Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)
1969-11-22 / nr. 2678
Anul XXVI nr. 2678 sîmbătă 22 noiembrie 1969 4 pagini 30 bani PROLETARI, DIN TOATE TA RILE. UNITI-VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN LOTUȘANI AL PC.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Prognoza Pentru zilele de 23, 24 și 25 noiembrie a.c. vremea va fi schimbătoare cu aerul temporar noros. Se vor semnala precipitațiizolate. Vîntul va sufla potrivit din sectorul vestic. Temperaturile minime ale aerului vor fi cuprinse între minus 1 grad și plus 4 grade, iar cele maxime între 9 și 13 grade. Astăzi soarele a răsărit la ora 7:20 și va apune la orele 16.43, Ieri, a fost racordat la sistemul electric național un nou sat — Sarata, comuna Mihălășeni. In următoarele zile vor mai beneficia de curent electric și satele Rînghilești și Cuza Vodă. Locul de parcare a autoturismelor, existent în prezent în Botoșani, la intersecția străzilor Marchian și Florilor, va fi extins cu încă 700 m.p. Lucrările, începute recent, vor fi terminate la începutul anului viitor. Redacția și administrația s Calea Naționala nr 261 Botoșani Teletoana . Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 11075 Secțiile economică și culturală — 11487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația —11372 CUM ESTE FOLOSIT FONDUL DE ACUMULARE IN COOPERATIVELE Alocarea unei părți însemnate din veniturile realizate de către cooperativele agricole la fondul de acumulare, în scopul dezvoltării averii obștești, a constituit și constituie o preocupare permanentă a consiliilor de conducere. De creșterea lui depinde și satisfacerea nevoilor materiale mereu crescînde ale membrilor cooperatori. Dinamica constituirii fondului de acumulare, în perioada 1966—1968, înscrie o curbă ascendentă, el reprezentînd, din fondul de repartizat, 19 la sută în 1966, 20,4 la sută în 1967 și 22,7 la sută în 1968. Există cooperative care, cu toată situația financiară bună, au alocat totuși mai puțin la fondul de acumulare decit media arătată. Așa e cazul C.A.P. Concești, unde fondul de acumulare s-a constituit în 1968 în proporție de numai 11 la sută din fondul de repartizat, influențînd negativ acumularea. Similar au procedat și cooperativele agricole din Durnești (14 la sută), Roma (16,8 la sută) etc. Intr-adevăr la aceste unități se observa că, în anumiți ani, cotele de acumulare au fost superioare celor prevăzute prin statut, dar trebuie să spunem că nu aceasta este caracteristica. Este știut că producțiile în agricultură dependente de condițiile sunt de climă, nu întotdeauna rezultatele economice sunt superioare de la an la an. De aceea considerăm că formarea fondului de acumulare trebuie să se facă tocmai în funcție de acești factori de influență. Astfel, în anii cu producții bune, să se repartizeze o rată a acumulării mai mare, iar în anii mai slabi, să le fie permis cooperativelor agricole să preleveze o cotă mai mică, putîndu-se numai astfel asigura un nivel constant al valorii zilei-muncă, cu creșterea respectivă, permanentă, și care să asigure pe de altă parte, creșterea susținută a acumulărilor. Investițiile realizate au fost orientate în principal asupra sectorului zootehnic, prin asigurarea efectivelor planificate, construirea unor noi obiective, procurarea de utilaje și instalații necesare în producție, precum și asupra sectorului vegetal în scopul creșterii producției globale la hectar, prin amenajarea unor suprafețe tot mai mari în sistem irigat, înființarea de plantații noi etc. La majoritatea cooperativelor a existat o bună orientare în utilizarea fondului de acumulare, in sensul că peste S0 la sută din investițiile făcute s-au executat în sectoare direct productive. Astfel, la C.A.P Vlăsinești, din volumul investițiilor de 3492 mii lei, realizate în perioada 1966—1968, peste 23 la sută s-au executat în viticultură și aproximativ 60 la sută s-au afectat creșterii animalelor ; la C.A.P. Miorcani, din volumul total de 2507 mii lei peste 18 la sută s-au destinat pentru amenajări de irigații și 64 la sută în zootehnie. In perioada amintită au fost cumpărate și trecute la turma de bază, în scopul îmbunătățirii valorii economice și biologice, precum și a creșterii efectivelor, animale de producție în valoare de peste 94 milioane lei, executîndu-se totodată și construcțiile necesare în valoare de circa 32 milioane lei. Permanenta preocupare pentru creșterea efectivelor de animale de producție și îmbunătățirea prășilei existente a necesitat ca din prelevările în natură numai în 1968, 80 la sută să constituie valoarea animalelor din producție proprie trecute la fondul de acumulare. La nivel de județ, acest lucru se justifică avînd în vedere creșterea efectivelor pentru producție, a vacilor productive etc. In schimb, la nivelul unor unități, trecerea la fondul de acumulare a animalelor de prăsilă proprie ce s-a efectuat ca o cerință a înlocuirii efectivelor tarate prematur, slab productive, din cauza furajării și îngrijirii necorespunzătoare, nu-și găsește justificarea. Sumele realizate din valorificarea animalelor înlocuite au fost utilizate la rambursarea creditelor primite. Practic, creditele trebuiau achitate din valoarea producției realizate și valorificate, tocmai de la aceste animale. In realitate, au fost valorificate însăși ALEXANDRU OLTEANU director adjunct la Banca agricolă Botoșani FLORIAN REPCA economist (Continuate în pagina a III-a) AGRICOLE Aspect exterior al fabricii de furaje combinate din cadrul I.A.S. Leorda. Dotată cu utilaje moderne fabrica produ ce in 24 de ore peste 140 tone de furaje combinate. Colectivul de muncă al acestei unități iși concentrează eforturile pentru a îndeplini și depăși sarcinile de producție. De la începutul anului și până in prezent planul a fost depășit cu peste 3000 tone de furaje combinate. In afară de fermele din județul nostru, fabrica din Leorda livrează furaje combinate la numeroase ferme din județele Suceava, Iași și Vaslui. Glasul frunzișului veșted Liniștită și sfidătoare către tot ce poartă amprenta asteniei secolului, coboară din vîrf de deal poteca ce duce spre Ipotești. O ia de-a dreptul peste arătură, ocolește viile sătenilor pentru ca apoi să se întovărășească ,cu pomii oare de ani (și ani) o apără și o străjuiesc cu credință. S-a mai adăugat încă o toamnă, încă o picătură de vreme în marele ocean de neant. Amintirile au început să albească pe la tîmple o dată cu trecerea anilor, dar asemeni vinurilor vechi păstrate în creuzete florale, le-a crescut, halucinantul parfum. O simți cînd frămînți cu pasul pămîntul bolovănos, cînd îți macini gîndurile, cînd îți răscolești întreaga ta ființă. Oare citi din cei care au pășit pe aceste locuri, au avut priveliștea toamnei eminesciene, în toată culoarea și armonia ei... Frunzele, una cite una s-au coborît alene de pe crengi pentru a înveli potecile, pentru a ocroti amintirile, pentru a păstra urmele unor pași că au călcat în aleanul naturii; copacii își înalță răbdători ochii sufletului către cer, așteptând o nouă primăvară. Din când în cînd soarele trimite lungi confete incandescente, Împrumutate de la marea lumină a simțirii și minții omenești, iar între secularele dealuri se aude ecoul vibrațiilor vidate ale unui flaut de argint în care suflă neîncetat timpul, care vine lin și pleacă în spațialitate. Către acel izvor, de unde pornesc într-o simbioză poetică, infinitul și liniștea, naivitatea și dragostea, iubirea și credința, stăm cu fața întoarsă azi ca și ieri, ieri ca întotdeauna, de aici, de aiurea, de oriunde și oricînd. Acum la plecare, poteca rustică, liniștită, ocolește cu grijă clădirea intrusă, purtînd amprenta fastului muzeistic și ascultînd parcă de un gest, magic, urcă domol printre brazde românești în universalitate. V. PALTINIȘEANU Laboratorul secției filatură a Uzinelor textile „Moldova". Laboranta Hareta Munteanu determină neregularitățile semifabricatelor, la aparatul electroni« FABRICA DE ZAHĂR BUCECEA Succese remarcabile In producție Munca pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan pe acest an și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă, capătă, în aceste zile, Fabricii de zahăr pentru colectivul din Bucecea semnificații noi. Muncitorii fabricii raportează, cu o lună și jumătate înainte de sfîrșitul anului, realizări deosebite. Cîțiva indicatori atestă din plin roadele muncii acestui harnic colectiv : pină la 15 noiembrie — o producție suplimentară de 6 850 tone zahăr , o producție globală industrială peste cea planificată de 16,6 milioane lei , un plus de productivitate pe salariat de 22.600 lei. Au fost onorate în procent de 75 la sută obligațiile de plan pentru export, ceea ce e o realizare bună, ținînd cont că fabrica are caracter de lucru sezonier. Există condiții ca pînă la 10 decembrie să se realizeze sarcinile de plan pentru întregul an la producția globală și marfă, pînă la 15 decembrie — planul pentru export, iar producția suplimentară — după calcule preliminare — să ajungă, pînă la sfîrșitul anului, la peste 20 milioane lei. Miercuri, a fost organizat poziți pe tema „Apariția vie de cadre didactice din municiloc și la cooperativa meșteșug Vineri, la cooperativa de discutat, în cadrul unui alt si municipal de cultură, despre unul proletar. Profesorii Vaier Maria Tiperciuc au vorbit în temă, la I.R.C.T.X. Botoșani un simții omului pe pămînt“, susținut piu. Același simpozion a avut frească „Progresul“, șteșugărească „Confecția“, simpozion, inițiat de comitetul patriotism și internaționalisian Căldare, Aurel Darcu și fața auditorilor pe această La întreprinderea pentru aprovizionarea cu semințe și material săditor Botoșani, se lucrează intens la condiționarea diferitelor semințe. Pină în prezent au fost selectate peste 500 tone soia, 700 tone in ulei, 300 tone cînepă, 800 tone mazăre, 300 tone fasole etc. De asemena, au fost livrate la export peste 100 tone semințe de in. In zilele următoare vor fi expediate către beneficiarii externi alte 200 tone de soia. Immmm •» i CITIȚI ÎN PAGINA A II-A ANCHETA NOASTRĂ LEGENDA MEȘTERILOR DE LA S6 Poate că așa le-a fost scris constructorilor — din cele mai vechi timpuri —, să fie învăluiți , în legende , mai mult decât, oricare alții, oamenii aceștia lasă în urma lor, după o viață de zbucium, lucruri care străbat prin secole, mărturii, din piatră presărate la tot pasul. Este frumos,nobil. Dar „legenda“ noastră de-acum nu este un cîntec de laudă. Fiindcă de data asta ne-am luat în spinare o mulțime de aparate și trepiede, reflectoare și genți, am spus că suntem operatori de film și că filmăm un „jurnal de actualități despre Botoșani“ și — fără să ne opreasca ciineva — ne-am instalat în voie pe balconul unui apartament de la etajul al doilea. Ne-am îndreptat aparatele spre soare , și am privit discret înspre constructori. Ziua de 10 noiembrie a.c. era obișnuită, o calmă — din păcate prea cală față de ceea ce ne închipuisem inițiind această anchetă. Fiindcă în intenția noastră a fost să scriem despre grab zidarilor de a isprăvi apartamentele pe care le așteapt mulți oameni ai muncii din municipiu, despre preocuparea lor de a da în folosință (Continuare in pagina a II-a) Prerogative ale comisiei de judecata • „Judecăm pe unde putem“ ® Treaba comisiilor sau a altora? ® Instruirea temeinică — iată principalul # Concluzii Prevederile art. 53 din Legea nr. 59/1968 obligă conducerile organizațiilor socialiste „să creeze comisiilor de judecată condițiile necesare pentru buna desfășurare a activității lor“. Este lesne de înțeles că legea se referă la desemnarea unui secretar competent, punerea la dispoziția comisiei a unei încăperi adecvate înfăptuirii actului de judecată, rechizite, mașină de scris etc. Majoritatea interlocutorilor cărora le-am adresat întrebarea : „Cum sunt traduse în practică aceste prevederi ?“ au răspuns în același mod : „judecăm pe , unde , putem“ ; „ședințele se țin pe unde se întâmplă“ „nu ,ni se asigură condiții“.Și în adevăr,nu peste tot se manifestă preocupare pentru a crea condiții comisiilor să judece într-un cadru solemn, cu participarea unui auditoriu, fapt ce impietează asupra actului de administrare a justiției. De cele mai multe ori ședințele de judecată au loc în spații inadecvate, în birouri stricte unde abia își găsesc loc membrii completului, unde încă nu s-a făcut curățenie, se fumează, martorii se aud unii pe ceilalți, etc. Indiscutabil, astfel de neorînduieli de care se fac responsabili conducătorii unităților, trebuie lichidate cu desăvârșire. Organizațiile sindicale trebuie să intervină și să ceară respectarea prevederilor legale. Principala îndatorire a comisiilor de judecată este de a stabili in fiecare caz în parte, dedus judecății, adevărul material. Rolul probelor în această privință este hotărîtor. O horîre ce nu se bazează pe probe serioase, obiectiv administrate nu va avea putere de convingere asupra temeiniciei și legalității sale. In legea 59/1968 s-a înserat obligația pentru organizațiile socialiste să, pună la dispoziția comisiei toate actele necesare rezolvării pricinilor precum și informațiile necesare. Atunci cînd măsura ce se contestă de angajat este luată de conducerea unității, sarcina probei temeiniciei și legalității acestei măsuri incumbă — fără rezerve — răspunderi unității. Pretutindeni însă, deși toate acestea sînt bine cunoscute, nu sînt respectate. In dosarele privind litigiile de muncă lipsesc cu desăvîrșire documentațiile ce stau la baza imputațiilor. De cele mai multe ori inițiativa proprie a unității lipsește, comisia fiind „îndrumată“ să caute documentațiile prin diversele arhive, dosare sau evidențe. Apar astfel, tergiversările, fenomenul de aglomerare și în esență în loc de simplificare, totul se complică. Alteori, creditul valoric al probelor este înlocuit cu dispoziția administrativă ce are în vedere raportul de subordonare a celor ce compun comisia de judecată. Aspectele semnalate în unele unități cum sunt întreprinderea de morărit și panificație, TAPL Botoșani etc, unde se revendica un drept de control și dispoziție a conducerii administrative asupra activității jurisdicționale a comisiei, sunt acte tipice de imixtiune — flagrant nelegală — și care nesocotesc principiile de control instituite prin Legea 59/ 1968. De fapt și refuzul de a executa hotărîrile comisiei — semnalat și la I.J.A.C.A.P. Botoșani — trebuie interpretat în același sens enunțat mai sus. Am putea înfățișa aici și alte aspecte semnalate. Ne oprim și dăm cuvântul unora dintre interlocutori... IOAN OPIȘCA, „La noi, la întreprinderea de demorărit și panificație, comisia, a anulat mai multe imputații dictate de conducere, întrucit ele au fost emise cu ușurință. Datorită acestui fapt am avut multe dificultăți cu tovarășii din conducere. A trebuit să „luptăm“ din greu pentru a-i face să-și modifice optica despre rolul și poziția comisiei de judecată în unitate. Cred — valabil de altfel pentru toate comisiile de judecată — că este nevoie de mai multă atenție din partea conducerilor de unități față de obligațiile ce le au în baza Legii 59/1968. Să se instituie o formă de răspundere pentru încălcarea acestor obligații. ING. C. COZORICI, director la Industria laptelui din Botoșani: „Aportul comisiilor de judecată în întronarea disciplinei în muncă, este astăzi o realitate. Nu pot admite atitudinea acelor șefi de unități ce-și gațiile față de neglijează obliaceste organe, după cum nu pot fi de acord nici cu îngăduința ce o manifestă unele comisii cu cei care încalcă obligațiile privind disciplina și păstrarea avutului obștesc“. I. VĂCARIUC, președintele uneia dintre comisiile de judecată de pe lângă comitetul executiv al consiliului popular municipal Botoșani i „Fără condiții normale de lucru, comisiile de judecată nu-și pot desfășura optim acțiunea lor preventiv-educativă. Aș adăuga că și gradul de pregătire juridică a membrilor comisiilor este hotărîtor în afirmarea acestor organe ca factori ce contribuie la întărirea legalității. Conducerile administrative să asigure comisiilor de judecată asistența tehnică a juriștilor unităților, comentar accesul la fondul dejuridic, abonamente la revistele Ce publică la PAVEL PERJU consilier juridic în consiliul județean al sindicatelor VICTOR NEAGU (Continuate in pagina a Ill-a) îl ik.