Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)
1969-11-21 / nr. 2677
ÍI IARNA POATE FURNIZA „SURPRIZE. Dispunerea localităților rurale din județul nostru impune — în vederea evitării unor goluri în aprovizionarea cu mărfuri pe timpul iernii — crearea unor stocuri, în special de produse alimentare, și unele mărfuri de uz curent care, în cazul unor înzăpeziri, de care în anii din urmă nu am dus lipsă, să asigure necesarul de consum pentru populația de la sate. In acest scop Uniunea județeană a cooperativelor de consum a stabilit, consultînd președinții de cooperative, produsele la care trebuie create aceste stocuri și necesarul pentru fiecare unitate. Cum acțiunea a fost planificată să se termine la 15 noiembrie ancheta de față, întreprinsă cu 4 zile înaintea acestei date, își propune să evidențieze stadiul aprovizionărilor și perspectivele ce există. Numeric aproape jumătate din produse nu au fost primite. Cîteva exemple: La Hudești nu s-au primit: biscuiți, halva, produse zaharoase, nici un fel de conserve, brînzeturi, săpun rufe, chibrituri. La Darabani, o bună parte din produse se primiseră dar în cantități mult mai mici decît necesarul. Situații similare cu cea de la Hudești am întîlnit la Rădăuți - Prut și Păltiniș, în timp ce la Manoleasa nu ajunsese făina de grîu intermediară, biscuiți, slănină, untură etc. Interesant că aici se găseau conserve într-un sortiment bogat. Pe marginea constatărilor noastre la 5 din cele mai mărginașe cooperative am stat de vorbă cu Ion Agrigoroaie, vicepreședinte al U.J.C.C. Am aflat cu această ocazie că Uniunea se străduiește să asigure toate unitățile cu cele necesare dar că întîmpină serioase dificultăți din partea unor beneficiari. Astfel de la Fabrica de conserve Tecuci și întreprinderea de industrializare și desfacerea peștelui din Tulcea., U.J.C.C. primește doar comunicări că nu i se pot livra produsele, comunicări însoțite de procese-verbale justificative. Și în timpul verii în comerțul sătesc au lipsit conservele, dar trebuie avut în vedere că în județul nostru căile de comunicație devin iarna, pe perioade destul de lungi, inaccesibile, fapt pentru care asigurarea acestor produse din timp depășește sfera obișnuitului. Patru tone de paste făinoase și 16 tone biscuiți sunt așteptați de la combinatul de morărit și panificație din Iași, o mare cantitate de produse zaharoase de la „Dezrobirea“ Brașov. Și ceea ce surprinde este că există furnizori și din județul nostru care nu livrează produsele contractate cu cooperația de consum. Astfel, întreprinderea de morărit și panificație nu livrează făina de grîu intermediară pe motiv că pe distanțe sub 50 km, transportul trebuie făcut cu mijloace auto și pretinde acest lucru din partea U.J.C.C. Beneficiarul susține că a contractat făină comerțul în cantități vagonabile și la stația de destinație Ungureni pentru F.I.S.C.O.O.P. Săveni — distanța depășind 70 Tratativele continuă dar km. cooperativele vor să înmagazineze, nu tratative, ci făină pentru iarnă. Solicitînd o serie de produse, Uniunea județeană obține, după cum se știe, mai întîi repartiții. Dar cînd merge la furnizor se izbește de refuzul acestuia, motivat de faptul că nu dispune de produsele solicitate. Așa s-a întîmplat cu 100 tone făină de grîu albă de la întreprinderea de morărit și panificație, așa s-a întîmplat cu untura de la Burdujeni și nu numai cu acestea. Se trimit delegați, se fac drumuri cu mașina, se fac cheltuieli fără nici un rezultat. Așadar situația aprovizionărilor pentru iarnă nu e deloc mulțumitoare, iar perspectivele nu inspiră optimism. Ne-am bucurat în acest an de o toamnă frumoasă. Așteptăm totuși iarna care așa cum spuneam, nu odată, în ultimii ani, a făcut inaccesibile căile de comunicație către o mare parte din localitățile rurale. Experiența altor ani, spiritul de prevedere trebuie să alunge orice incertitudine cu privire la crearea condițiilor materiale de satisfacere a tuturor cererilor consumatorilor pe tot timpul iernii. Rolul principal în această activitate revine în continuare Uniunii județene a cooperativelor de consum. Faptul că unitățile care se aprovizionează de la Săveni au cantități și sortimente suficiente de conserve, în timp ce beneficiarele F.I.S.C.O.O.P.-ului Dorohoi nu au de nici un fel, este o problemă în care este așteptată intervenția uniunii. După cum neînsilozarea de către unele unități a unor produse ca stulion, castraveți, gogonele, pepeni, caș este tot urmarea unor deficiențe locale. Dar în buna rezolvare a acestei probleme — aprovizionarea de iarnă a localităților supuse înzăpeziră — este așteptat și un sprijin mai consistent, materializat în repartiții și furnizori, din partea organelor de resort din CENTROCOOP, Ministerul Industriei Alimentare. Așezarea județului Botoșani și iernile aspre de aici, dispunerea localităților rurale, starea căilor de acces (în majoritate rutiere) sînt numai cîteva argumente în acest sens. I. HOGAȘ V-AȚI PREGĂTIT SA LE FACEȚI INOFENSIVE ? ȘTIRI SANITARE • In rețeaua de asistență medicală ambulatorie a județului nostru, a apărut o nouă unitate sanitară. Este vorba de Policlinica din orașul Darabani care, conform unei decizii a Consiliului popular județean, a intrat în funcțiune încă de la începutul lunii noiembrie a.c. Pe lângă cele patru servicii de bază (stomatologie, interne, chirurgie, obstetrică - ginecologie) se preconizează, în funcție de existența specialiștilor, înființarea altor cabinete de asistență medicală. • La consiliul județean al sindicatelor, în prezența reprezentanților comitetelor sindicatelor pe întreprinderi și a organelor medico-sanitare județene, a fost pusă în dezbatere o temă de mare actualitate : contribuția sindicatelor la înfăptuirea măsurilor privind îmbunătățirea condițiilor de muncă ale oamenilor muncii, acordarea de ajutoare materiale în cadrul asigurărilor sociale de stat. Asupra altor amănunte, redacția noastră va : Prin punerea în aplicare a noului normativ de posturi al unităților medico-sanitare, la policlinicile de adulți din orașele Botoșani și Dorohoi au luat ființă noi servicii de cardiologie, endocrinologie și reumatologie. Totodată, s-au creat două dispensare de întreprindere (Flamura roșie și Uzina de reparații ; 1.1.L. „Lupta pentru pace“ și Fabrica de confecții Dorohoi) și nouă dispensare de pediatrie școlară (5, în Botoșani, două, în Dorohoi, cîte unul, în Darabani și Săveni). CLOPOTUL I PAGINA 3 SPORT - SPORT Campionatul național al școlarilor și juniorilor C.S.M. Iași -Viitorul Dorohoi 2057 (7-22) In cadrul celei de-a ViI-a etapă, rezervată campionatului național de baschet al elevilor și juniorilor, formația de fete a Liceului nr. 1 Dorohoi a întîlnit la Iași formația locală C.S.M. Contrar așteptărilor întâlnirea s-a desfășurat în două reprize a numai 12 minute fiecare. In aceste condiții dorohoiencele atacă insistent le minute pentru din primea realiza, ca de obicei, un scor cît mai concludent. Insă cu toate eforturile depuse pînă la pauză tabela de marcaj nu indica decît 22 — 7 pentru oaspete, datorită formei inexplicabil de slabă manifestare în joc de Kneac, Anichiței și Zugravu care au ratat copilărește ocazii deosebit de clare. In partea a doua a întîlnirii scorul a evoluat mai rapid fapt ce a făcut ca fluierul final al confruntării dintre elevele din Dorohoi și Iași să consemneze rezultatul de 57 — 20 pentru formația aflată în deplasare. Au marcat în ordine Iftimie I (22), Apostol (14), Anichiței (6), Iftimie II (8), Eneap (4) și Zugravu (3) pentru oaspete și Nichifor (12), Filipescu (5) și Hristu (3) pentru ieșene. A arbitrat corect și autoritar Kadar (Tg. Mureș) și inegal și părtinitor Răducanu din Constanța. Neînvinsă pînă acum, formația Viitorul va înscîlni la 23 noiembrie în ultimul meci din tur, la Botoșani, echipa S.S.E. Bacău. (. NĂDEJDE Viitoarele performere ale Liceului „M. Eminescu" din Botoșani BASCHET In cartierul „Parc" din Botoșani Se trec la „venituri“... dar într-al cui buzunar ? Urmare din pag, li respunzător, iar ca unități de cântărire se folosesc, pur și simplu, bolovani de rîu. La bazele din Rediu, Todireni și Trușești laboranții, în stabilirea coeficientului de corecție, foloseau umedometrul și termometrul, dar niciodată nu au ținut seama de temperatura din cameră care, știut este, influențează rezultatele analizelor de laborator. Credem că ar fi necesară dotarea laboratoarelor cu termometre de cameră, deoarece, în final, rezultatul de laborator este sfînt, de necontestat, și de el se ține seama. Situații asemănătoare am întîlnit și în ceea ce preluarea legumelor, privește și în special a cartofilor. La Centrul de legume și fructe din Dorohoi — în această toamnă — au fost categorisiți impurități cartofii care prevazentau vătămări mecanice sau atacați de boli criptogamice, cu toate că reglementările în vigoare, prevăd cu totul altceva. Prejudiciile aduse, prin aceste „sisteme“ de lucru, cooperativelor agricole, au fost în cea mai mare parte a lor recuperate. Dar, cu ce eforturi ! Unii dintre parteneri au înțeles acest lucru, achitînd diferențele reclamate de cooperatori. Totuși, și la această oră, sînt încă destule cazuri neelucidate, pentru care recurs la arbitrajul de stat la care sînt principalele cauze ale unor asemenea acte de inechitate ? Bineînțeles, pe primul plan trebuie pusă, nerespectarea de către unele unități, de lucrători ai acestora, a normativelor și actelor în vigoare cu privire la plățile care se fac. Pe de altă parte însă, trebuie să spunem că sunt și în cooperativele agricole mulți lucrători în sectorul contabil care nu cinosc așa cum trebuie actele normative în vigoare, nu intervin elergic pentru respectarea lor și așteaptă mereu să fie dădăciți de către organele județene. Se impune, ca din toate cazurile prezentate să se tragă concluziile cuvenite, pentru ca în viitor echitatea, corectitudinea, aceste noțiuni specifice vieții noastre sociale, să figureze la loc de frunte în activitatea fiecărei unități de stat și obștești. Echipa de soți a Școlii Alte știri elevi din Botoșani s-a deplasat la Cîmpulung, județul Suceava, unde a susținut o interesantă întîlnire cu formația Liceului militar. Partida a avut o evoluție de-a dreptul dramatică, victoria înclinînd de o parte și de alta pînă la fluierul final cînd băieții din Botoșani reușesc să-și întreacă adversarii cu o diferență minimă de numai 5 puncte. Scor final 37 — 52 pentru oaspeți denotă dîrzenia cu care au luptat pentru acele două puncte, destul de prețioase, avînd în vedere că gazdele au opus o puternică rezistență. CAMPIONATUL JUDEȚEAN HANDBAL Rezultate tehnice Fete Liceul Vorniceni — Liceul Ștefănești 0 — 3 ; Liceul Trușești — Liceul M. Eminescu 1 — 15 ; Liceul Săveni — Voința Botoșani 1 — 7. Băieți Liceul Vorniceni — Liceul Ștefănești 15 — 17 ; Liceul Trușești — Liceul M. Eminescu 18 — 18 ; Liceul nr. 2 Dorohoi — Liceul Bucecea 29 — 10 ; Liceul Laurian — Liceul nr. 1 Dorohoi 22—27. baschet (băsportive de DE Ce s-ar putea obține prin încărcarea completă a celor 3 schimburi (Urmare din pagina I) reparații accidentale. Și cum lipsesc fuse și role de bătaie, bolțuri și chiar diferite șuruburi, războaiele stau. Uneori, ore în șir. Despre așa ceva am mai scris în ziar și tot de atîtea ori am primit asigurări că treburile se vor îndrepta. Am încercat să-i expunem secretarului comitetului de partid din uzină, Nicolae Roman această situație. „E drept, lipsesc unele materiale și piese de schimb, ne-a spus dumnealui. Dar nici unii dintre oamenii noștri nu le economisesc cu grijă. Mult au, mult lrpsesc. Altfel, cum se explică, de exemplu, că zilnic salariatul de la crematoriu „salvează“ de flăcări aproape cîte 100 de canete bune care sunt aruncate de muncitori ? Și 100 de canete costă 700 lei“. Desigur nu ne facem exponentul risipei. Piesele, materialele. Dimpotrivă, materia primă să fie gospodărite cu maximum de grijă. Cine risipește să plătească. Dar nici utilajul să nu stea ore în șir din cauza unui paradoxal șurub. Am sugerat conducerii uzinei problema îmbunătățirii asistenței tehnice în schimbul de noapte. Ne-a atras atenția faptul că timp de 8 ore, noaptea, în uzină nu rămîne nici un inginer din cei peste 30 cîți lucrează aici, întregul proces de producție rămîne în seama maiștrilor. Nu contestăm faptul că în uzină sunt maiștri buni, oameni cu experiență, pricepuți. Dar, în cele 8 ore din noapte, nu apar oare probleme necesite o intervenție care să de un grad superior, o consultare între maiștri și inginer ? Maiștrii cu care am stat de vorbă ne-au răspuns afirmativ. Inginerul șef A. Petruț nu e de aceeași părere („Ce să facă inginerul ? Să-l scutească de răspundere pe maistru ?“). Dumnealui a căzut la învoială (dar nu despre învoială e vorba în definitiv !) că s-ar putea stabili, prin rotație, cîte un inginer care să răspundă de toată uzina pe timp de noapte. E îndoielnic însă dacă un inginer filator ar putea rezolva probleme de țesătorie sau de finisaj. Ne-am adresat ing. Gh. Avasilichioaie, director cu probleme de personal și salarizare de la Combinatul textil în care sînt integrate și Uzinele textile „Moldova“, solicitîndu-i să ne informeze cu eventualele preocupări ale conducerii combinatului pentru îmbunătățirea coeficientului de încărcare a fiecărui schimb și înlăturarea unor insuficiențe pe linia organizării muncii, îndeosebi în schimbul de noapte. „Problema este și în centrul atenției noastre. Am definitivat acum un studiu pe care îl vom trimite Ministerului Muncii, întrucît unele din problemele ce se ridică depășesc competențele noastre. în al doilea rînd, ca urmare a integrării în combinat și celor două fabrici de confecații, ne gîndim ca mamele cu copii mici, cele care beneficiază de program redus să fie transferate pentru o perioadă la fabrica de confecții din Botoșani, iar în țesătorie filatură să fie angajat persoinal care poate executa muncă de noapte“. Bine, dar aceasta presupune o recalificare a muncitorilor respectivi, am remarcat noi. „Intr-o oarecare măsură da. Ne gîndim însă că acolo muncitoarele vor fi repartizate la lucrări simple a căror însușire nu ridică probleme deosebite, așa cum e cazul la lenjerie pentru copii, pentru adulți etc. Ceva trebuie făcut! Măsuri se impun și încă cît mai grabnic. Fiindcă chiar dacă întreprinderea la ora actuală se prezintă cu sarcinile de producție realizate (depășirea valorică de pînă acum este de circa 7 milioane lei față de plan), asta nu înseamnă că se poate trece, cu ușurință, cu vederea imobilizarea unui număr atât de mare de războaie, nefolosirea acestor capacități de producție care costă economia națională și care ar putea contribui substanțial, pe de o parte, la crearea unui surplus de bunuri de consum iar pe de altă parte, la reducerea costurilor actuale de fabricație^ h. LA SEMNALELE ZIARULUI „CLOPOTUL" „Deși diminuate restanțele nu recuperate“ întreprinderea județeană de construcții - montaj, după ce confirmă justețea celor înserate în articolul publicat sub titlul de mai sus, ne face cunoscut faptul că restanțele din primul trimestru, cu care de altfel întreprinderea s-a luptat de-a lungul lunilor următoare, se datoresc, în bună măsură, depunerii cu întîrziere a documentațiilor tehnice pentru „atelierul bunuri de larg consum“, „spălătorie — boiangerie“, „laborator veterinar“ etc. Trebuie să arătăm că executantul are, în această privință, perfectă dreptate. I.I.L. „Flamura roșie“, U.J.C.M., prin președintele acesteia P. Anania și-au manifestat nu odată nemulțumirea în legătură cu evoluția lucrărilor, deși prin „grija“ lor (citește nedepunerea la timp a documentațiilor) lucrările au fost atacate cu multă întîrziere. In continuarea răspunsului, întreprinderea de construcții, ne arată că la o serie de obiective realizările valorice au progresat rapid, ajungîndu-se chiar la depășirea planului anual, la lucrările de construcții-montaj ce trebuiau să se execute la linia tehnologică a Fabricii de cărămizi din Dorohoi. Cum în încheiere ni se spune că forul tutelar al constructorului a asigurat repartiții pentru o bună parte din materialele necesare, nu ne rămîne decît să așteptăm consemnarea recuperării restanțelor, acțiune la care întregul colectiv de pe șantiere este angrenat. O atenție majoră trebuie acordată însă punerilor în funcțiune care mențin o mare dispersie a resurselor materiale și umane de care dispune întreprinderea executantă. „In amănunt brutăriile s In răspunsul la acest articol, A.J.C.C. ne comunică, de data aceasta, niște măsuri concrete. Astfel la brutăria din Trușești „s-a dat în folosință cel de-al doilea puț de captare a apei necesară producției de pîine începînd cu data de 20 oct. a.c. rezolvîndu-se problema apei prin montarea celei de a doua pompe și a conductei de la puțul de captare la brutărie“. Printre celelalte măsuri se numără angajarea a încă doi muncitori, ceea ce a dus la organizarea muncii în trei schimburi în vederea satisfacerii cerințelor de pîine ale populației. Nesatisfacerea comenzilor cooperativelor arondate, cu produse de panificație, s-au datorat, se spune în răspunsul semnat de Gh. Lupu — vicepreședinte și Gh. Cojocaru șef de serviciu — atît lipsei de apă cît și faptului că mijlocul de transport a fost în reparație capitală. Graficele de livrare pe zile și cantități, recent întocmite, ne asigură tovarășii susmenționați, vor duce la satisfacerea nevoilor tuturor beneficiarilor. Arp dori totuși ca apropierea producției de pîine de parametrii proiectați (preconizați în răspunsul sus amintit) să se facă într-un ritm cît mai accelerat iar depășirea acestora să poată fi înregistrată cît mai curînd. Măsurile sînt bune și atestă hotărîrea U.J.C.C. de a pune lucrurile la punct. In ce ne privește, așteptăm opiniile beneficiarilor, singurii în măsură să aprecieze eficiența celor întreprinse de Uniunea județeană a cooperativelor de consum. România — participant activ la circuitul mondial de valori materiale 00 . Prezența din ce în ce mai simțită a României la tot mai multe manifestări economice cu caracter internațional (expoziții, tîrguri etc.)în 1960 — 1968, 322 de participări, adică, în medie, 35 de prezențe anuale; pentru 1969 — se prevede participarea țării noastre la circa 70 de expoziții și tîrguri internaționale) devine acum o constantă. In anul 1955, la tîrgul de la New Delhi și, în anul următor, la cel de la Leipzig, sînt prezentate, pentru prima oară, instalații românești de foraj. Calitățile lor deosebite, relevate în exploatare pe cele mai îndepărtate colțuri ale lumii, au conferit României un loc de frunte printre producătorii și exportatorii de Ne aflăm deja, utilaj petrolier, printre puținele țări ale lumii care exploatează și rafinează țițeiul cu utilaj indigen, de înaltă performanță tehnică și economică. Tot în acești ani, apar la tîrgurile internaționale și primele tractoare românești, ca și o serie de alte noi produse finite ale industriei țării noastre, mașini-unelte sau alte utilaje de mare complexitate și finețe. Reprezentativ pentru economia noastră în plină dezvoltare, pentru creșterea prestigiului ei de producătoare și exportatoare în lume este faptul că, an de an, în totalul participărilor României la tîrguri și expoziții internaționale, a crescut ponderea prezențelor ei la așanumitele manifestări specializate — ceea ce presupune fabricarea unor produse de mare tehnicitate și complexitate, existența capacității de a obține aceste produse la un nivel competitiv, la costuri de producție la fel de competitive. In acest sens, dacă în anul 1963 greutatea specifică a participării la asemenea pretențioase expoziții specializate reprezenta 27 la sută din totalul expunerilor noastre, în 1965 ea ajunge la 48 la sută, iar în 1968 la aproape 80 la sută. Cu atît mai meritoriu apare acest fenomen, cu cît el trebuie privit în strînsă legătură cu ponderea din ce în ce mai mare a prezentării produselor industriei noastre constructoare de mașini la tîrguri și expoziții internaționale, mai ales în țările cu veche și recunoscută tradiție în acest domeniu, ca Uniunea Sovietică, R. S. Cehoslovacă, R.D. Germană Japonia, și R. F. a Germaniei, Suedia, Franța, Italia și altele. Calitatea superioară și înalta tehnicitate a produselor românești au atras elogiile unanime ale tehnicienilor specialiștilor, ale juriilor conststituite, ceea ce a determinat conferirea a numeroase distincții, diplome și medalii, o recunoaștere unanimă în fața întregii lumi a succeselor industriale și tehnice ale României, o recunoaștere unanimă în fața poporului român a succeselor politicii de industrializare dusă de partid. La tîrgul de la Leipzig, din primăvara anului 1964 și din 1965, instalațiile de foraj 3 DH — 200A și tractorul U 650 au primit medaliile de aur pentru înaltul lor grad de tehnicitate la care s-au prezentat. La același tîrg, în 1967, instalația românească de foraj F — 200 a obținut medalia de aur. La tîrgurile de la Bruxelles și Barcelona, pavilioanele cu exponate românești au obținut Marele premiu de onoare și, respectiv, premiul al treilea. In anul 1968, la tîrgul tehnic de la Brno, din nou o instalație românească de foraj a fost distinsă cu laurii Medaliei de aur. Desigur, exemple de acest fel sunt numeroase. Nu putem însă omite medalia de aur oferită produselor industriei României expuse anul trecut la München, medalia de argint obținută în același an de expoziția românească de la Alger, diplomele de onoare conferite prezențelor noastre industriale la Barcelona și îndepărtata Bogotă. Ca urmare, multe dintre fabricatele „Made in România“ au constituit, pe loc uneori, obiectul unor importante angajamente și tranzacții comerciale cu firme recunoscute din întreaga lume. Este cert că, toate aceste succese și aprecieri elogioase, bazate după cum am spus pe dobîndirea unui potențial industrial ridicat de către țara noastră, au condus și ele la sporirea, din plin, a prestigiului de producător industrial al României, al țării al cărui comerț exterior a fost de 6,75 ori mai mare în 1968, față de 1950, și unde valoarea mașinilor și utilajelor exportate a crescut, pentru aceeași cadă, de la 53,1 milioane peride lei valută la peste 1.590 milioane de lei valută, ponderea acestor produse în totalul exportului sporind de la 4,2 la sută la 19 la sută. Tractoare românești expuse la Casablanca