Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)

1969-11-22 / nr. 2678

Anul XXVI nr. 2678 sîmbătă 22 noiembrie 1969 4 pagini 30 bani PROLETARI, DIN TOATE TA RILE. UNITI-VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN LOTUȘANI AL P­C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Prognoza Pentru zilele de 23, 24 și 25 noiembrie a.c. vre­­mea va fi schimbătoare cu aerul temporar noros. Se vor semnala precipitații­zolate. Vîntul va sufla po­­trivit din sectorul vestic. Temperaturile minime a­­le aerului vor fi cuprinse între minus 1 grad și plus 4 grade, iar cele maxime între 9 și 13 grade. Astăzi soarele a răsărit la ora 7:20 și va apune la orele 16.43, Ieri, a fost racordat la siste­­mul electric național un nou sat — Sarata, comuna Mi­­hălășeni. In următoarele zile vor mai beneficia de curent electric și satele Rînghilești și Cuza Vodă. Locul de parcare a auto­turismelor, existent în prezent în Botoșani, la intersecția stră­zilor Marchian și Florilor, va fi extins cu încă 700 m.p. Lu­crările, începute recent, vor fi terminate la începutul anului viitor. Redacția și administrația s Calea Naționala nr 261 Botoșani Te­le­toana . Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 11075 Secțiile economică și culturală — 11487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația —11372 CUM ESTE FOLOSIT FONDUL DE ACUMULARE IN COOPERATIVELE Alocarea unei părți însem­nate din veniturile realizate de către cooperativele agrico­le la fondul de acumulare, în scopul dezvoltării averii ob­ștești, a constituit și consti­tuie o preocupare permanentă a­ consiliilor de conducere. De creșterea lui depinde și satis­facerea nevoilor materiale mereu crescînde ale membri­lor cooperatori. Dinamica con­stituirii fondului de acumula­re, în perioada 1966—1968, înscrie o curbă ascendentă, el reprezentînd, din fondul de repartizat, 19 la sută în 1966, 20,4 la sută în 1967 și 22,7 la sută în 1968. Există cooperative care, cu toată situația financiară bună, au alocat totuși mai puțin la fondul de acumulare decit me­dia arătată. Așa e cazul C.A.P. Concești, unde fondul de acumulare s-a constituit în 1968 în proporție de numai 11 la sută din fondul de re­partizat, influențînd negativ acumularea. Similar au pro­cedat și cooperativele agrico­le din Durnești (14 la sută), Roma (16,8 la sută) etc. In­tr-adevăr la aceste unități se observa că, în anumiți ani, cotele de acumulare au fost superioare celor prevăzute prin statut, dar trebuie să spunem că nu aceasta este ca­racteristica. Este știut că pro­ducțiile în agricultură dependente de condițiile sunt de climă, nu întotdeauna rezul­tatele economice sunt superi­oare de la an la an. De aceea considerăm că formarea fon­dului de acumulare trebuie să se facă tocmai în func­ție de acești factori de influ­ență. Astfel, în anii cu pro­ducții bune, să se repartize­ze o rată a acumulării mai mare, iar în anii mai slabi, să le fie permis cooperative­­lor agricole să preleveze o co­tă mai mică, putîndu-se numai astfel asigura un nivel constant al­ valorii zilei-mun­­că, cu creșterea respectivă, permanentă, și care să asigu­re pe de altă parte, crește­rea susținută a acumulărilor. Investițiile realizate au fost orientate în principal asu­pra sectorului zootehnic, prin asigurarea efectivelor planifi­cate, construirea unor noi o­­biective, procurarea de utila­je și instalații necesare în pro­­ducție, precum și asupra sec­torului vegetal în scopul creș­terii producției­­ globale la hectar, prin amenajarea unor suprafețe tot mai mari în sis­tem irigat, înființarea de plan­tații noi etc. La majoritatea cooperativelor a existat o bună orientare în utilizarea fondu­lui de acumulare, in sensul că peste S0 la sută din investiți­ile făcute s-au executat în sectoare direct productive. Astfel, la C.A.P Vlăsinești, din volumul investițiilor de 3492 mii lei, realizate în pe­rioada 1966—1968, peste 23 la sută s-au executat în viticul­tură și aproximativ 60 la sută s-au afectat creșterii animale­lor ; la C.A.P. Miorcani,­ din volumul total de 2507 mii lei peste 18 la sută s-au destinat pentru amenajări de irigații și 64 la sută în zootehnie. In perioada amintită au fost cumpărate și trecute la tur­ma de bază, în scopul îmbu­nătățirii valorii economice și biologice, precum și a crește­rii efectivelor, animale de producție în valoare de peste 94 milioane lei, executîndu-se totodată și construcțiile nece­sare în valoare de circa 32 milioane lei. Permanenta pre­ocupare pentru creșterea efec­tivelor de animale de produc­ție și îmbunătățirea prășilei existente a necesitat ca din prelevările în natură numai în 1968, 80 la sută să consti­tuie valoarea animalelor din producție proprie trecute la fondul de acumulare. La nivel de județ, acest lucru se justi­fică avînd în vedere creșterea efectivelor pentru producție, a vacilor productive etc. In schimb, la nivelul unor uni­tăți, trecerea la fondul de acu­mulare a animalelor de prăsi­­lă proprie ce s-a efectuat ca o cerință a înlocuirii efective­lor tarate prematur, slab pro­ductive, din cauza furajării și îngrijirii necorespunzătoare, nu-și găsește justificarea. Su­mele realizate din valorifica­rea animalelor înlocuite au fost utilizate la rambursarea creditelor primite. Practic, creditele­­ trebuiau achitate din valoarea producției reali­zate și valorificate, tocmai de la aceste animale. In realita­te, au fost valorificate însăși ALEXANDRU OLTEANU director adjunct la Banca agri­colă Botoșani FLORIAN REPCA economist (Continuate în pagina a III-a) AGRICOLE Aspect exterior al fabricii de furaje com­binate din cadrul I.A.S. Leorda. Dotată cu utilaje moderne fabrica produ­­ ce in 24 de ore peste 140 tone de furaje combinate. Colectivul de muncă al acestei unități iși concentrează eforturile pentru a în­deplini și depăși sarcinile de producție. De­ la începutul anului și până in prezent pla­nul a fost depășit cu peste 3000 tone de fu­raje combinate. In afară de fermele din județul nostru, fabrica din Leorda livrează furaje combina­te la numeroase ferme din județele Suceava, Iași și Vaslui. Glasul frunzișului veșted Liniștită și sfidătoare către tot ce poartă am­prenta asteniei secolului, coboară din vîrf de deal poteca ce duce spre Ipo­­tești. O ia de-a dreptul peste arătură, ocolește viile să­tenilor pentru ca apoi să se întovărășească ,cu po­mii oare de ani (și ani) o apără și­ o străjuiesc cu credință. S-a mai adăugat încă o toamnă, încă o picătură de vreme în marele ocean de neant. Amintirile au început să albească pe la tîmple o dată cu trecerea anilor, dar asemeni vinu­rilor vechi păstrate în creuzete florale, le-a cres­cut, halucinantul parfum. O simți cînd frămînți cu pasul pămîntul bolo­vănos, cînd îți macini gîn­­durile, cînd îți răscolești întreaga ta ființă. Oare citi din cei care au pășit pe aceste locuri, au avut priveliștea toamnei eminesciene, în toată cu­loarea și armonia ei... Frunzele, una cite una s-au coborît alene de pe crengi pentru a înveli po­tecile, pentru a ocroti a­­mintirile, pentru a păstra urmele unor pași că au călcat în aleanul naturii; copacii își înalță răbdă­tori ochii sufletului că­tre cer, așteptând o nouă primăvară. Din când în cînd soare­le trimite lungi confete incandescente, Împrumu­tate de la marea lumină a simțirii și minții ome­nești, iar între secularele dealuri se aude ecoul vi­brațiilor vidate ale unui flaut de argint în care su­flă neîncetat timpul, care vine lin și pleacă în spa­­țialitate. Către acel izvor, de un­de pornesc într-o simbio­ză poetică, infinitul și li­niștea, naivitatea și dra­gostea, iubirea și­­ credin­ța, stăm cu fața întoarsă azi ca și ieri, ieri ca întot­deauna, de aici, de aiu­rea, de oriunde și ori­­cînd. Acum la plecare, pote­ca rustică, liniștită, oco­lește cu grijă clădirea in­trusă, purtînd amprenta fastului muzeistic și ascul­­tînd parcă de un gest, ma­gic, urcă domol printre brazde românești în uni­versalitate. V. PALTINIȘEANU Laboratorul secției filatură a Uzi­nelor textile „Moldova". Labora­nta Hareta Munteanu determină neregularitățile semifabricatelor, la aparatul electroni« FABRICA DE ZAHĂR BUCECEA Succese remarcabile In producție Munca pentru realizarea inte­grală a sarcinilor de plan p­e a­­cest an și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă, capătă, în aceste zile, Fabricii de zahăr pentru colectivul din Bucecea semnificații noi. Muncitorii fabri­cii raportează, cu o lună și jumă­tate înainte de sfîrșitul anului, realizări deosebite. Cîțiva indica­tori atestă din plin roadele mun­cii acestui harnic colectiv : pină la 15 noiembrie — o producție suplimentară de 6 850 tone zahăr , o producție globală industrială peste cea planificată de 16,6 mi­lioane lei , un plus de productivi­tate pe salariat de 22.600 lei. Au fost onorate în procent de 75 la sută obligațiile de plan pentru export, ceea ce e o reali­zare bună, ținînd cont că fabrica are caracter de lucru sezonier. Există condiții ca pînă la 10 de­cembrie să se realizeze sarcinile de plan pentru întregul an la pro­ducția globală și marfă, pînă la 15 decembrie — planul pentru ex­port, iar producția suplimentară — după calcule preliminare — să ajungă, pînă la sfîrșitul anului, la peste 20 milioane lei. Miercuri, a fost organizat poziți pe tema „Apariția vie de cadre didactice din munici­loc și la cooperativa meșteșug Vineri, la cooperativa de discutat, în cadrul unui alt si municipal de cultură, despre unul proletar. Profesorii Vaier Maria Tiperciuc au vorbit în temă, la I.R.C.T.X. Botoșani un sim­ții omului pe pămînt“, susținut piu. Același simpozion a avut frească „Progresul“, șteșugărească „Confecția“, s­i­mpozion, inițiat de comitetul patriotism și internaționalis­­ian Căldare, Aurel Darcu și fața auditorilor pe această La întreprinderea pentru aprovizionarea cu semințe și material săditor Botoșani, se lucrează intens la condiționarea dife­ritelor semințe. Pină în prezent au fost selecta­te peste 500 tone soia, 700 tone in­ ulei, 300 to­ne cînepă, 800 tone ma­zăre, 300 tone fasole etc. De asemena, au fost li­vrate la export peste 100 tone semințe de in. In zilele următoare vor fi expediate către bene­ficiarii externi alte 200 tone de soia. I­m­m­mm •» i CITIȚI ÎN PAGINA A II-A ANCHETA NOASTRĂ LEGENDA MEȘTERILOR DE LA S6 Poate că așa le-a fost scris constructorilor — din cele mai vechi timpuri —, să fie învăluiți , în legende , mai mult decât, oricare alții, oa­menii aceștia lasă în urma lor,­­ după o viață de zbucium, lucruri care străbat prin se­cole, mărturii, din piatră pre­sărate la tot pasul. Este fru­mos,­­nobil. Dar „legenda“ noastră de-acum nu este un cîntec de laudă. Fiindcă de data asta ne-am luat în spina­re o mulțime de aparate și trepiede, reflectoare și genți, am spus că suntem­ operatori de film și că filmăm un „jur­nal de actualități despre Bo­toșani“ și — fără să ne o­preasca ciineva — ne-am in­stalat în voie pe balconul u­­nui apartament de la etajul al doilea. Ne-am îndreptat aparatele spre soare , și am privit discret înspre con­structori. Ziua de 10 noiem­brie a.c. era obișnuită, o calmă — din păcate prea cal­­­­ă față de ceea ce ne închi­puisem inițiind această anche­tă. Fiindcă în intenția noastră a fost să scriem despre grab zidarilor de a isprăvi aparta­mentele pe care le așteapt mulți oameni ai muncii din municipiu, despre preocupa­rea lor de a da în folosință (Continuare in pagina a II-a) Prerogative ale comisiei de judecata • „Judecăm pe unde putem“ ® Treaba comi­siilor sau a altora? ® Instruirea temeinică — iată principalul # Concluzii Prevederile art. 53 din Le­gea nr. 59/1968 obligă condu­cerile organizațiilor socialiste „să creeze comisiilor de jude­cată condițiile necesare pen­tru buna desfășurare a activi­tății lor“. Este lesne de înțeles că legea se referă la desemna­rea unui secretar competent, punerea la dispoziția comisiei a unei încăperi adecvate în­făptuirii actului de judecată, rechizite, mașină de scris etc. Majoritatea interlocutorilor cărora le-am adresat întreba­rea : „Cum sunt traduse în practică aceste prevederi ?“ au răspuns în același mod : „judecăm pe , unde , putem“ ; „ședințele se țin pe unde se întâmplă“ „nu ,ni se asigură condiții“.­Și în adevăr,nu pes­te tot se manifestă preocupare pentru a crea condiții comisi­ilor să judece într-un cadru solemn, cu participarea unui auditoriu, fapt ce impietează asupra actului de administrare a justiției. De cele mai multe ori ședințele de judecată au loc în­­ spații­ inadecvate, în bi­rouri stricte unde abia își gă­sesc loc­ membrii completului, unde încă nu s-a făcut cură­țenie, se fumează, martorii se aud unii pe ceilalți, etc. Indiscutabil, astfel de ne­­orînduieli de care se fac res­ponsabili conducătorii unități­lor, trebuie lichidate cu de­săvârșire. Organizațiile sindi­cale trebuie să intervină și să ceară respectarea prevederilor legale. Principala îndatorire a co­misiilor de judecată este de a stabili in fiecare caz în parte, dedus judecății, adevărul ma­terial. Rolul probelor în aceas­tă privință este hotărîtor. O ho­­rîre ce nu se bazează pe probe serioase, obiectiv admi­nistrate nu va avea putere de convingere asupra temeiniciei și legalității sale. In legea 59/1968 s-a înserat obligația pentru organizațiile socialiste să, pună la dispoziția comisiei toate actele necesare rezolvă­rii pricinilor precum și infor­mațiile necesare. Atunci cînd măsura ce se contestă de an­gajat este luată de conducerea unității, sarcina probei temei­niciei și legalității acestei mă­suri incumbă — fără rezerve — răspunderi unității. Pretutindeni însă, deși toate acestea sînt bine cunoscute, nu sînt respectate. In dosarele privind litigiile de muncă lip­sesc cu desăvîrșire documen­tațiile ce stau la baza imputa­­țiilor. De cele mai multe ori inițiativa proprie a unității lipsește, comisia fiind „îndru­mată“ să caute documentațiile prin diversele arhive, dosare sau evidențe. Apar astfel, ter­giversările, fenomenul de a­­glomerare și în esență în loc de simplificare, totul se com­plică. Alteori, creditul valoric al probelor este înlocuit cu dispoziția administrativă ce are în vedere raportul de sub­ordonare a celor ce compun comisia de judecată. Aspecte­le semnalate în unele unități cum sunt întreprinderea de morărit și panificație, TAPL Botoșani etc, unde se reven­dica un drept de control și dispoziție a conducerii admi­nistrative asupra activității juri­sdicționale a comisiei, sunt acte tipice de imixtiune — flagrant nelegală — și care nesocotesc principiile de con­trol instituite prin Legea 59/ 1968. De fapt și refuzul de a executa hotărîrile comisiei — semnalat și la I.J.A.C.A.P. Bo­toșani — trebuie interpretat în același sens enunțat mai sus. Am putea înfățișa aici și alte aspecte semnalate. Ne o­­prim și dăm cuvântul unora dintre interlocutori... IOAN OPIȘCA, „La noi, la întreprinderea de de­morărit și panificație, co­misia, a anulat mai multe imputații dictate de conduce­re, întrucit ele au fost emise cu ușurință. Datorită acestui fapt am avut multe dificultăți cu tovarășii din conducere. A trebuit să „luptăm“ din greu pentru a-i face să-și modifice optica despre rolul și poziția comisiei de judecată în unita­te. Cred — valabil de altfel pentru toate comisiile de ju­decată — că este nevoie de mai multă atenție din partea conducerilor de unități față de obligațiile ce le au în baza Legii 59/1968. Să se instituie o formă de răspundere pentru încălcarea acestor obligații. ING. C. COZORICI, direc­tor la Industria laptelui din Botoșani: „Aportul comisiilor de judecată în întronarea disciplinei în muncă, este as­tăzi o realitate. Nu pot admi­te atitudinea acelor șefi de unități ce-și gațiile față de neglijează obli­aceste organe, după cum nu pot fi de acord nici cu îngăduința ce o ma­nifestă unele comisii cu cei care încalcă obligațiile pri­vind disciplina și păstrarea avutului obștesc“. I. VĂCARIUC, președin­tele uneia dintre comisiile de judecată de pe lângă comite­tul executiv al consiliului popular municipal Botoșani i „Fără condiții normale de lu­cru, comisiile de judecată nu-și pot desfășura optim ac­țiunea lor preventiv-educati­­vă. Aș adăuga că și gradul de pregătire juridică a mem­brilor comisiilor este hotărî­tor în afirmarea acestor orga­ne ca factori ce contribuie la întărirea legalității. Conduce­rile administrative să asigure comisiilor de judecată asis­tența tehnică a juriștilor uni­tăților, comentar accesul la fondul de­juridic, abonamen­te la revistele Ce publică la­ PAVEL PERJU consilier juridic în consiliul ju­dețean al sindicatelor VICTOR NEAGU (Continuate in pagina a Ill-a) îl ik.

Next