Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)

1970-02-14 / nr. 2747

TRANSPORTURI ÎNCRUCIȘATE, CHELTUIELI... SISTEMATICE Printr-o scrisoare primită de la tovarășul Franț lamșec, vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular al orașului Săveni, redacția a fost informată că în localita­te, nu există nici­ o unitate de sine stătătoare, ci numai unități dependente de diverse întreprinderi județene. Aceas­tă situație crează, pe alocuri, neajunsuri greu de explicat. Despre ce este vorba ? In oraș există o moară sistematică, care aparține întreprinderii de industrie locală „Flamura roșie“ Botoșani. Tot aici, exis­tă și o fabrică de pîine, care în 1969 a produs 240 tone pîi­ne albă, 215 tone pîine inter­mediară, 434 tone pîine neagră și 58 tone specialități. Pentru fabricarea acestor produse au fost necesare 866 tone făină. „Ceea ce ne surprinde — spune autorul în continuarea scrisorii vrarea porumbului de la moa­ră la diverse baze de recepție din județ și întoarcerea aces­tui produs pe aceeași cale în comună, produce cooperativei de consum mari greutăți în relațiile ce le are cu contrac­tanții de animale. Ca și în primul caz relatat ne întrea­bă : de ce se întîmplă aseme­nea anomalii în acest dome­niu de activitate al întreprin­derii de industrie locală , întrebări de natura celor consemnate pînă aici au mai fost adresate redacției și din alte părți. Pentru a se putea da un răspuns am cerut expli­cații, mai întîi, tovarășului Vasile Popa, inginer șef întreprinderea de industrie b­­lo­cală „Flamura roșie“. După ce ne-a relatat pe larg că, într­­adevăr, sistemul de transport al uiumului este foarte întor­tocheat și îngroașă întrucîtva DIN SCRISORILE SOSITE LA REDACȚIE sale — este faptul că toată a­­ceastă cantitate de făină a fost —­ _i _ 1. t­> s­auupa 1/vyv­iJ.h­u Utr­u (40 km. distanță) taxîndu-se pentru fiecare tonă cîte 30,80 lei și făcîndu-se astfel o chel­tuială de 26.672,80 lei, cînd a­­acest lucru, în mod practic, putea fi evitat. Să ne explicăm: „Ca și anul trecut, în 1970 moara din Să­­veni a fost planificată să pre­dea unităților de valorificare întreprinderii a cerealelor 580 tone de grîu provenit din uium. Conform dispozițiilor primite, întreaga cantitate trebuie trimisă la baza de re­cepție din Ungureni, aflată la 13 km, și pentru care se vor plăti cîte 13­ 40 lei de tonă (în total 7.772 lei). De aici, așa cum există obiceiul, este dusă la alte mori ca pînă la urmă să ajungă din nou la noi sub formă de făină. De ce este ■oare necesară o astfel de în­crucișare inutilă de transport­­uri. Cînd se știe foarte bine că, nu de mult, moara noastră (pe lîngă măcinișul pentru să­teni) producea lunar suficien­tă făină la regim comercial și pentru fabricarea pîinii. Fabri­ca din Săveni se află doar la numai 100 m. de moară. După părerea noastră, există o so­luție în acest sens. Pentru nevoile proprii s-ar putea re­ține grîul provenit din uium pe plan local, iar diferența să fie procurată de la baza din Săveni. In acest fel, in­dustria noastră locală, între­prinderea de morărit și panifi­cație, cooperația de consum n-ar mai întîmpina greutăți în ce privește transportul și aprovizionarea, într-un cuvînt totul s-ar concretiza în redu­cerea prețului de cost al pro­duselor“ ! „ Referindu-se la același as­pect Constantin Luba, meca­nic și responsabil la moara din Avrămeni, ne scrie că mane­prețul de cost al produsului finit, a sugerat ideea unei discuții între Direcția judeca­­nă de industrie locală, Minis­terul Industriei Alimentare și forul tutelar al întreprinderii de valorificare a cerealelor, care, de comun acord, să dea posibilitatea ca unitățile in­teresate să se poată apro­viziona de la punctele cele mai apropiate. Am reținut propunerea și ne-am prezen­tat la întreprinderea de valo­rificare a cerealelor. Aflînd despre cele afirmate și susți­nute de inginerul șef de la I.I.L. „Flamura roșie“ conta­bilul șef Ioan Dupir de la I.V.C. a rămas „Ne-ar mira faptul, contrariat, spunea dumnealui, dacă cineva ar în­cerca măcar să ne reproșeze ceva. Instrucțiunile nr. 207966/ 107167 din 1967 ale fostului C.S.U.P.A. sunt și în prezent valabile și destul de clare, din care este suficient să notați : „Pentru evitarea cheltuielilor de transport și manipulare a cantităților de usum, ca și a altor produse agricole, acolo unde funcționează mori de stat aceste produse vor fi livrate direct de la mori unităților interesate din lo­calitatea respectivă“. Tre­buie să precizăm că for­mele care se încheie, cu acest prilej, în prezența o­­bligatorie a­­ unui delegat al nostru sînt cît se poate de sim­ple și în același timp economi­coase, eliminîndu-se cheltuieli­le de transport, munca inutilă, pierderile de vreme etc“. Așa stînd lucrurile este de prisos să comentăm argumen­tele susținute de reprezentan­tul I.I.L. „Flamura Roșie“. Doar o enigmă rămîne însă nedezlegată , pe seama cui se înregistrează asemenea cheltu­ieli ? T. TOMA I. D. R. — Botoșani . Boa­la dv. este vindecabilă. Pen­tru aceasta trebuie să faceți un tratament cu stricnină 3 la sută, vitamina B l­a 100 mg, testosteron — fiole, serii de cîte 10 injecții (cîte una pe zi din fiecare fel), actine intramuscular și vita­mina E, cîte trei tablete pe zi. Tratamentul se face timp de 10 zile, cu 15 zile pauză, pe o perioadă de trei luni. Seara, înainte de culcare, să luați cîte o tabletă de bro­­m oval și una de napoton, tot timp de trei luni. Sînt interzise băuturile alcooli­ce, deoarece crează o falsă senzație de bine. Costachi l- Florea, 58 ani — Ștefănești. Tratamentul indicat la Iași este bun. De aceea vă recomandăm să-l respectați întrutotul. Pen­tru reconfortarea stării ge­nerale, vă recomandăm un tratament cu vitamina B­1, vitamina B 6, fosfobion, se­rii de 10 infecții (din fiecare fel cîte una pe zi), trifer­­ment — tablete 3 pe zi, he­­cogen, cîte o lingură cu o jumătate de oră înainte de masă. Evitați categoric con­dimentele, tutunul și bău­turile alcoolice. I. D. Darabani: Boala se cheamă „entrezi“ și se tra­tează cu stricnină 1 la sută, vitamina B l­a 0,25 mg, vi­tamina E — serii de cîte 10 injecții (din fiecare fel cîte Posta medicului una pe zi) cu 15 zile pauză, timp de trei luni. In fiecare seară dați bol­navului cîte o jumătate ta­bletă de brom oval. In afa­ră de aceasta, în a doua ju­mătate a zilei, să evite li­chidele. Sculați copilul la ore fixe (cam de două ori pe noapte) să urineze. Silvestru Ailenei — Suha­rău . Trebuie să vă prezen­tați­ cu soția dv. la comisia interjudețeană de experti­ză a capacității de muncă — Suceava. Ilie Luschi — Cucuteni — Durnești. Pentru cărțile pe care le doriți trebuie să vă adresați la librăria „Car­tea prin poștă“, str. Biserica Enei nr. 6. București, care vi le trimite ramburi, în caz că există. Haralambie Lupu — Vo­­rona : Faptul că vă lăcri­mează ochiul stîng înseam­nă că aveți o „dacriocistită“ și este necesar să consultați un medic oftalmolog pentru desfundarea canalului la­­crimo-nazal. P. M. — Vorona : Regi­mul alimentar în boala dv. trebuie să fie cu lichide re­duse, să combateți obezita­tea, să suprimați categoric tutunul și băuturile alcooli­ce. Să faceți gimnastică res­piratorie într-o cameră bine aerisită și încălzită la 18 grade Celsius. Ca tratament, vă reco­mandăm miofilin — 3 table­te pe zi, vitamina B 12 și vitamina B 6, serii de cîte 10 injecții (în fiecare zi cîte una din fiecare fel), apoi 15 zile pauză și iar injecții. Asta timp de trei luni, Dr. PETRU MORUZZI medic specialist BUCUREȘTI: Sala Palatului Republicii Socialiste România ­Urmare din pagina U sînt reținuți în uzină și devin salariați permanenți. Tatăl lui F. P. e tot angajat temporar, a fost și el în repetate rînduri avertizat asupra comportării sale : venea beat la serviciu, provoca scandaluri. In gene­ral este vorba de o familie în care nu se cinstește munca. Acum bătrînul știe : la prima abatere i se va desface con­tractul de muncă, iar fiul, Flo­rin, să ne fie cu iertare dar are o calificare care nu l-a a­­jutat. De aceea i s-a desfăcut contractul de muncă. Tatăl se jeluiește acum : „Ce să fac ? !“ Mult mai devreme trebuia să se gîndească la asta! (juris­consultul întreprinderii).­­ Pe baza actului de cali­ficare eliberat de un institut de reeducare (lăcătuș mecanic, întreținere și reparații univer­sale, trecut prin examen cu media 7/6) F. P. a fost anga­jat temporar. Pe atunci, mais­trul Rață scria pe cererea lui: „Sunt de acord cu angajarea temporară, la probă nu m-am­ putut edifica asupra cunoștin­țelor“. I s-a făcut cunoscut că va lucra la noi pînă la 6 de­cembrie, perioadă în care ar fi putut să se străduiască, să arate că e dornic de muncă, să-i convingă pe cei din jur. Dar, la 6 decembrie 1969, șe­ful serviciului mecanic șef, Radu Bădăluță, a întocmit ur­mătorul referat: „Tovarășii repartizați pentru lucrările re­parații și întreținere : Con­stantin Potcovuță — tinichi­giu Florin Potcovuță — lăcă­­tuș­ și Mircea Pancu — lăcătuș au fost scoși de la secțiile de producție fiindcă nu reușeau să-și facă sarcinile de plan Aici, la serviciul mecanic șef, credeau că vor găsi un astfel de refugiu, unde să poată pri­mi salariul fără să producă nimic. Vă rugăm să dispuneți să fie încadrați în altă parte pentru că în cadrul serviciu­lui mecanic șef nu există nici un sector unde se dă salariu pentru cei ce stau degeaba". Tovarășul director a dispus: „încetarea angajării ca mun­citori temporari pentru ne­­îndeplinirea sarcinilor“. Ulte­rior i s-a comunicat în scris că angajarea lui încetează în condițiile prevăzute de Codul Muncii (art. 18 lit. C) (Toader Măntăluței, șeful serviciului administrativ - personal). Am discutat cu cîțiva oa­meni din ateliere Și din secții care l-au cunoscut pe F. P. : — Era mare pîrlac, lucra numai în bășcălie. Cînd am auzit ce calificare are, m-am bucurat, aveam nevoie de el, l-am pus la probă, uite, bă­iete, montează mașina asta. A umblat pe lîngă mașină ca un cocoș. „Nu știu, zice, eu numai am lucrat la ele, dar de mon­tat n-am auzit“­ Nu-i nimic, m-am gîndit, omul învață, am să reușesc eu cu el. Dar um­bla fără rost. Vorbea în batjo­cură. I-am dat o bucată de ta­blă s-o taie dar a stricat și tabla și șablonul. Atunci l-am rugat pe tovarășul Bădăluță să-l ia de la mine. Noi avem aici, să știți, băieți foarte buni, harnici, uitați-vă în atelier : Mihai Cărbune, strungar, Pet­­chi Vasile, strungar, Constan­tin Ursache. Gheorghe Celes­­chi. Iată un tractorist recent venit la noi — angajat acum lăcătuș, Constantin Pavel, vreau să fac din el un meca­nic cu mînă bună. Sau Ilie Țăranu, alături, unul dintre cei mai buni strungari... Poa­te o să credeți că exagerez, dar prin mîinile mele au tre­cut pînă acum o mie de băieți. Cît despre Florin P., e adevă­rat că i-am spus de la obraz: nu te pricepi, băiete, nu ești bun de nimic... (Zigmund Marcus, muncitor de înaltă calificare). — In cîteva zile, cît a stat aici, s-a arătat mai întîi ne­priceput- Habar n-avea de meserie. Așa cum l-am văzut, numai stofă de meseriaș nu avea (Alexandru Vladovici, frezor). Bătrînul meseriaș povestea cu amărăciune despre ispră­vile lui Florin P. I-am privit mîinile, prin care trecuseră alți o mie de băieți pricepuți, însetați de cunoștințe. Mîinile acelea mîngîiau metalul. De­getele lui Florin P. au violen­tat metalul, zgîriindu-1 și ru­­pîndu-1 cu ranga, în sparge­rile organizate. (In două re­prize, cîteva nopți la rînd, Florin P. a pătruns cu bruta­litate în bisericile orașului- A găsit sume derizorii de bani). 3 — Care este prima cauză a infracțiunii, tovarășe căpitan ? — In afară de faptul că ta­tăl lui Florin P. e un alcoolic, și alți membri ai familiei sunt vizați de organele noastre , cei doi frați ai lui Florin au întocmite dosare penale. Ta­tăl e un om dezaxat, a ame­nințat pe conducătorii uzinei, public, că va strînge cu fiul său „o gașcă“, ca să-i prade... Un timp, au lucrat în fabrică împreună, chipurile să-și men­țină onoarea. Ce a ieșit, s-a văzut. O singură și mare întrebare a rămas fără răspuns la uzi­na de reparații: toți acești ti­neri buni, harnici, organiza­ția U.T.C., oamenii mai vîrst­­nici, nu au reușit să stringă într-o mînă de fier pe acest fluieră­­ vînt! De ce ? (Ei ști­au toți de unde venea Florin P., ce caracter dificil avea. Cum el însuși spunea, o nuan­ță de debarasare există în ple­carea lui din uzină. Și poate că dacă Florin nu pleca, nu-l întâlneam la arest în acea di­mineață de duminică...). 4 Spărgînd deci șase biserici, Florin Potcovuță este pasibil din nou de pedeapsa cu în­chisoarea (a stat la vîrsta de 15 ani într-un institut de ree­ducare). Plecarea lui din mij­locul tinerilor este un fapt ca­­re-i privește direct și nemij­locit, și organizația lor de ti­neret are de reflectat profund despre această plecare. Po­­vestindu-și isprăvile, Florin P. a amintit despre colegii lui de „facultate“ — alți tineri botoșăneni care au trecut prin diferite institute de reeducare. Priviți cu atenție la ei, și la voi înși­vă, prieteni! Și asta din timp. Fiindcă acea tîrzie căință a lui Florin P., neur­mată sau neprecedată de nici o schimbare lăuntrică, nu-și are nici o valoare. NONVALOAREA CÂINIEI întărirea răspunderii personale și disciplinei au insistat și co­operatorii Teodor Moraru, Constantin Moraru și alții. Supunînd unei analize pro­funde activitatea trecută, co­operatorii au ținut să-și ma­nifeste hotărîrea ca în viitor să-și aducă o contribuție mai importantă la creșterea pro­ducției agricole, a veniturilor și pentru reducerea cheltuie­lilor. Pe această linie se în­scriu luările de cuvînt ale co­operatorilor Ion Rusu, Jan Cișlaru, Aurel Ciocoiu, Sil­vestru Rotar și ale altora. Silvestru Rotaru, îngrijitor mulgător, spunea printre al­tele : „ Am împlinit 8 ani de cînd muncesc în zootehnie la vaci de lapte. Mereu am fost în frunte, dar în anul trecut mi-a fost mai greu să mă mențin pentru că s-au înmulțit cei ce muncesc bine. Am fost chiar în trecut și, spun drept, nu-s supărat de asta. Dar par­că nici bine nu-mi stă. De a­­ceea îi chem la întrecere pe ceilalți și n-aș vrea să se mai audă de producții de lapte așa de mici, de 1900 1., cum am auzit prin alte părți (n.n. unitatea a realizat în medie 2301 1.). Brigadierul Jan N.D. Cio­coiu, în numele cooperatori­lor cu care lucrează, a chemat la întrecere socialistă celelal­te brigăzi, propunîndu-și să depășească producțiile planifi­cate la hectar cu 100 kg. grîu, 150 kg. porumb, 1000 kg. sfec­lă și 50 kg. floarea-soarelui. Gh. Bernath, mecanizator, a­­prezentat angajamentul secției de a lucra mai bine în 1970. In spiritul hotărîrii adop­tate de plenara U.N.C.A.P. a­­dunarea generală a votat mi­nimum de zile calendaristice pe care trebuie să-l execute femeile și bărbații, în raport cu cerințele pe diverse cam­panii ale cooperativei agrico­le, au adoptat planul de pro­ducție, a cărui principală di­mensiune se evidențiază în tehnica nouă care va avea cîmp deschis în principalele ramuri. Resintetizînd cele spu­se pînă azi, putem afirma că adunarea generală a reflectat maturitatea acestei cooperati­ve agricole, faptul că ea se îndreaptă cu pași mari spre o agricultură modernă, capabilă să satisfacă tot mai mult ce­rințele economiei naționale și ridicarea nivelului de trai al cooperatorilor.­­Urmare din pagina I) ce se produc prin neexecuta­­rea la timpul optim a prafile­­lor îndeosebi, dar și a altor lucrări, Aurica Herțan a rele­vat necesitatea ca toți coope­ratorii, în mod special caopera­toarele tinere să ia exemplul celor mai virstnice și să par­ticipe la lucru atunci cînd bri­gadierii, cadrele tehnice indi­că momentul prielnic pentru o operațiune sau alta. — Mereu poți să-ți găsești alte treburi pe lîngă casă — spunea ea — dar producție nu se poate obține în felul aces­ta. La cîmp trebuie lucrat a­­tunci și atit cît trebuie. Și toți trebuie să înțeleagă acest lu­cru. Asupra întăririi ordinei CLOPOTUL # PAGINA 3 SPORT • SPORT Programul returului campionatului de fotbal Divizia C, seria I ETAPA A XVI-A .15 MARTIE 1970 Minerul Gura Humorului — Nicolina Iași Le­tea Bacău — Minerul Comănești Fulgerul Dorohoi — Textila Botoșani Rarăul Cîmpulung — Minobradul Vatra Dornei Textila Buhuși — Foresta Fălticeni C.F.R. Pașcani — Constructorul P. Neamț Penicilina Iași — Victoria Roman Petrolul Moinești — stă ETAPA A XVII-A. 22 MARTIE Petrolul — Rarăul Nicolina — Fulgerul Victoria — Letea Foresta — Minerul Gura Humorului Constructorul — Penicilina Textila Botoșani — Textila Buhuși Minerul Comănești — C.F.R. Minobradul — stă ETAPA A XVIII-A, 29 MARTIE C.F.R. — Fulgerul Textila Buhuși — Minerul Comănești Minobradul — Nicolina , Rarăul — Foresta Victoria — Minerul Gura Humorului Penicilina — Petrolul Constructorul — Letea Textila Botoșani — stă ETAPA A XIX-A. 5 APRILIE Foresta — Victoria Minerul Gura Humorului — Constructorul Textila Botoșani — Minobradul Fulgerul — Rarăul Petrolul — Textila Buhuși Minerul Comănești — Penicilina Letea — C.F.R. Nicolina — stă ETAPA A XX-A. 12 APRILIE Foresta — Fulgerul Textila Buhuși — Minobradul Penicilina — Rarăul Victoria — Nicolina Petrolul — Letea Constructorul — Textila Botoșani Minerul Gura Humorului — Minerul Co­mănești C.F.R. — stă ETAPA A XXI-A. 19 APRILIE Textila Botoșani — Petrolul Minobradul — Foresta C.F.R. — Penicilina Nicolina — Constructorul Fulgerul — Textila Buhuși Letea — Minerul Gura Humorului Rarăul — Victoria Minerul Comănești — stă ETAPA A XXII-A. 26 APRILIE Penicilina — Letea Minerul Comănești — Constructorul Victoria — Fulgerul Textila Buhuși — Rarăul Textila Botoșani — Nicolina Foresta — C.F.R. Minobradul — Petrolul Minerul Gura Humorului — stă ETAPA A XXIII-A, 3 MAI C.F.R. — Minobradul Fulgerul — Minerul Gura Humorului Minerul Comănești — Textila Botoșani Penicilina — Nicolina Petrolul — Foresta Letea — Rarăul Constructorul — Victoria Textila Buhuși — stă ETAPA A XXIV-A, 10 MAI Foresta — Letea Textila Buhuși — Penicilina Fulgerul — Constructorul Minerul Gura Humorului — Petrolul Minobradul — Minerul Comănești Nicolina — C.F.R. Rarăul — Textila Botoșani Victoria — stă ETAPA A XXV-A. 17 MAI Textila Botoșani — Foresta Minerul Comănești — Pet­rolul Minobradul — Victoria Letea — Nicolina Constructorul — Rarăul C.F.R. — Textila Buhuși Penicilina — Minerul Gura Humorului Fulgerul — stă ETAPA A XXVI-A, 24 MAI Fulgerul — Penicilina Petrolul — C.F.R. Nicolina — Minerul Comăne­ști Rarăul — Minerul Gura Hum­orului Letea — Minobradul Textila Buhuși — Constructorul Textila Botoșani — Victoria Foresta — stă ETAPA A XXVII-A, 31 MAI Rarăul — Nicolina Minerul Gura Humorului — C.F.R. — Textila Botoșani Penicilina — Minobradul Foresta — Minerul Comănești Victoria — Petrolul Fulgerul — Letea Constructorul — stă ETAPA A XXVIII-A. 7 IUNIE Petrolul — Constructorul Nicolina — Foresta Victoria — C.F.R. Minerul Comănești — Rarăul Textila Botoșani — Minerul G. Humorului Textila Buhuși — Letea Minobradul — Fulgerul Penicilina — stă ETAPA A XXIX-A. 14 IUNIE Minerul Gura Humorului — Minobradul Textila Buhuși — Victoria Pencilina — Textila Botoșani Constructorul — Foresta Rarăul — C.F.R. Petrolul — Nicolina Minerul Comănești — Fulgerul Letea — stă ETAPA A XXX-A. 21 IUNIE Foresta — Pencilina Textila Botoșani — Letea Minobradul — Constructorul C.F.R. — Minerul Gura Humorului Fulgerul — Petrolul Victoria — Minerul Comănești Nicolina — Textila Buhuși Rarăul — stă Textila Buhuși Stadionul din Botoșani. La meciul de fotbal Textila — Dinamo Bacău (tineret) Să nu așteptăm numai ședința de analiză a muncii..­ ­Urmare din pagina I)­nară S. Dascălu, magazinul chimice — gestionară Floren­ța Julinschi, bufetul „Prutul“ — gestionară Dora Aclipei și altele, nu s-a realizat planul de desfacere decit într-un procent foarte scăzut. De ase­menea, făcînd referiri la pa­gubele materiale înregistrate la sfîrșitul anului trecut, ce se ridică la 234 mii lei, se spu­nea că : „vinovat de acest lu­cru se face inspectorul de la serviciul personal, care tre­buia să muncească cu mai mult simț de răspundere la verificarea noilor angajați, gestionari și vînzători, în sco­pul evitării producerii unor asemenea abateri“. Ca și cum revizorii de gestiune, cei mai în măsură să prevină degra­dările și sustragerile ar fi ab­solviți de orice vină. Pentru ca manifestări de acest gen să fie întradevăr prevenite pe viitor, se impune ca controlul gestionării mărfurilor să se facă cu mai multă atenție în mod periodic, sistematic inopinat. Apoi, e necesar ca și conducerea administrativă, co­mitetul de sindicat și organi­zația U.T.C. să insiste mai mult pe linia educării lucră­torilor în spiritul practicii profesionale, a respectării re­gulilor generale de comerț, a solicitudinii și disciplinei la locul de­­ muncă. Cursurile și instructajele de ridicare a ca­lificării trebuie organizate te­meinic și să li se acorde o a­­tenție crescîndă pentru că de e­­le depinde în mare măsură îm­bogățirea cunoștințelor lucră­torilor, mai ales a celor care mai au încă multe de învățat, în mod firesc, numeroșii vor­bitori au făcut referiri la ceea ce se mai poate face pentru îmbunătățirea activității co­merciale. Iată cîteva din ele : „Mai multă solicitudine din partea conducerii, care nu-și găsește timp să rezolve o se­rie de divergențe cu oamenii“ (Petru Bejenaru — responsa­bilul restaurantului „Carpați“); „Pe plan local să se înființe­ze o stație de îmbuteliere sifoanelor. La noi nu se gă­a­sește așa ceva“ (Titus Răilea­­nu — gestionar); „Să stai în mijlocul iernii fără foc în magazin, cu ciment pe jos și îmbrăcat cu șuba nu-i deloc plăcut și civilizat. Publicul dorește să fie servit în condi­ții cît mai bune. Dar cînd a­bia te poți mișca nu mai poa­te fi vorba de ața ceva“. (Ol­ga Niculescu — gestionari). Doleanțele enumerate vor in­tra, credem, ta preocupările comitetului de direcție. Fieca­re vorbitor și-a propus să muncească mai bine, să-și perfecționeze continuu activi­tatea iar angajamentele luate se înglobează în cele ale în­tregii organizații, enunțate de directorul Gheorghe Minitea­­nu, de a dapăși planul de des­facere cu 230.000 lei, de a face economii la cheltuielile de cir­culație cu 20.000 lei și de a re­aliza un beneficiu peste plan de 50 000 lei. Pentru tradu­cerea lor în fapte va trebui ca comitetul de direcție să pună un accent deosebit pe studiul cererii de consum a populației, pe­r­mansion­area reală a necesarului de ma­să și realizarea ritmică a­­ oci­nilor de­ aprovizionare și des­facere. Se impune deci ca în­treaga muncă desfășurată de acum înainte de conducere să fie mai mult ancorată în pro­blemele majore ale vieții co­merciale pentru a arsura ca aceste deziderate să devină realități materiale ale comer­țului dorohoian.

Next