor acestor scopuri, pentru îmbunătățirea calitativă a procesului instructiv - educativ este necesară creșterea rolului organizațiilor de partid în viața școlii, intervenția lor competentă și operativă pentru rezolvarea situațiilor concrete pe care le ridică munca de zi cu zi la catedră muncească cu clasa a IX-a, cu elevii clasei I care sunt încadrați de la vîrsta de 6 ani. Ei au pus accent pe crearea la elevi a interesului pentru muncă și au subliniat necesitatea exigenței în acest sens. Dar ca să crească interesul pentru muncă la elevi, este necesar ca acesta să se manifeste în toată amplitudinea la educatorii lor — profesori, învățători și părinți. Și în școală, mai mult ca oriunde trebuie să se aplice indicația Congresului al X-lea al partidului exprimată în raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu : „Muncă, disciplină, ordine și răspundere.“ Pentru stimularea responsabilității și răspunderii cadrelor profesorale, pentru generalizarea operativă a experienței înaintate și combaterea aspectelor negative în școală, profesorul Orest Tofan a propus ca inspectoratul școlar județean să editeze periodic un buletin intern, la nivel de județ, care să fie difuzat și studiat în toate școlile. Tovarășa Florica Borcea a propus ca inspectoratul să întreprindă măsuri concrete privind pregătirea învățătorilor care lucrează cu elevii de 6 ani la clasa I, clasă care ridică numerose probleme. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul profesor Mihai Burlacu, din partea comitetului județean de partid. Vorbitorul a concluzionat că discuțiile purtate în consfătuire dovedesc adeziunea deplină a cadrelor didactice la politica internă și externă a partidului, răspunderea cu care au primit și se preocupă acestea să îndeplinească sarcinile trasate de Congresul al X-lea al partidului privind perfecționarea activității școlare. In continuare, vorbitorul s-a referit la sarcinile ce revin lucrătorilor școlii pentu deschiderea și desfășurarea învățămîntului în anul subliniat rolul ce urmează, a și răspunderea școlii în munca de educație a tinerilor t tineri. Raportul prezentat de către tovarășul Mihai Dumitriu — inspector șef la inspectoratul școlar județean, a evidențiat rezultatele obținute de educatorii, învățătorii și profesorii din județul nostru în anul școlar precedent în munca de transmitere a cunoștințelor necesare elevilor, de formare a trăsăturilor morale și etice ale viitorilor cetățeni ai patriei, de fundamentare a învățămîntului pe principii partinice, marxist - leniniste. Au fost evidențiate cu acest prilej DIDACTIC IN LUMINA DOCUMENTELOR CELUI DE-AL X-LEA CONGRES AL PARTIDULUI" a constituit baza discuțiilor purtate de educatoarele, învățătorii și profesorii din județul Botoșani, cadrele didactice de la școlile din Vlăsinești, Adășeni, Sîrbi, Plopeni și Săveni și s-au prezentat măsurile preconizate de inspectorat pentru perfecționarea și dezvoltarea pe mai departe a învățămîntului din județul nostru. Participanții la discuții s-au ocupat în cuvîntul lor de anumite aspecte ale procesului instructiv - educativ din școală venind cu propuneri concrete menite să contribuie la desăvârșirea acestuia. Necesitatea unei temeinice pregătiri profesionale și politice a fiecărui cadru didactic în vederea asigurării conținutului științific, educativ și politic al secției a fost subliniată de către profesorii Gheorghe Dobre, Dumitru Robu, Ilie Ibănescu și alți vorbitori. In legătură cu problema școlarizării copiilor de 6 ani a fost scos în evidență faptul că în condițiile sociale actuale, cu experiența pedagogică acumulată și datorită cadrului familial în care trăiesc acești copii există condiții deosebit de favorabile pentru începerea școlarizării la această vîrstă (Știurcă Elena și Ștefan Sandu — învățători). Au fost discutate, de asemeni, probleme ale modernizării procesului instructiv - educativ și asigurării condițiilor materiale necesare (Mihai Corduneanu și Ilie Vizitiu — profesori), ale activității cercurilor de elevi — propunîndu-se organizarea unor sesiuni științifice ale acestora (prof. Iosif Naghiu), ale predării științelor sociale în școală (prof. Ilie Avarvarei). Prof. Ioan Alexandrescu, directorul școlii generale din Avrămeni a lansat către toate școlile similare din județ o chemare la întrecere avînd următoarele obiective : cuprinderea în învățămînt a tuturor copiilor de vîrstă școlară, întreținerea corectă a manualelor și asigurarea disciplinei. Au mai fost discutate pe larg probleme ale trecerii la învățămîntul general Consfătuirea cadrelor didactice de la Bucecea prilejuită de deschiderea noului an școlar în condiții cu totul deosebite a adunat în ședință de lucru cadrele didactice din comunele Leorda, Mihăileni, Vf. Cîmpului, Vlădeni și comuna gazdă. Măsurile adoptate și grija deosebită pe care o acordă partidul școlii și personalului didactic enunțate la tribuna Congresului al X-lea de către secretarul general al partidului a orientat atît referentul cît și marele număr de vorbitori. Incepînd cu acest an învățămîntul din țara noastră va avea pentru prima oară elevi în clasa a IX-a a școlii de cultură generală urmînd ca la sfîrșitul următorului an școlar să salutăm prima promoție de absolvenți ai școlii generale de 10 ani. Acest deosebit eveniment în viața școlii românești a constituit centrul activ al discuțiilor consfătuirii. S-au spus multe cifre, s-au comparat cifrele între ele evidențiindu-se succesul peremptoriu pe care s-a realizat în anii din urmă procesul de învățămînt pe întregul cuprins al județului (la care și-au adus aportul și cadrele didactice participante la această consfătuire) și posibilitatea de îmbunătățire continuă a instrucției și educației în școli prin: conlucrarea organizațiilor de pionieri și U.T.C. cu organizația P.C.R. din La Sulița, cele peste o sută de cadre didactice de la școlile din comunele Lunca și Sulița, s-au întîlnit sub semnul mărețelor sarcini trasate școlii și a perspectivelor luminoase deschise de al X-lea, Congres al partidului, să dezbată problemele la ordinea zilei în preajma deschiderii unui nou an școlar. Pornind de la referatul prezentat de profesorul Artur Aanei, de la inspectoratul județean de învățămînt, vorbitorii și-au exprimat adeziunea fermă la politica înțeleaptă a partidului în domeniul școlii, s-au referit pe larg la necesitatea ridicării continue a nivelului profesional, ideologic și politic, la importanța introducerii noului în toate domeniile activității didactice. Coborîrea limitei vîrstei școlare la șase ani și generalizarea școlii de 10 ani au fost probleme ce au format obiectul unor dezbateri susținute cu însuflețire și răspundere. La aceasta s-au referit, mai cu seamă, Viorel Maxim, directode 10 ani, orientării profesionale a elevilor, educației ateist - științifice și altele. Aducînd salutul și urările de succes ale Ministerului învățămîntului adresate consfătuirii tovarășul Gheorghe Păunescu a prezentat în cifre revelatoare dezvoltarea impetuoasă a învățămîntului din țara noastră în anii socialismului. Pentru a atinge un înalt nivel de cultură și civilizație, a spus vorbitorul, este necesar ca școala să se ridice la înălțimea sarcinilor trasate de partid și de stat. El a cerut tuturor cadrelor didactice să depună eforturi mai mari pentru propria lor informare, documentare și perfecționare. In încheierea consfătuirii, tovarășul Gheorghe Ghinea, s-a ocupat în cuvîntul său de o serie de aspecte ale învățămîntului din județul nostru. Arătînd că în cadrul programului de dezvoltare impetuoasă a economiei noastre naționale școlii îi revine un rol sporit, el a spus: „Raportul tovarășului Nicolae Ceaușescu la Congres, Directivele Congresului, Legea învățămîntului constituie documente prețioase pentru orientarea învățămîntului nostru și care îi asigură perspectiva dezvoltării și perfecționării viitoare“. Apreciind rezultatele obținute de lucrătorii din învățămînt vorbitorul a insistat asupra necesității desăvîrșirii măiestriei pedagogice a acestora, a creșterii competenței consiliilor profesorale a sporirii contribuției cadrelor didactice la ridicarea spirituală a localităților unde lucrează. Creșterea rolului organizațiilor de partid din școli, orientarea întregului proces de învățămînt în spiritul documentelor elaborate de Congresul al X-lea, a spus vorbitorul în încheiere, va conduce la realizarea sarcinilor pe care le are școala în actuala etapă a construcției socialiste, școală și din comună. Cadrele didactice beneficiază de adoptarea Legii învățămîntului și un statut față de care și-au ’’manifestat deplina adeziune în cuvintele lor participanții la consfătuire. Au fost arătate și neajunsurile încă existente la unele școli. La Mihăileni, bunăoară, sunt cinci profesori de limba română și există teama ca în următorul an școlar să mai fie repartizat încă un profesor de aceeași specialitate. La unele școli depozitul sau magazia de material didactic și aparate se numește metaforic laborator. La Bucecea profesorilor li se trasează sarcini din partea organelor locale de partid și de stat cu totul în afara obligațiilor lor, și tot la Bucecea se intră uneori pe la jumătatea orei la cursuri în comisii de examen de admitere fără a avea această sarcină și competență. (n.n. Ion Sposip). O altă carență existentă în școli vizează cercurile bine organizate cu frumoasă activitate pînă la clasele a VIII-a și care nu-și au continuitate în clasele superioare risipindu-se talente și pasiuni. Ședința de lucru a cadrelor didactice de la Bucecea înseamnă un ultim retuș la pregătirea celor ce au nobila și de loc ușoara misiune de a instrui și educa generații succesive de viitori constructori ai bunurilor materiale și spirituale. rul școlii generale Lunca, Ștefan Ciubotaru — Sulița, Angela Ojog — Zlătunoaia. Deschizînd discuția asupra elementelor noi în programa claselor I — IV-a, învățătorul Mihai Huianu (Bîznoasa) s-a referit la predarea cunoștințelor despre clasele mici, natură și om la despre îndrumarea lecturii suplimentare a elevilor. In același sens a vorbit și Constantin Hulub (Dracșani) sesizînd unele neconcordanțe între programă și manualele școlare la clasa I. Referindu-se la împletirea organică dintre instrucție și educație în cadrul procesului de învățămînt, în școală și în afara școlii, Emilia Sapariuc (Blîndești) a relevat necesitatea strînsei colaborări dintre școală, pe de o parte și organizațiile de pionieri, U.T.C. și familie pe de altă parte. In acest sens a împărtășit din experiența colectivului didactic în care lucrează probleme legate de activitatea cercurilor literar, filatelic, de cusături naționale și al culegătorilor de folclor. Mihai Bunduc și Gh. Scurtu au vorbit despre aceeași problemă. S-a discutat de asemenea despre generalizarea experienței pozitive — latură esențială în ridicarea măiestriei pedagogice a cadrelor didactice (Vasile Secrieru — Dracșani), despre exemplul personal al educatorului, despre ambianța școlii, despre obiectivitatea notării (Ion Chiriac — Sulița). In încheiere, aducînd salutul comitetului județean de partid, a vorbit tovarășa procuror Elena Olteanu, membră a biroului Comitetului cuGrija deosebită pentru îmbunătățirea procesului instructiv-educativ pentru perfecționarea necontenită a cadrelor didactice în vederea îndeplinirii sarcinilor pe care se pune partidul în fața lucrătorilor au constituit din învățămînt dominant a dezbaterilor la consfătuirea cadrelor didactice din comunele Tudora, Vorona și Corni consfătuire care și-a desfășurat lucrările în localul școlii generale din Joldești. Numeroase cadre didactice tinere vîrstnice care au luat cuvînșitul s-au referit pe larg la responsabilitățile ce le incumbă activitatea școlară, responsabilități bine definite în documentele Congresului al X-lea, au împărtășit din experiența muncii lor, s-au angajat să muncească cu pasiune și pricepere, pentru instruirea și educarea tinerei generații. Vorbitorii au relevat o serie de succese obținute în activitatea didactică au scos la lumină unele neașijunsuri, oprindu-se îndeosebi asupra cauzelor ce le-au generat. Tovarășii Petru Condurache, directorul școlii generale din Joldești, Dumitru Bordețean Botoșani al P.C.R. Referindu-se la rezultatele frumoase obținute de slujitorii școlii din județ și din aceste localități să remarce vorbitoarea a ținut unele minusuri din activitatea unor colective didactice, minusuri ce trebuiesc înlăturate cît mai curînd din „jurnalul“ acestor școli. Subliniind încă o dată sarcinile nobile ce le trasează partidul tuturor educatorilor vorbitoarea a insistat asupra necesității creșterii rolului conducător al organizațiilor de partid din școli, chezășie a justei orientări a activității didactice, a rezultatelor strălucite ce se cer în educarea tinerei generații. deianu, directorul școlii generale din Corni au abordat în luările lor de cuvînt probleme pe care le pune înființarea școlii ani, subliniind generale de 10 grija deosebită pe care trebuie s-o acorde pentru pregătirea lor profesorii care vor preda la clasa a IX-a. — Este de datoria noastră, spuneau vorbitorii, să ne pregătim temeinic pentru ca această acțiune de mare însemnătate pentru dezvoltarea învățămîntului să capete de la bun început importanța ce i se acordă în documentele de partid pentru a o ridica nivelul la care ea a fost contacepută. Trebuie să facem acest lucru în ciuda unor greutăți de moment (lipsa manualelor și sosirea cu mare întîrziere a programelor școlare): învățătorii Haralambie Lupu, de la școala nr. 2 Vorona, Mihai Negelschi, de la Tudora, Elena Toma, de la Chiscovata, au împărtășit celor mai tineri colegi ai lor din bogata experiență didactică acumulată în anii de învățămînt pe care i-au efectuat pînă acum. Ei au insistat îndeosebi asupra cultivării la copii a necesității dragostei pentru locul natal, pentru oamenii în mijlocul cărora trăiesc premise pentru înfăptuirea educației patriotice a copiilor, au susținut un interesant colocviu despre pasiune și dăruire în munca didactică, una din condițiile esențiale ale realizării acestei profesii. Numeroși alți vorbitori, ca M. Sămian, Dan Popovici de la Tudora, Elena David de la Corni, Marcel Bendeac de la Poiana, Teodora Sinadici de la Vorona și alții au abordat în cuvintele lor problemele modernizării procesului de învățămînt, sprijinul pe care trebuie să-l acorde corpului profesoral organizațiile de pionieri și U.T.C. din școală pentru înfăptuirea idealului comun tuturor acestor factori — educarea comunistă a elevilor. Ei s-au referit de asemenea la rolul important pe care-l joacă școala în pregătirea științifică a elevilor în combaterea misticismului și a altor concepții retrograde. Consfătuirea a relevat voința învățătorilor și profesorilor din aceste localități ca alături de cei din întreaga țară să militeze pentru traducerea în viață a sarcinilor stabilite de partid, pentru ridicarea procesului de învățămînt pe noi culmi pentru a contribui cu și mai multă pricepere și hotărire la educarea copiilor din școlile unde lucrează. Planul de măsuri adoptat în consfătuire stabilește precis obiectivele esențiale ale activității didactice în noul an școlar care va începe în curînd. Dorohoi Săveni Bucecea Sulița Joldești N. CINTEC, I. BIȘOC, R. CADESCU, M. DOBOȘ, D. IVAN, A. MOCANU, L. VICTOR Nina Cassian a debutat în 1947 („La scara 1/1), cu poezie de notație, remarcabilă prin ascuțimea senzațiilor, exprimate însă cu un aer de detașare ironică. Nota personală a acestui lirism este secularitatea; ideile, sentimentele sunt mingi sau baloane colorate cu care se efectuează exerciții de mare atracție : „Am visat azi-noapte pleoapele verzi/ Somnul sub de stofă al unui vis șters/ Arbori nătîngi, plini de fructe și frunze,/ înlocuiau arborii cu inimi neunse./ Și era lumină, și era lumină/ Ca-ntr-un pahar cu ceai în care-a explodat o albină“. Poezia din „La scara 1/1“ este spectaculoasă, teribilistă în stilul epocii (Constant Tonegaru, Geo Dumitrescu) dar cu o linie grațioasă ce nu poate fi confundată. Ulterior, în 1948, Nina Cassian a renegat „ La scara 1/1“ — una dintre cele mai bune cărți de versuri din primii ani de după război — și a început să scrie o poezie a „dezbaterilor etice și filozofice (în 1967 a revenit, republicînd „La scara 1/1“...) ; ceea ce se vrea a fi „poezie de idei este numai didactică, fals retorică, de locuri comune pe care nici un meșteșug, cît de rafinat, nu le poate încălzi. In această perioadă Nina Cassian este foarte laborioasă, lăsînd impresia că din orice, dintr-un pahar de apă, de pildă, poate face cu ușurință poezie , o poezie nu lipsită de calități de expresie, însă rece, goală : „Trebuie să ne facem daruri. /Să rememorăm cu atenție / data de naștere, a noastră și a celorlalți, / încă de dimineață, / sărbătoritul să primească de la prietenii lui o cravată argintie care să-i limpezească mîinile, / o portocală care să-i împrospăteze surîsul, / neapărat, cîteva idei / care să-i desăvârșească forma inimii.“ Deși nota generală aceasta este, există în „Disciplina harfei“, „Sîngele său“ sau în „Destinele paralele“ și adevărate poeme de idei, unde expresia nudă a ideii emoționează. Așa începe excepționala „Pasăre Kivi“, cea care s-a dezvățat să zboare : „Sunt pasăre Kivi / cea fără aripi... / Nu-mi vorbiți. / Nu mă strigați. / Nu vă înțeleg.../ Neputința de a striga/ și faptul că unii copii/ aruncă cu pietre în mine/ m-au făcut neînțelegătoare./ Ciocul meu se desface, uneori, de la sine,/ca și cînd mi-ar fi sete,/ ca și cînd aș fi bolnavă,/ dar nu mie nici sete,/ nici bolnavă nu sînt,/ sînt numai neînțelegătoare...“ In volumul recent apărut („Ambitus“, Editura pentru literatură, 1969), deși didacticismul și simplele exerciții de virtuozitate nu lipsesc („Mă rog de ei“, „Romane polițiste”, „O întîmplare”, „Rîsul“), majoritatea poemelor sînt de o forță neobișnuită, incit, pe bună dreptate. Nicolae Manolescu considera „Ambitus“, opera de adevărată maturitate a poetei și unul din cele mai bune volume din poezia ultimilor ani. Nu mai găsim aici, dimineața care „topește pămîntul cu acizii ei luminoși“, nici „după-amiaza care cîștigă în greutate“, aproape nimic din ticurile de altă dată. Expresia este seacă, de strictă funcționalitate, exactă și dezbrăcată de orice intenții tehniciste sau calofile ; de aici, impresia de adîncă sinceritate, remarcată de cronicari (Lucian Raicu, N. Manolescu). Intr-un fel, „Ambitus” amintește proza fantastică din „Echinoxul nebunilor“ de A. E. Baconsky, de pildă în această viziune, de coșmar : „Cînd schilozii își aruncă-n aer cîrjele, / cîrjele cad în capul nostru, al celor teferi, / și tot mai sîntem aceia care-i luăm în brațe, / cu-o clipă înainte de a se prăbuși, / și stăm așa, loviți și cu schilozii-n brațe, / pînă cînd ei se-opresc din scîncet / și ne fac ceva rău, ceva meschin și murdar, / ne pătează hainele cu urina lor, / ne suflă-n ureche un cuvînt odios...“ („Schilozii“). „Aducătorul de speranță“, făcută pe confuzia dintre viață și moarte, e în tonul „Aureolei negre“. Și, mare vorbind, tema este aceîn eași, tragedia condiției artistului; literatura pare o amăgire de nimic („Un măr albastru, / un tigru verde/ de ajuns ca să se scrie cu totul alte cărți, / cu cer roșu, / jungle violete, / căci totul se reasortează ca și-n altte părți“), cuvintele însele împotrivindu-se operei, căci „Ele nu cred în viața de dincolo a poemului“. In Ambitus, Nina Cassian cultivă un stil al grotescului care păstrează proporțiile realului cu excepția unor detalii dilatate enorm, stranii, care modifică cu totul culoarea ansamblului. Astfel, „Omida“ poate părea la început o simplă descripție, fără altă semnificație: „Uriașa omidă verde (îngrășată de ploaie“ / și singe de frunză / omidă enormă cu perii stîrniți / al cărei cap e botul / și ale cărei antene violete / neliniștesc aerul...“. Versurile finale arată că este însă vorba de altceva, de un simbol al spaimei : „venind cu violentă încetineală, / intrîndu-mi în orbită, grasă, verde, oarbă, udă, / pentru totdeauna.“ Dar, ceea ce mai presus de toate impresionează în „Ambitus“ este puritatea desăvîrșită a desenului : „Cum mergeau / cînd încrucișîndu-și gîndurile, / cînd cu gîturile paralele, / în plutirea lor de film încetinit, / albe-cafenii, amestecîndu-și cîteodată / blondele contraste devenind selenare capete și trupuri, / nemaiputînd privi la lucruri decît de la-nălțimea lumii...“ CĂTĂLIN CIOLCA Cronica poeziei Nina Cassian: NAMBITUS it In viața Giubetei Lucian, salariată a Fabricii de confecții din B. .' !“..alergent' !n P'/ma zi, a lunii septembrie, un eveniment dec lat : ieșirea la pensie. Dar, dincolo de aspectul particular, ne-avezi atenția altceva : au ținut să participe la ceremonie toți tovarășii ”lui îf f.'" sectorul croitorie - confecții, și florile pe care le-au sărbătorit ei, ca și cuvintele lor calde, din inimă, nefiind altceva ci dovada de prețuire pentru cei 20 de ani de muncă ai Elisabetei chiar, lot atuția citare și fabrica de confecții.