Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)

1969-12-03 / nr. 2687

Orientarea continuă a ce­rerilor cumpărătorilor (și a desfacerilor cu amănuntul) către bunurile cu o durată îndelungată de folosință și creșterea valorică a dimensiu­nilor timpului, amplifică, pe zi ce trece, rolul serviciilor prestate către populație. Un argument în plus îl constituie depășirea cu 6 la sută ,a cifrei de plan și cu 31 la sută a rea­lizărilor anului trecut a în­casărilor de la populație, in­dicator ce caracterizează ac­tivitatea prestatoare a coope­rației meșteșugărești. De la tovarășul P. Anania, preșe­dintele Uniunii județene , a cooperativelor meșteșugărești care ne-a furnizat și cifrele de mai sus, am mai reținut și faptul că, cooperația meș­teșugărească execută repara­ții pentru orice fel de bunuri cu folosință îndelungată, ex­ceptând reparațiile în garanție la autoturisme. In continuarea discuției avute, tovarășul pre­ședinte a subliniat totuși cî­­teva aspecte care sus­țin ideea că posibi­litățile în acest sens ale cooperației meșteșugărești nu țin încă pasul cu cererile populației. Ba mai mult, ga­ma serviciilor oferite mai pre­zintă... goluri. — Unde se repară, în Boto­șani, aragaze ? — La unitatea de la Podul de piatră. De fapt se fac nu­mai reparații neînsemnate, deoarece nu avem un mese­riaș autorizat. Am trimis u­­nul la examen și nu a reușit. — Și cu ce se ocupă acum ? — A fost pensionat. Reparatori de aragaze, au­torizați, sunt și vor fi în conti­nuare necesari în orașele și chiar în satele județului nos­tru. De ce s-a trimis la exa­men unul în pragul pensio­nării ? Oare într-adevăr pro­blema privește numai organe­le de resort ale Ministerului Petrolului ? Una din unitățile de pe stra­da Transilvaniei își oferă și acum — după firmă — ser­viciile către cei ce vor să re­pare mașini de cusut. De la I. Popovici, șeful unității, a­­flăm că meseriașul nu mai lucrează în respectiv coopera­tivă de prin luna iunie. Unde se repară atunci mașinile de cusut ? Cu­ timp va rămîne a­­ceasta întrebare fără răspuns? Funcționează aici, într-o sin­gură încăpere, secțiile tocilă­­rie și reparat mașini de scris. Una n-are suficiente pietre de polizor, alta piese de schimb pentru mașinile, care deși de fabricație recentă se strică totuși.­­ Vin oamenii și-și mani­festă nemulțumirea pentru că bricele nu sunt bine ascu­țite sau pentru că la mașinile de scris punem uneori piese de alte tipuri. Ce vină avem noi dacă ne lipsesc cele necesare ? (I. Popovici). O gamă­­ largă de obiec­te este cunoscută sub denumi­rea de electrocasnice. In a­­ceastă grupă se încadrează : frigidere, mașini de spălat ru­fe, reșouri, radiatoare, aspi­ratoare de praf etc. Dacă ar fi să ne luăm după firmele e­­xistente, în municipiu, o ast­fel de secție nici M. Onofrei, singurul nu există, meseri­aș care se ocupă de electro­casnice, lucrează într-o în­căpere la intrarea căreia scrie că se repară aparate de radio. Omul acesta ne-a vorbit în cuvinte puține despre munca lui. Se pare că nu are și nu provoacă nici un fel de greu­tăți. Nu același lucru se poate spune claru­­lui, însă și despre benefi­ciui, din cei mai recenți, ne-a explicat cu lux de amănunte cum „fixarea“ prețului reparației unei ma­șini de spălat rufe a făcut cî­­teva popasuri de la 390 la 300 lei și cum până la urmă valoa­rea diitanței a fost mai mică decât a sumei solicitate pe motiv că „unele piese au fost puse din patrimoniul perso­nal“. De altfel, în legătură cu această secție se mai pun și alte întrebări. Cine se ocupă de reparații alunei cînd sin­gurul meseriaș se află în con­cediu ? Cum reușește el să meargă la domiciliul solici­tanților și să fie în același timp prezent la secție ? Cum se respectă, la această secție, termenul maxim de 5 zile pen­tru orice reparație ? O să ni se spună că­ există deja 2 u­­cenici în anul al doilea de școlarizare și unul în primul an. Pînă cînd aceștia vor pu­tea să efectueze reparații va mai trece timp în care M. O­­nofrei va putea să recurgă — fiind vorba de un meseriaș unicat — la fel de fel „subti­lități“ — mai ales extrapro­­fesionale. O întrebare pe care i-am pus-o relevă și un alt as­pect al problemei : — Reparați uscătoare de păr ? — Reparăm, dar nu prea sintem­ solicitați. Cu numai câte­va ore înain­te un solicitant îmi spusese : „Vezi, tovarășe, că nici un us­­cător de păr n-ai unde repa­ra în orașul ăsta“. Se spune că reclama e sufletul comerțu­țului. De ce nu și a bunei de­serviri ? Televizoare și aparate de radio se repară în vreo patru centre. Cu toate acestea la fiecare, aglomerația e tot­deauna mare. Rafturile sînt pline de televizoare și apara­te de radio care își așteaptă fie o piesă de schimb, fie rîn­­dul la bancul de lucru. — Dispunem de un număr insuficient de specialiști în comparație cu solicitările pe care le primim, ne spune to­varășul P. Anania. Nu ni s-a aprobat școlarizarea unui nu­măr de cadre pe măsura ne­cesarului. Utilitatea secțiilor de repara­ții ale bunurilor cu durată în­delungată de folosință, este un lucru asupra căruia nu vom mai insista. Admitem că sînt și unele­ greutăți care de­pășesc posibilitățile Uniunii județene a cooperativelor meș­teșugărești. Sînt totuși cîteva aspecte asupra cărora trebuie și poate să se intervină. Este vorba, în primul rînd, de în­ființarea, prin depistarea și angajarea unor meseriași pri­cepuți, a tuturor profilelor ne­cesare, de o eventuală redis­tribuire a spațiilor existente, de îmbunătățirea aprovizio­nării cu materiale și piese de schimb și — ceea ce am cre­zut că nu va necesita inter­venția noastră — de o recla­mă mar­ca lumea­ asupra acestor secții Controlul pare a fi cu totul ignorat. Omului trebuie să i se spună la ghi­șeu ce reparații i se vor exe­cuta obiectului prezentat, și cu­ îl va costa. Din păcate prin secții sunt mulți „pacienți“ care nu­­ au nici un fel de do­cumente de însoțire asupra cărora lucrătorii, de obicei, e­­vită să dea relații. Bineînțe­les, acestea fac obiectul dese­lor tocmeli al căror traseu o­­colește calea legală. Industria noastră socialistă reușește să pună la dispoziția solicitanților o largă gamă de bunuri cu folosință îndelun­gată­­rească Cooperația meșteșugă­este cea care, după procurarea acestora de către beneficiari, trebuie să le asi­gure o permanentă funcționa­­re. Raporturile între coopera­tori și beneficiarii lor trebuie să poarte totdeauna semnul e­­chitabilității. I. HOGAȘ O întrebare pentru cooperația meșteșugărească UNDE (și mai ales cum) SE POT REPARA BUNURILE DE FOLOSINȚA ÎNDELUNGATA ? MICROENCICLOPEDIE • Valorosul director de teatru de la sfirșitul sec. XIX, Ernst von Pos­sart, care era totodată un excelent dascăl al artei actoricești, amintea deseori tinerilor actori deviza sa : „Pentru arta noastră este nevoie în primul rînd de temperament, de ta­ș­lent și, bineînțeles, și de o mică doză de insolență". Intr-o zi, după ce a examinat pe un tînăr i-a spus acestuia, după o clipă de gîndire : „Dumneata, dragă prietene, trebuie s-o scoți la capăt doar cu insolen­ța !". • Dintre numeroșii exploratori ai lacului Loch Ness (Anglia) care spe­ră să dea de urma legendarului monstru, numai unul se părea că a avut noroc. Găsise un os lung de­­ 1,20 metri și a presupus imediat că aparținut unui strămoș al mult căutatei , "N.essie". Spre dezamăgi­rea lui, osul cu pricina, după cum s-a stabilit ulterior, nu era decît maxilarul interior al unei balene, furat din muzeul de științe naturale din localitatea York. • In localitatea Malewc, din Po­lonia, se află un muzeu al tehnicii puțin obișnuit. Spre deosebire de alte muzee de acest fel, multe din mașinile și utilajele, vechi de se­cole, expuse aici, pot fi văzute în acțiune. Astfel, numeroșii vizitatori pot urmări elaborarea unei șarje­ de me­tal la un vechi cuptor și laminarea ulterioară a produsului rezultat cu ajutorul unei mașini fabricate în 1843 la Starachowice. Tot aici pot fi urmărite, în funcțiune, mecanis­me care reprezintă azi adevărate u­­nicate cum ar fi un ciocan acționat de forța apei și nișt­e foarfeci spe­ciali pentru tăiatul tablei și plăci­lor metalice, acționate și ele tot hi­draulic. Dintre toate exponatele, cel mai vechi este un cuptor primitiv în care, cu aproximativ 2 000 de ani în urmă, primii „metalurgiști" de pe teritoriul de azi al Poloniei to­peau minereul de fier scos din ză­cămintele locale. Strunguri românești la un tîrg internațional (Urmare din pagina I) dezînd că această problemă cade numai în sarcina organe­lor de miliție, procuraturii, de control, nesocotind unul din principiile importante care stau la baza gestionării bunu­rilor materiale și anume acela că „cine gospodărește trebuie să și răspundă de apărarea a­­vutului obștesc“. Spiritul de răspundere scăzut al unor a­­semenea cadre de conducere se reflectă în creșterea sub­stanțială a pagubelor consta­tate în acest an, în compara­ție cu aceeași perioadă a anu­lui precedent (I.S.F. — la ca­re pagubele cresc cu 130 la sută ; unitățile din subordinea Direcției comerciale — cresc cu 199 la sută , I.A.S. Săveni și Albești etc.). Activitatea in­suficientă desfășurată pe a­­ceastă linie — de un număr relativ restrîns de unități, ce-i drept — face ca pe total județ volumul pagubelor constatate să crească cu 13,7 la sută. Care sunt principalele cauze care favorizează prejudicierea avutului obștesc ? Răspunsul nu poate fi decît unul singur , in ciuda faptului că există nu­meroase acte normative care reglementează modul de ges­tionare a valorilor materiale, de angajare a gestionarilor, prin care se urmărește preve­nirea pagubelor, prevederile acestor acte normative sunt deseori încălcate de către cei chemați — și care au tot in­teresul de fapt — să le res­pecte întocmai. Vom accen­tua, în cele ce urmează asupra cîtorva aspecte, întâlnite mai frecvent în investigațiile noas­tre, în dorința de a atrage încă o dată atenția — dacă mai e nevoie­­ — asupra im­plicațiilor pe care le aduce ne­socotirea obligațiilor stabilite prin lege. Deși prin regulamentul a­­probat prin H.C.M. nr. 463/ 1960 se interzice angajarea u­­nor salariați pe posturi de ges­tionari fără a se cunoaște în prealabil antecedentele pena­le, astfel de angajări s-au e­­fectuat totuși la T.A.P L., Fa­brica de confecții Dorohoi, Fa­brica de industrializare a căr­nii etc. "S-au făcut asemenea angajări datorită "«cunoaște­­rii actelor normative ? Dim­potrivă. S-au făcut conștient iată de ce găsesc deosebit de oportune prevederile recentei legi cu privire la angajarea gestionarilor adoptată în se­siunea Marii Adunări Națio­nale în care se arată că con­ducătorii organizațiilor socia­liste care efectuează angajări, fără respectarea normelor le­gale, vor răspunde material, în solidar cu gestionarul care a produs paguba. In frecvente cazuri organele de control și revizie au con­statat că s-au încredințat unor persoane valori materiale și bănești fără să se constituie o dată cu angajarea garanția materială și cea suplimentară prevăzută de legislația în vi­goare, iar în alte cazuri, deși garanția a fost constituită, ea nu se reține regulat pînă la concurența plafonului maxim prevăzut. Situații de această natură au fost semnalate la Uzinele textile „Moldova“, Fa­brica de confecții Dorohoi, I.I.L. „Flamura roșie“ Boto­șani. Care sunt consecințele ignorării acestor prevederi le­gale ? Dintre cele mai neplă­cute: La I.L.F. Botoșani, de pildă, a fost angajat la data de 18 iunie 1968 pe post de gestionar Gh. Floram. După 9 luni de funcționare, se consta­tă în sarcina acestuia o lipsă de peste 61 mii lei ce n-a pu­tut fi integral recuperată de la angajat, iar ca urmare a neconstituirii garanției supli­mentare (10 mii lei) nici de la garanți. Desigur că, urmare a controlului efectuat, s-au luat măsuri de stabilire a răs­punderii materiale în sarcina persoanelor vinovate de anga­jarea efectuată în condițiile nerespectării legilor statului. Păgubirea avutului obștesc este favorizată și de faptul că evidența tehnico - operativă și cea contabilă a valorilor ma­teriale este condusă necores­punzător iar inventarierea bunurilor ce formează patri­moniul unităților se face une­ori fără respectarea normelor în vigoare. Așa de exemplu, s-a constatat că unele inven­tare făcute la T.A.P.L. Boto­șani conțin importante greșeli care denaturează adevărata situație gestionară. La fabrica de industrializare a cărnii au fost constatate mari diferențe între soldurile conturilor sin­tetice și analitice, ceea ce nu asigură un control operativ și eficient al integrității valo­rilor materiale. Amintim și faptul că la unele întreprin­deri, bonurile de materiale sunt incorect completate, ele prezintă corecturi la cantitățile eliberate, spațiile albe rămîn nebarate, iar completarea a­­cestora se face uneori după e­­liberarea materialelor și în creion negru. re. O situație necorespunzătoa­favorizantă furturilor, sustragerilor și deprecierilor, se constată și în ceea ce pri­vește asigurarea condițiilor de depozitare a­nuale și bănești, valorilor mare­a felului în care se exercită controlul la ieșire din unități, a autovehi­culelor și persoanelor. Aceas­tă situație este ilustrată de faptul că la I.L.F. Botoșani, în cursul semestrului I a.c., s-au înregistrat pierderi peste nor­mele legale (ca urmare a con­dițiilor improprii de depozi­tare) ce depășesc suma de 450 mii lei. Datorită normelor de consum largi, a lipsei de con­trol cât și datorită condițiilor necorespunzătoare de depozi­tare, muncitorii lotului 420 a­partamente din cadrul între­prinderii de construcții-mon­­taj Botoșani, după terminarea programului, părăsesc locul de muncă, ducînd cu ei cuie, car­bid, ipsos și alte materiale de construcții, fără a se sesiza aspectul măcar de către cei ce aveau datoria s-o facă. Pe de altă parte, păgubirea avutului obștesc este favoriza­tă și de necunoașterea legisla­ției în vigoare care reglemen­tează anumite raporturi între întreprinderi, între acestea și angajați. De asemenea, trebuie de arătat și faptul că integri­tatea avutului obștesc este știrbită de slaba pregătire pro­fesională a unor angajați că­rora li se încredințează spre păstrare sau folosință unele valori materiale. Această si­tuație se reflectă în faptul că numai în primele 9 luni ale acestui an, în economia jude­țului Botoșani s-au produs pa­gube în sumă de 497 mii lei ca urmare a unor drepturi de personal ilegal achitate și bu­nuri materiale degradate, de­teriorate în valoare de 551 mii lei. Stabilirea cu răspundere măsurilor pentru preîntâmpi­n­narea păgubirii avutului ob­­ștesc, pentru continua dezvol­­tare a proprietății socialiste, trebuie să constituie o pre­ocupare permanentă și susți­nută a tuturor factorilor ce au sarcini pe această linie și în­deosebi a conducătorilor de întreprinderi. In sprijinul a­­cestora, direcția noastră a în­tocmit și difuzat principalele măsuri ce urmează a se lua în acest scop, indicând totodată actele normative ce trebuiesc cunoscute de cei puși să gos­podărească avuția socialistă. Este necesar ca organele fi­­nanciar-bancare, conducerile unităților să urmărească în­sușirea măsurilor preconizate. Să se creeze o puternică opi­nie de masă împotriva tuturor acelora care prin faptele lor lovesc în avuția publică. Con­comitent cu cultivarea unui înalt sentiment de responsabi­litate socială la toți cetățenii, sarcini deosebite revin și con­trolului financiar care trebuie să-și sporească aportul pentru a asigura o folosire mai efi­cientă a valorilor materiale și bănești, pentru prevenirea și descoperirea la timp a fapte­lor care știrbesc integritatea patrimoniului socialist. Cine gospodărește trebuie să și răspundă CLOPOTUL I PAGINA 3 SPORT - sport • SPORT FOTBAL Cupa județeană cu handicap Rezultatele în jocurile de duminică: Unirea Săveni — Victoria P.T.T.R. Botoșani 8—3­­ Siretul Bucecea — Să­nătatea Darabani 3—3­ Seria I Seria II Sănătatea Darabani 2 110 7—4 3 Șiretul Bucecea 10 10 3—3 1 Fulgerul 10 0 1­1—4 0 Azi se vor desfășura jocul cum am anunțat, zile Textila — Unirea Săveni și Fulgerul — Siretul Buce­cea. Finala va avea loc, după duminică 7 decembrie, oră 11, pe tere­nul 1 Mai din Botoșani. (Th. Ungureanu și C. Barbacaru) Textila 1 1­0­0­9—2­2 Unirea Săveni 1 1­0­0­8—3­2 Victoria P.T.T.R. 2­0­0­2 5—17 0 Cupa Federației române la minibaschet Etapa de zonă a competi­ției (pentru jucători născuți în 1957 și mai tineri) s-a des­fășurat la Vatra Dornei, între 27 și 30 noiembrie, cu parti­ciparea echipelor Liceul Va­tra Dornei, C.S.M. Iași, S.S.E. Botoșani, Liceului Bîrlad, S.S.E. Rădăuți. Competiția s-a desfășurat în sistem turneu, tur. Baschetbaliștii neni au învins echipele botoșă­­din Rădăuți, Vatra Dorohoi și Bîrlad și au pierdut un singur joc — la C.S.M. Iași. Ocupînd locul al doilea, echipa boto­­șăneană are dreptul de a par­ticipa la finala pe țară a com­petiției care va avea loc între 27 și 30 decembrie. Dintre baschetbaliștii școlii sportive botoșănene s-au remarcat Cri­­han, Aciubotăriței și coșge­­terul etapei din zonă — Do­­bresinciuc. (Aurel Fantu). între 1-31 decembrie 1969 LUNA CADOURILOR MARE ACȚIUNE COMERCIALĂ DE INTERES CETĂȚENESC Tot ce este plăcut, frumos și potrivit pentru un cadou, există în magazinele coope­rației de consum : țesături confecții, tricotaje, parfu­merie și diferite articole de galanterie, încălțăminte pentru bărbați, femei și co­pii, produse zaharoase și dulciuri diferite, articole de librărie, cărți cu conți­nut educativ. In unitățile de alimentație publică (restau­rante, bufete, bodegi și co­fetării) se găsesc preparate de laborator, variate dul­ciuri, produse de patiserie și băuturi alese, plăcute tuturor. Invităm pe această cale toți cetățenii satelor și ora­șelor unde există rețeaua comercială a cooperației de consum, să viziteze cu viu interes, unitățile de comerț și alimentație publică din județul Botoșani, a-și alege mărfurile pentru prefe­rate. U.J.C.C. BOTOȘANI Cititori de la orașe și sate! Ziarul „CLOPOTUL“ vă pune zilnic la dis­poziție un bogat material informativ privind e­­venimentele care au loc în județ, în țară și în lume. Rubricile pe teme economice, ale vieții de partid, articolele și notele pe teme cetățe­nești, paginile „Clopotul literar și artistic“, „Magazin“, răspund din ce în ce mai bine ce­rințelor dr. NU UITAȚI ! Reînnoiți-vă din timp abona­mentele pentru anul 1970. Abonamentele se fac prin oficiile P.T.T.R., factorii poștali, difuzorii de presă din întreprinderile și instituțiile ju­dețului. Tot în această perioadă se contractea­ză abonamente pentru colecțiile întreprinderi­lor, instituțiilor, școlilor, căminelor culturale, cluburilor, unităților agricole etc. REȚINEȚI! Ziarul nostru îl puteți procura și de la chioșcuri, debite și de la magazinele cooperației de consum. LYCEUM A apărut revista de cultură a Liceului „A. T. Laurian“ din Botoșani. Acest număr are un caracter festiv, fiind închinat împlinirii a 110 ani de la întemeierea liceului. Remarcăm, prezența în coloanele revistei a unor fotografii în­f­ă­ț­i­șîn­d figuri ale unor mari savanți și oameni de cultură care au învățat pe băncile acestui liceu : geologul Ion Simionescu, matema­ticianul Simion Sanielevici și alții. Sunt prezente, bine redactate, articole evocatoare ale drumului parcurs de acest lăcaș de cultură, în cei 110 ani, articole ce poartă semnătura actualului director Florențin Vîlceanu, pro­fesorului N. D. Andrieș, a unor elevi ca Iurașog Sanda, Dănilă Teodora, Cohn Beley. Revista publică, pe toate cele 4 pagini, poezii in­genios concepute, cu temati­că majoră, semnate de elevii: Dănilă Eugenia, Cetin Anca, Pușa Constantin, Luca George, Markievicz Maria Tereza, precum și însemnările reportericești ale elevei Unțanu Maria, prilejuite de o ispititoare excursie în munții Neamțului. Prezentîndu-vă, pe scurt, această interesantă revis­­­­tă, nu ne rămîne decît să-i urăm succes pentru viitor ! I [ I I I I I (Urmare din pag. I) mărime cel Poloniei, după­­ Varșovia. Cu cei aproxima­tiv 800 000 de locuitori, cu­­ marile faibrici textile, cu stu­diourile de filme, care dau cam 50 la sută din produc­ția poloneză de filme artis­tice, orașul acesta este un puternic centru industrial și cultural al țării. In timpul vizitei noastre am avut pri­lejul să cunoaștem școala­­ superioară de pregătire a cadrelor din cinematografie și studiourile naționale de filme. Prin bunăvoința tov. prof. Wladislaw Orlowski amm pu­tut afla preocupările con­­­ducerii școlii pentru pregă­tirea cadrelor de regizori, I operatori și actori de cine­ma. In perioada actuală, du­pă cum ni s-a spus, școala I trece printr-o adevărată re­­formă a programei de în­­­­­­vățămînt, reformă care por­­nește în principal de la su­blinierea faptului că cei ce frecventează cursurile ei sînt studenți și nu actori, cum se credea pînă mai a­­s­cum cîțiva ani în urmă, cînd unii dintre ei, datorită fap­­­­tului că erau distribuiți în filme, considerau că au mai puține obligații față de in­­­­stituția de învățămînt ca­­ atare. Programa școlii prevede pregătirea regizorilor de­­ filme ar­tistice, documenta­­­­re, de popularizare a știin­­­­ței, filme de desene animate­­ și distractive; de aseme­nea, pentru televiziune pre­gătește regizori de spectaco­le artistice, pentru progra­me publicitare și de popu­­­­larizarea științei. Operatorii iI sunt pregătiți, fie pentru re­alizarea de­ filme, fie pentru ralizarea spectacolelor de­­ televiziune. Atmosfera școlii este spe­cifică instituțiilor artistice, specifică îndeosebi mediului studențesc, unde domină en­tuziasmul, voioșia și îndrăz­neala în sensul ei artistic. Oficialitățile ne-au rezervat, la sfirșitul vizitei în școală, un plăcut divertisment. Un film realizat de studenți, cu ocazia vizitei marelui ac­­t­or american Kirch Douglas­s la școala lor. Amestecul a­­­­cela de seriozitate și tonul ■ șăgalnic de farsă studen­­­­țească în care e conceput­­ filmul, realizează nu numai­­ un moment distractiv, dar I relevă și un ochiu și mina • de pe acum sigure ale pro­­­­ducătorilor.­­Aici, la școala­­ superioară de filme, din­­ Lodz, învață alături de stu­­­­denții polonezi și alții ve­­­­niți de pe toate continente­le globului: Franța, Italia,­­ Suedia, Danemarca, Finlan­­­­da ,America de Sud, Maroc,­­ Tunis, Liban, Africa Nea­­­­gră, Japonia și din alte țări.­­ Lista aceasta , impresionan­­s­tă, ilustrează grăitor presti­­­­giul de care se bucură școa­­­­la poloneză de film. De la studioul de filme J din Lodz, în afara datelor­­ tehnice pe care ni le-au fur­­­­nizat cu generozitate gazde­ I­ie, am reținut cifra ICO 000 ■ care reprezintă numărul­­ costumelor existente în ma­­n­gaziile studiourilor. Este a­­­­proape inimaginabil cite lu­­­­cruri se pot găsi în aceste­­ săli, uniforme de generali­­ si ostași sau ale lui Napo­­­­leon sau Hitler, rochii de­­ contese și marchize, toate,­­ așezate în aceste depozite­­ impresionante, sintetizînd­­ uriașa activitate a studiou­­­­rilor. Aici au fost montate­­ mari capodopere ale cine­­­­matografiei din țara priete­­­­nă, aici se definitivau ulti­­­­mele cadre la serialul pen­­­­tru televiziune . ..Patru tan­­s chiști și plecase în dinele”, de aici , lume ultimul­­ film mare, caracterizat ast­­­­fel de gazdele noastre, inti­­­­tulat „Structura cristalului”,­­ despre care ne vorbiseră și­­ gazetarii de la revista „Kul­­­­tura” din Varșovia. ★ Seara, pe șoseaua pe­­ care­­ se vedeau ochii ciclopici ai­­ mașinilor, sub un cer care­­ prevestea ploi putrede de­­ toamnă, ne întorceam la­­ Varșovia. Călătoria, cum, a­­­­veam să ne convingem mai­­ tirziu, abia începuse. Ne aș­­­­tepta aristocratul, m­ai Cra­­j­covia, cu monumentele sale , care au înfruntat secolele. I |_____________________________ O cola­borare mai strinsă... (Urmare din pagz­a 1) 1966- 1967 s-au acordat 500.000 lei credite pentru procurarea de aspersoare, utilaje și mate­­r­riale de irigat. Ce-i drept ele au fost procurate, dar nu sunt utilizate decît parțial și cu re­zultate nesatisfăcătoare. Cau.­a ? Lipsa de mecanici califi­cați în mînuirea agregatelor, neexecutarea la timp a lucră­rilor de întreținere a culturi­lor, precum și neasigurarea debitului de apă necesar în perioada de irigat. Sesizați de aspectele negative din anii anteriori și avînd în vedere volumul mare de cre­dite restante — care se cifrea­ză în prezent la peste 20 mi­lioane lei — la acordarea lor pe viitor va fi precedată de o temeinică analiză a posibili­tăților de realizare a produc­ției și rambursarea acestora în termenul stabilit. Acest lucru care s-a făcut și pînă acum,­­de altfel a permis ca în unele cooperative, care în trecut a­­veau un volum mare de credi­te restante, acestea să scadă continuu și chiar să dispară. Potrivit datelor preliminare, rezultate din analiza efectua­tă în cursul lunii noiembrie de către organele Băncii agri­cole a reieșit că cooperativele agricole din Oneaga, Avră­­meni, Dersca, Mileanca, Șen­­driceni, Curtești au reușit în urma eforturilor susținute, din partea tuturor, să iasă din grupul unităților cu o situație economico - financiară slabă. Inspectorii Băncii agricole ce răspund de unitățile amintite au urmărit continuu ritmul re­coltărilor, valorificarea la timp a produselor obținute, li­chidarea debitelor, sprijinind în același timp consiliul de conducere în analiza execuției planurilor financiare. Consider că, pe viitor, o conlucrare mai strânsă între organele Băncii agricole și ce­le de la Direcția agricolă și U.J.C.A.P., în scopul urmăririi în comun și a punerii de acord a rezoluțiilor în ceea ce pri­vește dezvoltarea cu precă­dere a unor anumite sectoare de producție, ar fi binevenită. Numai așa vom putea asigura premisele reale îndeplinirii indicatorilor de plan, de rea­lizare a unor venituri mari, imediate în toate cooperative­le agricole contribuind prin a­­ceasta la creșterea averii ob­ștești și a valorii zilei-muncă. BLITZ DESTINATAR : INSPECTORA­TUL SANITAR „Sînt mii de sticle pli­ne de mizerie și murdă­rie — ne spunea Dumi­tru Moldovan­u, gestio­nar la bufetul coopera­tivei de consum din Rădăuți - Prut. Din lotul de 1700 sticle de bere, primite de curînd, circa 300 sînt improprii pen­tru consum. Te uiți în sticlă și parcă ies șerpi de pe fundul ei — și am scandal mereu cu con­sumatorii !“. După cum ne-a încre­dințat președintele co­operativei, berea vine de la Dorohoi, unde se îmbuteliază cu „mij­loace moderne“. înain­te de a primi răspunsul U.­T.C.C. Botoșani, sun­tem­ siguri că lucrăto­­ rii Inspectoratului sani­tar județean vor găsi la secția de îmbuteliere lucruri extrem de in­teresante. ALEXEI RUDEANU

Next