Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)

1969-11-21 / nr. 2677

ÍI IARNA POATE FURNIZA „SURPRIZE. Dispunerea localităților ru­rale din județul nostru impu­ne — în vederea evitării unor goluri în aprovizionarea cu mărfuri pe timpul iernii — crearea unor stocuri, în spe­cial de produse alimentare, și unele mărfuri de uz curent ca­re, în cazul unor înzăpeziri, de care în anii din urmă nu am dus lipsă, să asigure ne­cesarul de consum pentru populația de la sate. In acest scop Uniunea județeană a co­operativelor de consum a sta­bilit, consultînd președinții de cooperative, produsele la care trebuie create aceste stocuri și necesarul pentru fiecare uni­tate. Cum acțiunea a fost pla­nificată să se termine la 15 noiembrie ancheta de față, în­treprinsă cu 4 zile înaintea a­­cestei date, își propune să e­­vidențieze stadiul aprovizionă­rilor și perspectivele ce există. Numeric aproape jumătate din produse nu au fost primi­te. Cîteva exemple: La Hu­­dești nu s-au primit: biscuiți, halva, produse zaharoase, nici un fel de conserve, brînzeturi, săpun rufe, chibrituri. La Da­rabani, o bună parte din pro­duse se primiseră dar în can­tități mult mai mici decît ne­cesarul. Situații similare cu cea de la Hudești am întîlnit la Rădăuți - Prut și Păltiniș, în timp ce la Manoleasa nu a­­junsese făina de grîu interme­diară, biscuiți, slănină, untu­ră etc. Interesant că aici se găseau conserve într-un sorti­ment bogat. Pe marginea constatărilor noastre la 5 din cele mai măr­ginașe cooperative am stat de vorbă cu Ion Agrigoroaie, vi­cepreședinte al U.J.C.C. Am a­­flat cu această ocazie că Uniu­nea se străduiește să asigure toate unitățile cu cele necesa­re dar că întîmpină serioase dificultăți din partea unor be­neficiari. Astfel de la Fabrica de conserve Tecuci și între­prinderea de industrializare și desfacerea peștelui din Tul­­cea., U.J.C.C. primește doar co­municări că nu i se pot livra produsele, comunicări însoțite de procese-verbale justificati­ve. Și în timpul verii în co­merțul sătesc au lipsit con­servele, dar trebuie avut în vedere că în județul nostru căile de comunicație devin iar­na, pe perioade destul de lungi, inaccesibile, fapt pentru care asigurarea acestor pro­duse din timp depășește sfera obișnuitului. Patru tone de paste făinoase și 16 tone bis­cuiți sunt așteptați de la com­binatul de morărit și panifica­ție din Iași, o mare cantitate de produse zaharoase de la „Dezrobirea“ Brașov. Și ceea ce surprinde este că există furnizori și din județul nostru care nu livrează produsele contractate cu cooperația de consum. Astfel, întreprinderea de morărit și panificație nu livrează făina de grîu inter­mediară pe motiv că pe dis­tanțe sub 50 km, transportul trebuie făcut cu mijloace auto și pretinde acest lucru din partea U.J.C.C. Beneficiarul susține că a contractat făină comerțul în cantități vagonabile și la stația de destinație Ungureni pentru F.I.S.C.O.O.P. Săveni — distanța depășind 70 Tratativele continuă dar km. co­operativele vor să înmagazi­neze, nu tratative, ci făină pentru iarnă. Solicitînd o serie de produ­se, Uniunea județeană obține, după cum se știe, mai întîi repartiții. Dar cînd merge la furnizor se izbește de refuzul acestuia, motivat de faptul că nu dispune de produsele soli­citate. Așa s-a întîmplat cu 100 tone făină de grîu albă de la întreprinderea de moră­rit și panificație, așa s-a în­tîmplat cu untura de la Bur­­dujeni și nu numai cu aces­tea. Se trimit delegați, se fac drumuri cu mașina, se fac cheltuieli fără nici un rezultat. Așadar situația aprovizionări­lor pentru iarnă nu e de­loc mulțumitoare, iar perspective­le nu inspiră optimism. Ne-am bucurat în acest an de o toamnă frumoasă. Aștep­tăm totuși iarna care așa cum spuneam, nu odată, în ultimii ani, a făcut inaccesibile căile de comunicație către o mare parte din localitățile rurale. Experiența altor ani, spiritul de prevedere trebuie să alun­ge orice incertitudine cu pri­vire la crearea condițiilor ma­teriale de satisfacere a tuturor cererilor consumatorilor pe tot timpul iernii. Rolul prin­cipal în această activitate re­vine în continuare Uniunii ju­dețene a cooperativelor de consum. Faptul că unitățile care se aprovizionează de la Săveni au cantități și sorti­mente suficiente de conserve, în timp ce beneficiarele F.I.S.C.O.O.P.-ului Dorohoi nu au de nici un fel, este o pro­blemă în care este așteptată intervenția uniunii. După cum neînsilozarea de către unele unități a unor produse ca s­tulion, castraveți, gogonele, pepeni, caș este tot urmarea unor deficiențe locale. Dar în buna rezolvare a acestei pro­bleme — aprovizionarea de iarnă a localităților supuse înzăpeziră — este așteptat și un sprijin mai consistent, ma­terializat în repartiții și fur­nizori, din partea organelor de resort din CENTROCOOP, Ministerul Industriei Alimen­tare. Așezarea județului Boto­șani și iernile aspre de aici, dispunerea localităților rurale, starea căilor de acces (în ma­joritate rutiere) sînt numai cî­teva argumente în acest sens. I. HOGAȘ V-AȚI PREGĂTIT SA LE FACEȚI INOFENSIVE ? ȘTIRI SANITARE • In rețeaua de asistență medicală ambulatorie a jude­țului nostru, a apărut o nouă unitate sanitară. Este vorba de Policlinica din orașul Darabani care, conform unei decizii a Consiliului popular județean, a intrat în funcțiune încă de la începutul lunii noiembrie a.c. Pe lângă cele patru servicii de ba­ză (stomatologie, interne, chirurgie, obstetrică - ginecologie) se preconizează, în funcție de existența specialiștilor, înființarea altor cabinete de asistență medicală. • La consiliul județean al sindicatelor, în prezența repre­zentanților comitetelor sindicatelor pe întreprinderi și a organe­lor medico-sanitare județene, a fost pusă în dezbatere o temă de mare actualitate : contribuția sindicatelor la înfăptuirea mă­surilor privind îmbunătățirea condițiilor de muncă ale oamenilor muncii, acordarea de ajutoare materiale în cadrul asigurărilor sociale de stat. Asupra altor amănunte, redacția noastră va : Prin punerea în aplicare a noului normativ de posturi al unităților medico-sanitare, la policlinicile de adulți din orașele Botoșani și Dorohoi au luat ființă noi servicii de cardiologie, en­docrinologie și reumatologie. Totodată, s-au creat două dispensare de întreprindere (Flamura roșie și Uzina de reparații ; 1.1.L. „Lupta pentru pace“ și Fabrica de confecții Dorohoi) și nouă dispensare de pediatrie școlară (5, în Botoșani, două, în Dorohoi, cîte unul, în Darabani și Săveni). CLOPOTUL I PAGINA 3 SPORT - SPORT Campionatul național al școlarilor și juniorilor C.S.M. Iași -Viitorul Dorohoi 20­57 (7-22) In cadrul celei de-a ViI-a etapă, rezervată campiona­tului național de baschet al elevilor și juniorilor, forma­ția de fete a Liceului nr. 1 Dorohoi a întîlnit la Iași for­mația locală C.S.M. Contrar așteptărilor întâlnirea s-a desfășurat în două reprize a numai 12 minute fiecare. In aceste condiții dorohoience­­le atacă insistent le minute pentru din prime­a realiza, ca de obicei, un scor cît mai concludent. Insă cu toate­­ e­­forturile depuse pînă la pau­ză tabela de marcaj nu indi­ca decît 22 — 7 pentru oas­pete, datorită formei inexpli­cabil de slabă manifestare în joc de Kneac, Anichiței și Zugravu care au ratat co­pilărește ocazii deosebit de clare. In partea a doua a în­­tîlnirii scorul a evoluat mai rapid fapt ce a făcut ca flu­ierul final al confruntării dintre elevele din Dorohoi și Iași să consemneze rezultatul de 57 — 20 pentru formația aflată în deplasare. Au mar­cat în ordine Iftimie I (22), Apostol (14), Anichiței (6), Iftimie II (8), Eneap (4) și Zugravu (3) pentru oaspete și Nichifor (12), Filipescu (5) și Hristu (3) pentru ieșene. A arbitrat corect și auto­ritar Kadar (Tg. Mureș) și inegal și părtinitor Răduca­­nu din Constanța. Neînvinsă pînă acum, formația Viitorul va înscîlni la 23 noiembrie în ultimul meci din tur, la Bo­toșani, echipa S.S.E. Bacău. (. NĂDEJDE Viitoarele performere ale Liceului „M. Eminescu" din Botoșani BASCHET In cartierul „Parc" din Botoșani Se trec la „venituri“... dar într-al cui buzunar ?­ ­Urmare din pag, li respunzător, iar ca unități de cântărire se folosesc, pur și simplu, bolovani de rîu. La bazele din Rediu, Todireni și Trușești laboranții, în stabili­rea coeficientului de corecție, foloseau umedometrul și ter­mometrul, dar niciodată nu au ținut seama de temperatura din cameră care, știut este, influențează rezultatele ana­lizelor de laborator. Credem că ar fi necesară dotarea la­boratoarelor cu termometre de cameră, deoarece, în final, re­zultatul de laborator este sfînt, de necontestat, și de el se ține seama. Situații asemănătoare am în­tîlnit și în ceea ce preluarea legumelor, privește și în special a cartofilor. La Cen­trul de legume și fructe din Dorohoi — în această toam­nă — au fost categorisiți impurități cartofii care pre­va­zentau vătămări mecanice sau atacați de boli criptoga­­mice, cu toate că reglemen­tările în vigoare, prevăd cu totul altceva. Prejudiciile aduse, prin a­­ceste „sisteme“ de lucru, co­operativelor agricole, au fost în cea mai mare parte a lor recuperate. Dar, cu ce efor­turi ! Unii dintre parteneri au înțeles acest lucru, achitînd diferențele reclamate de co­operatori. Totuși, și la această oră, sînt încă destule cazuri neelucidate, pentru care recurs la arbitrajul de stat l­a care sînt principalele cau­ze ale unor asemenea acte de inechitate ? Bineînțeles, pe primul plan trebuie pusă, ne­respectarea de către unele u­­nități, de lucrători ai acestora, a normativelor și actelor în vigoare cu privire la plățile care se fac. Pe de altă parte însă, trebuie să spunem că sunt și în cooperativele agri­cole mulți lucrători în sectorul contabil care nu cinosc așa cum trebuie actele normati­ve în vigoare, nu intervin e­­lergic pentru respectarea lor și așteaptă mereu să fie dădă­ciți de către organele județe­ne. Se impune, ca din toate cazurile prezentate să se tra­gă concluziile cuvenite, pen­tru ca în viitor echitatea, co­rectitudinea, aceste noțiuni specifice vieții noastre socia­le, să figureze la loc de frunte în activitatea fiecărei unități de stat și obștești. Echipa de soți­ a Școlii Alte știri elevi din Botoșani s-a de­plasat la Cîmpulung, jude­țul Suceava, unde a susținut o interesantă întîlnire cu formația Liceului militar. Partida a avut o evoluție de-a dreptul dramatică, victoria înclinînd de o parte și de alta pînă la fluierul final cînd bă­ieții din Botoșani reușesc să-și întreacă adversarii cu o diferență minimă de nu­mai 5 puncte. Scor final 37 — 52 pentru oaspeți deno­tă dîrzenia cu care au luptat pentru acele două puncte, destul de prețioase, avînd în vedere că gazdele au opus o puternică rezistență. CAMPIONATUL JUDEȚEAN HANDBAL Rezultate tehnice Fete Liceul Vorniceni — Liceul Ștefănești 0 — 3 ; Liceul Tru­șești — Liceul M. Eminescu 1 — 15 ; Liceul Săveni — Vo­ința Botoșani 1 — 7. Băieți Liceul Vorniceni — Liceul Ștefănești 15 — 17 ; Liceul Trușești — Liceul M. Emi­nescu 18 — 18 ; Liceul nr. 2 Dorohoi — Liceul Bucecea 29 — 10 ; Liceul Laurian — Liceul nr. 1 Dorohoi 22—27. baschet (bă­­sportive de DE Ce s-ar putea obține prin încărcarea completă a celor 3 schimburi (Urmare din pagina I) reparații accidentale. Și cum lipsesc fuse și role de bătaie, bolțuri și chiar diferite șu­ruburi, războaiele stau. Une­ori, ore în șir. Despre așa ce­va am mai scris în ziar și tot de atîtea ori am primit asigu­rări că treburile se vor în­drepta. Am încercat să-i ex­punem secretarului comite­tului de partid din uzină, Ni­­colae Roman această situație. „E drept, lipsesc unele mate­riale și piese de schimb, ne-a spus dumnealui. Dar nici unii dintre oamenii noștri nu le economisesc cu grijă. Mult au, mult lrpsesc. Altfel, cum se explică, de exemplu, că zilnic salariatul de la crematoriu „salvează“ de flăcări aproape cîte 100 de canete bune care sunt aruncate de muncitori ? Și 100 de canete costă 700 lei“. Desigur nu ne facem ex­ponentul risipei. Piesele, materialele. Dimpotrivă, materia primă să fie gospodărite cu maximum de grijă. Cine risi­pește să plătească. Dar nici utilajul să nu stea ore în șir din cauza unui paradoxal șu­rub. Am sugerat conducerii u­­zinei problema îmbunătățirii asistenței tehnice în schim­bul de noapte. Ne-a atras a­­tenția faptul că timp de 8 ore, noaptea, în uzină nu rămîne nici un inginer din cei peste 30 cîți lucrează aici, întregul proces de producție rămîne în seama maiștrilor. Nu con­testăm faptul că în uzină sunt maiștri buni, oameni cu ex­periență, pricepuți. Dar, în cele 8 ore din noapte, nu a­­par oare probleme necesite o intervenție care să de un grad superior, o consul­tare între maiștri și inginer ? Maiștrii cu care am stat de vorbă ne-au răspuns afir­mativ. Inginerul șef A. Pe­­truț nu e de aceeași părere („Ce să facă inginerul ? Să-l scutească de răspundere pe maistru ?“). Dumnealui a că­zut la învoială (dar nu des­pre învoială e vorba în defi­nitiv !) că s-ar putea stabili, prin rotație, cîte un inginer care să răspundă de toată u­­zina pe timp de noapte. E în­doielnic însă dacă un ingi­ner filator ar putea rezolva probleme de țesătorie sau de finisaj. Ne-am adresat ing. Gh. A­­vasilichioaie, director cu pro­bleme de personal și salari­zare de la Combinatul textil în care sînt integrate și Uzi­nele textile „Moldova“, soli­­citîndu-i să ne informeze cu eventualele preocupări ale con­ducerii combinatului pentru îmbunătățirea coeficientului de încărcare a fiecărui schimb și înlăturarea unor insufici­ențe pe linia organizării mun­cii, îndeosebi în schimbul de noapte. „Problema este și în centrul atenției noastre. Am definitivat acum un studiu pe care îl vom trimite Ministeru­lui Muncii, întrucît unele din problemele ce se ridică depă­șesc competențele noastre. în al doilea rînd, ca urmare a integrării în combinat și celor două fabrici de confec­a­ții, ne gîndim ca mamele cu copii mici, cele care benefici­ază de program redus să fie transferate pentru o perioa­dă la fabrica de confecții din Botoșani, iar în țesătorie filatură să fie angajat perso­­i­nal care poate executa mun­că de noapte“. Bine, dar a­­ceasta presupune o recalifica­re a muncitorilor respectivi, am remarcat noi. „Intr-o oa­recare măsură da. Ne gîndim însă că acolo muncitoarele vor fi repartizate la lucrări simple a căror însușire nu ri­dică probleme deosebite, așa cum e cazul la lenjerie pen­tru copii, pentru adulți etc­. Ceva trebuie făcut! Măsuri se impun și încă cît mai grab­nic. Fiindcă chiar dacă între­prinderea la ora actuală se prezintă cu sarcinile de pro­ducție realizate (depășirea valorică de pînă acum este de circa 7 milioane lei față de plan), asta nu înseamnă că se poate trece, cu ușurință, cu vederea imobilizarea unui număr atât de mare de răz­boaie, nefolosirea acestor ca­pacități de producție care cos­tă economia națională și care ar putea contribui substan­țial, pe de o parte, la crearea unui surplus de bunuri de consum iar pe de altă parte, la reducerea costurilor actua­le de fabricație^ h. LA SEMNALELE ZIARULUI „CLOPOTUL" „Deși diminuate restanțele nu recuperate“ întreprinderea județeană de construcții - montaj, după ce confirmă justețea celor înserate în articolul publicat sub titlul de mai sus, ne face cunoscut faptul că restan­țele din primul trimestru, cu care de altfel întreprinderea s-a luptat de-a lungul lunilor următoare, se datoresc, în bună măsură, depunerii cu întîrziere a documentațiilor tehnice pentru „atelierul bunuri de larg consum“, „spălă­torie — boiangerie“, „laborator veterinar“ etc. Trebuie să arătăm că executantul are, în această privință, perfectă dreptate. I.I.L. „Flamura roșie“, U.J.C.M., prin președintele acesteia P. Anania și-au manifestat nu odată nemulțumi­rea în legătură cu evoluția lucrărilor, deși prin „grija“ lor (citește nedepunerea la timp a documentațiilor) lucrările au fost atacate cu multă întîrziere. In continuarea răspunsului, întreprinderea de con­strucții, ne arată că la o se­rie de obiective realizările valo­rice au progresat rapid, ajungîndu-se chiar la depășirea planului anual, la lucrările de construcții-montaj ce tre­buiau să se execute la linia tehnologică a Fabricii de că­rămizi din Dorohoi. Cum în încheiere ni se spune că forul tutelar al con­structorului a asigurat repartiții pentru o bună parte din materialele necesare, nu ne rămîne decît să așteptăm con­semnarea recuperării restanțelor, acțiune la care întregul colectiv de pe șantiere este angrenat. O atenție majoră trebuie acordată însă punerilor în funcțiune care mențin o mare dispersie a resurselor materiale și umane de care dispune întreprinderea executantă. „In amănunt brutăriile s In răspunsul la acest articol, A.J.C.C. ne comunică, de data aceasta, niște măsuri concrete. Astfel la brutăria din Trușești „s-a dat în folosință cel de-al doilea puț de captare a apei necesară producției de pîine începînd cu data de 20 oct. a.c. rezolvîndu-se problema apei prin mon­tarea celei de a doua pompe și a conductei de la puțul de captare la brutărie“. Printre celelalte măsuri se numără angajarea a încă doi muncitori, ceea ce a dus la organi­zarea muncii în trei schimburi în vederea satisfacerii ce­rințelor de pîine ale populației. Nesatisfacerea comenzilor cooperativelor arondate, cu produse de panificație, s-au datorat, se spune în răspunsul semnat de Gh. Lupu — vicepreședinte și Gh. Cojocaru șef de serviciu — atît lipsei de apă cît și faptului că mij­locul de transport a fost în reparație capitală. Graficele de livrare pe zile și cantități, recent întocmite, ne asigu­ră tovarășii susmenționați, vor duce la satisfacerea nevoi­lor tuturor beneficiarilor. Arp­ dori totuși ca apropierea producției de pîine de parametrii proiectați (preconizați în răspunsul sus amintit) să se facă într-un ritm cît­ mai accelerat iar depășirea a­­cestora să poată fi înregistrată cît mai curînd. Măsurile sînt bune și atestă hotărîrea U.J.C.C. de a pune lucrurile la punct. In ce ne privește, așteptăm opiniile beneficiari­lor, singurii în măsură să aprecieze eficiența celor între­prinse de Uniunea județeană a cooperativelor de consum. România — participant activ la circuitul mondial de valori materiale 00 . Prezența din ce în ce mai simțită a României la tot mai multe manifestări economice cu caracter internațional (ex­poziții, tîrguri etc.)­­în 1960 — 1968, 322 de participări, a­­dică, în medie, 35 de prezențe anuale; pentru 1969 — se pre­vede participarea țării noas­tre la circa 70 de expoziții și tîrguri internaționale) devine acum o constantă. In anul 1955, la tîrgul de la New Del­hi și, în anul următor, la cel de la Leipzig, sînt prezentate, pentru prima oară, instalații românești de foraj. Calitățile lor deosebite, relevate în ex­ploatare pe cele mai îndepăr­tate colțuri ale lumii, au con­ferit României un loc de frun­te printre producătorii și ex­portatorii de Ne aflăm­­ deja, utilaj petrolier, printre puți­nele țări ale lumii care ex­ploatează și rafinează țițeiul cu utilaj indigen, de înaltă performanță tehnică și eco­nomică. Tot în acești ani, a­­par la tîrgurile internaționa­le și primele tractoare româ­nești, ca și o serie de alte noi produse finite ale industriei țării noastre, mașini-unelte sau alte utilaje de mare com­plexitate și finețe. Reprezen­tativ pentru economia noastră în plină dezvoltare, pentru creșterea prestigiului ei de producătoare și exportatoare în lume este faptul că, an de an, în totalul participărilor Ro­mâniei la tîrguri și expoziții internaționale, a crescut pon­derea prezențelor ei la așa­­numitele manifestări speciali­zate — ceea ce presupune fabricarea unor produse de mare tehnicitate și comple­xitate, existența capacității de a obține aceste produse la un nivel competitiv, la cos­turi de producție la fel de competitive. In acest sens, dacă în anul 1963 greutatea specifică a participării la a­­semenea pretențioase expozi­ții specializate reprezenta 27 la sută din totalul expuneri­lor noastre, în 1965 ea ajun­ge la 48 la sută, iar în 1968 la aproape 80 la sută. Cu atît mai meritoriu apare acest fe­nomen, cu cît el trebuie pri­vit în strînsă legătură cu pon­derea din ce în ce mai mare a prezentării produselor in­dustriei noastre constructoa­re de mașini la tîrguri și ex­poziții internaționale, mai a­­les în țările cu veche și re­cunoscută tradiție în acest do­meniu, ca Uniunea Sovietică, R. S. Cehoslovacă, R.D. Ger­mană Japonia, și R. F. a Germaniei, Suedia, Franța, I­­talia și altele. Calitatea superioară și înal­ta tehnicitate a produselor ro­mânești au atras elogiile u­­nanime ale tehnicienilor specialiștilor, ale juriilor con­st­stituite, ceea ce a determinat conferirea a numeroase dis­tincții, diplome și medalii, o recunoaștere unanimă în fața întregii lumi a succeselor in­dustriale și tehnice ale Româ­niei, o recunoaștere unanimă în fața poporului român a succeselor politicii de indus­trializare dusă de partid. La tîrgul de la Leipzig, din pri­măvara anului 1964 și din 1965, instalațiile de foraj 3 DH — 200­A și tractorul U 650 au primit medaliile de aur pentru înaltul lor grad de tehnicitate la care s-au pre­zentat. La același tîrg, în 1967, instalația românească de fo­raj F — 200 a obținut meda­lia de aur. La tîrgurile de­­ la Bruxelles și Barcelona, pa­vilioanele cu exponate româ­nești au obținut Marele pre­miu de onoare și, respectiv, premiul al treilea. In anul 1968, la tîrgul tehnic de la­ Brno, din nou o instalație ro­mânească de foraj a fost dis­tinsă cu laurii Medaliei de aur. Desigur, exemple de a­­cest fel sunt numeroase. Nu putem însă omite medalia de aur oferită produselor indus­triei României expuse anul trecut la München, medalia de argint obținută în același an de expoziția românească de la Alger, diplomele de o­­noare conferite prezențelor noastre industriale la Barce­lona și îndepărtata Bogotă. Ca urmare, multe dintre fa­bricatele „Made in România“ au constituit, pe loc uneori, obiectul unor importante an­gajamente și tranzacții co­merciale cu firme recunoscu­te din întreaga lume. Este cert că, toate aceste succese și aprecieri elogioase, bazate după cum am spus pe dobîn­­direa unui potențial indus­trial ridicat de către țara noastră, au condus și ele la sporirea, din plin, a prestigiu­lui de producător industrial al României, al țării al cărui comerț exterior a fost de 6,75 ori mai mare în 1968, față de 1950, și unde valoarea mași­nilor și utilajelor exportate a crescut, pentru aceeași cadă, de la 53,1 milioane peri­de lei valută la peste 1.590 mili­oane de lei valută, ponderea acestor produse în totalul ex­portului sporind de la 4,2 la sută la 19 la sută. Tractoare românești expuse la Casablanca

Next