Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)
1970-02-14 / nr. 2747
TRANSPORTURI ÎNCRUCIȘATE, CHELTUIELI... SISTEMATICE Printr-o scrisoare primită de la tovarășul Franț lamșec, vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular al orașului Săveni, redacția a fost informată că în localitate, nu există nici o unitate de sine stătătoare, ci numai unități dependente de diverse întreprinderi județene. Această situație crează, pe alocuri, neajunsuri greu de explicat. Despre ce este vorba ? In oraș există o moară sistematică, care aparține întreprinderii de industrie locală „Flamura roșie“ Botoșani. Tot aici, există și o fabrică de pîine, care în 1969 a produs 240 tone pîine albă, 215 tone pîine intermediară, 434 tone pîine neagră și 58 tone specialități. Pentru fabricarea acestor produse au fost necesare 866 tone făină. „Ceea ce ne surprinde — spune autorul în continuarea scrisorii vrarea porumbului de la moară la diverse baze de recepție din județ și întoarcerea acestui produs pe aceeași cale în comună, produce cooperativei de consum mari greutăți în relațiile ce le are cu contractanții de animale. Ca și în primul caz relatat ne întreabă : de ce se întîmplă asemenea anomalii în acest domeniu de activitate al întreprinderii de industrie locală , întrebări de natura celor consemnate pînă aici au mai fost adresate redacției și din alte părți. Pentru a se putea da un răspuns am cerut explicații, mai întîi, tovarășului Vasile Popa, inginer șef întreprinderea de industrie blocală „Flamura roșie“. După ce ne-a relatat pe larg că, întradevăr, sistemul de transport al uiumului este foarte întortocheat și îngroașă întrucîtva DIN SCRISORILE SOSITE LA REDACȚIE sale — este faptul că toată această cantitate de făină a fost — _i _ 1. t> sauupa 1/vyviJ.hu Utru (40 km. distanță) taxîndu-se pentru fiecare tonă cîte 30,80 lei și făcîndu-se astfel o cheltuială de 26.672,80 lei, cînd aacest lucru, în mod practic, putea fi evitat. Să ne explicăm: „Ca și anul trecut, în 1970 moara din Săveni a fost planificată să predea unităților de valorificare întreprinderii a cerealelor 580 tone de grîu provenit din uium. Conform dispozițiilor primite, întreaga cantitate trebuie trimisă la baza de recepție din Ungureni, aflată la 13 km, și pentru care se vor plăti cîte 13 40 lei de tonă (în total 7.772 lei). De aici, așa cum există obiceiul, este dusă la alte mori ca pînă la urmă să ajungă din nou la noi sub formă de făină. De ce este ■oare necesară o astfel de încrucișare inutilă de transporturi. Cînd se știe foarte bine că, nu de mult, moara noastră (pe lîngă măcinișul pentru săteni) producea lunar suficientă făină la regim comercial și pentru fabricarea pîinii. Fabrica din Săveni se află doar la numai 100 m. de moară. După părerea noastră, există o soluție în acest sens. Pentru nevoile proprii s-ar putea reține grîul provenit din uium pe plan local, iar diferența să fie procurată de la baza din Săveni. In acest fel, industria noastră locală, întreprinderea de morărit și panificație, cooperația de consum n-ar mai întîmpina greutăți în ce privește transportul și aprovizionarea, într-un cuvînt totul s-ar concretiza în reducerea prețului de cost al produselor“ ! „ Referindu-se la același aspect Constantin Luba, mecanic și responsabil la moara din Avrămeni, ne scrie că maneprețul de cost al produsului finit, a sugerat ideea unei discuții între Direcția judecană de industrie locală, Ministerul Industriei Alimentare și forul tutelar al întreprinderii de valorificare a cerealelor, care, de comun acord, să dea posibilitatea ca unitățile interesate să se poată aproviziona de la punctele cele mai apropiate. Am reținut propunerea și ne-am prezentat la întreprinderea de valorificare a cerealelor. Aflînd despre cele afirmate și susținute de inginerul șef de la I.I.L. „Flamura roșie“ contabilul șef Ioan Dupir de la I.V.C. a rămas „Ne-ar mira faptul, contrariat, spunea dumnealui, dacă cineva ar încerca măcar să ne reproșeze ceva. Instrucțiunile nr. 207966/ 107167 din 1967 ale fostului C.S.U.P.A. sunt și în prezent valabile și destul de clare, din care este suficient să notați : „Pentru evitarea cheltuielilor de transport și manipulare a cantităților de usum, ca și a altor produse agricole, acolo unde funcționează mori de stat aceste produse vor fi livrate direct de la mori unităților interesate din localitatea respectivă“. Trebuie să precizăm că formele care se încheie, cu acest prilej, în prezența obligatorie a unui delegat al nostru sînt cît se poate de simple și în același timp economicoase, eliminîndu-se cheltuielile de transport, munca inutilă, pierderile de vreme etc“. Așa stînd lucrurile este de prisos să comentăm argumentele susținute de reprezentantul I.I.L. „Flamura Roșie“. Doar o enigmă rămîne însă nedezlegată , pe seama cui se înregistrează asemenea cheltuieli ? T. TOMA I. D. R. — Botoșani . Boala dv. este vindecabilă. Pentru aceasta trebuie să faceți un tratament cu stricnină 3 la sută, vitamina B la 100 mg, testosteron — fiole, serii de cîte 10 injecții (cîte una pe zi din fiecare fel), actine intramuscular și vitamina E, cîte trei tablete pe zi. Tratamentul se face timp de 10 zile, cu 15 zile pauză, pe o perioadă de trei luni. Seara, înainte de culcare, să luați cîte o tabletă de brom oval și una de napoton, tot timp de trei luni. Sînt interzise băuturile alcoolice, deoarece crează o falsă senzație de bine. Costachi l- Florea, 58 ani — Ștefănești. Tratamentul indicat la Iași este bun. De aceea vă recomandăm să-l respectați întrutotul. Pentru reconfortarea stării generale, vă recomandăm un tratament cu vitamina B1, vitamina B 6, fosfobion, serii de 10 infecții (din fiecare fel cîte una pe zi), triferment — tablete 3 pe zi, hecogen, cîte o lingură cu o jumătate de oră înainte de masă. Evitați categoric condimentele, tutunul și băuturile alcoolice. I. D. Darabani: Boala se cheamă „entrezi“ și se tratează cu stricnină 1 la sută, vitamina B la 0,25 mg, vitamina E — serii de cîte 10 injecții (din fiecare fel cîte Posta medicului una pe zi) cu 15 zile pauză, timp de trei luni. In fiecare seară dați bolnavului cîte o jumătate tabletă de brom oval. In afară de aceasta, în a doua jumătate a zilei, să evite lichidele. Sculați copilul la ore fixe (cam de două ori pe noapte) să urineze. Silvestru Ailenei — Suharău . Trebuie să vă prezentați cu soția dv. la comisia interjudețeană de expertiză a capacității de muncă — Suceava. Ilie Luschi — Cucuteni — Durnești. Pentru cărțile pe care le doriți trebuie să vă adresați la librăria „Cartea prin poștă“, str. Biserica Enei nr. 6. București, care vi le trimite ramburi, în caz că există. Haralambie Lupu — Vorona : Faptul că vă lăcrimează ochiul stîng înseamnă că aveți o „dacriocistită“ și este necesar să consultați un medic oftalmolog pentru desfundarea canalului lacrimo-nazal. P. M. — Vorona : Regimul alimentar în boala dv. trebuie să fie cu lichide reduse, să combateți obezitatea, să suprimați categoric tutunul și băuturile alcoolice. Să faceți gimnastică respiratorie într-o cameră bine aerisită și încălzită la 18 grade Celsius. Ca tratament, vă recomandăm miofilin — 3 tablete pe zi, vitamina B 12 și vitamina B 6, serii de cîte 10 injecții (în fiecare zi cîte una din fiecare fel), apoi 15 zile pauză și iar injecții. Asta timp de trei luni, Dr. PETRU MORUZZI medic specialist BUCUREȘTI: Sala Palatului Republicii Socialiste România Urmare din pagina U sînt reținuți în uzină și devin salariați permanenți. Tatăl lui F. P. e tot angajat temporar, a fost și el în repetate rînduri avertizat asupra comportării sale : venea beat la serviciu, provoca scandaluri. In general este vorba de o familie în care nu se cinstește munca. Acum bătrînul știe : la prima abatere i se va desface contractul de muncă, iar fiul, Florin, să ne fie cu iertare dar are o calificare care nu l-a ajutat. De aceea i s-a desfăcut contractul de muncă. Tatăl se jeluiește acum : „Ce să fac ? !“ Mult mai devreme trebuia să se gîndească la asta! (jurisconsultul întreprinderii). Pe baza actului de calificare eliberat de un institut de reeducare (lăcătuș mecanic, întreținere și reparații universale, trecut prin examen cu media 7/6) F. P. a fost angajat temporar. Pe atunci, maistrul Rață scria pe cererea lui: „Sunt de acord cu angajarea temporară, la probă nu m-am putut edifica asupra cunoștințelor“. I s-a făcut cunoscut că va lucra la noi pînă la 6 decembrie, perioadă în care ar fi putut să se străduiască, să arate că e dornic de muncă, să-i convingă pe cei din jur. Dar, la 6 decembrie 1969, șeful serviciului mecanic șef, Radu Bădăluță, a întocmit următorul referat: „Tovarășii repartizați pentru lucrările reparații și întreținere : Constantin Potcovuță — tinichigiu Florin Potcovuță — lăcătuș și Mircea Pancu — lăcătuș au fost scoși de la secțiile de producție fiindcă nu reușeau să-și facă sarcinile de plan Aici, la serviciul mecanic șef, credeau că vor găsi un astfel de refugiu, unde să poată primi salariul fără să producă nimic. Vă rugăm să dispuneți să fie încadrați în altă parte pentru că în cadrul serviciului mecanic șef nu există nici un sector unde se dă salariu pentru cei ce stau degeaba". Tovarășul director a dispus: „încetarea angajării ca muncitori temporari pentru neîndeplinirea sarcinilor“. Ulterior i s-a comunicat în scris că angajarea lui încetează în condițiile prevăzute de Codul Muncii (art. 18 lit. C) (Toader Măntăluței, șeful serviciului administrativ - personal). Am discutat cu cîțiva oameni din ateliere Și din secții care l-au cunoscut pe F. P. : — Era mare pîrlac, lucra numai în bășcălie. Cînd am auzit ce calificare are, m-am bucurat, aveam nevoie de el, l-am pus la probă, uite, băiete, montează mașina asta. A umblat pe lîngă mașină ca un cocoș. „Nu știu, zice, eu numai am lucrat la ele, dar de montat n-am auzit“ Nu-i nimic, m-am gîndit, omul învață, am să reușesc eu cu el. Dar umbla fără rost. Vorbea în batjocură. I-am dat o bucată de tablă s-o taie dar a stricat și tabla și șablonul. Atunci l-am rugat pe tovarășul Bădăluță să-l ia de la mine. Noi avem aici, să știți, băieți foarte buni, harnici, uitați-vă în atelier : Mihai Cărbune, strungar, Petchi Vasile, strungar, Constantin Ursache. Gheorghe Celeschi. Iată un tractorist recent venit la noi — angajat acum lăcătuș, Constantin Pavel, vreau să fac din el un mecanic cu mînă bună. Sau Ilie Țăranu, alături, unul dintre cei mai buni strungari... Poate o să credeți că exagerez, dar prin mîinile mele au trecut pînă acum o mie de băieți. Cît despre Florin P., e adevărat că i-am spus de la obraz: nu te pricepi, băiete, nu ești bun de nimic... (Zigmund Marcus, muncitor de înaltă calificare). — In cîteva zile, cît a stat aici, s-a arătat mai întîi nepriceput- Habar n-avea de meserie. Așa cum l-am văzut, numai stofă de meseriaș nu avea (Alexandru Vladovici, frezor). Bătrînul meseriaș povestea cu amărăciune despre isprăvile lui Florin P. I-am privit mîinile, prin care trecuseră alți o mie de băieți pricepuți, însetați de cunoștințe. Mîinile acelea mîngîiau metalul. Degetele lui Florin P. au violentat metalul, zgîriindu-1 și rupîndu-1 cu ranga, în spargerile organizate. (In două reprize, cîteva nopți la rînd, Florin P. a pătruns cu brutalitate în bisericile orașului- A găsit sume derizorii de bani). 3 — Care este prima cauză a infracțiunii, tovarășe căpitan ? — In afară de faptul că tatăl lui Florin P. e un alcoolic, și alți membri ai familiei sunt vizați de organele noastre , cei doi frați ai lui Florin au întocmite dosare penale. Tatăl e un om dezaxat, a amenințat pe conducătorii uzinei, public, că va strînge cu fiul său „o gașcă“, ca să-i prade... Un timp, au lucrat în fabrică împreună, chipurile să-și mențină onoarea. Ce a ieșit, s-a văzut. O singură și mare întrebare a rămas fără răspuns la uzina de reparații: toți acești tineri buni, harnici, organizația U.T.C., oamenii mai vîrstnici, nu au reușit să stringă într-o mînă de fier pe acest fluieră vînt! De ce ? (Ei știau toți de unde venea Florin P., ce caracter dificil avea. Cum el însuși spunea, o nuanță de debarasare există în plecarea lui din uzină. Și poate că dacă Florin nu pleca, nu-l întâlneam la arest în acea dimineață de duminică...). 4 Spărgînd deci șase biserici, Florin Potcovuță este pasibil din nou de pedeapsa cu închisoarea (a stat la vîrsta de 15 ani într-un institut de reeducare). Plecarea lui din mijlocul tinerilor este un fapt care-i privește direct și nemijlocit, și organizația lor de tineret are de reflectat profund despre această plecare. Povestindu-și isprăvile, Florin P. a amintit despre colegii lui de „facultate“ — alți tineri botoșăneni care au trecut prin diferite institute de reeducare. Priviți cu atenție la ei, și la voi înșivă, prieteni! Și asta din timp. Fiindcă acea tîrzie căință a lui Florin P., neurmată sau neprecedată de nici o schimbare lăuntrică, nu-și are nici o valoare. NONVALOAREA CÂINIEI întărirea răspunderii personale și disciplinei au insistat și cooperatorii Teodor Moraru, Constantin Moraru și alții. Supunînd unei analize profunde activitatea trecută, cooperatorii au ținut să-și manifeste hotărîrea ca în viitor să-și aducă o contribuție mai importantă la creșterea producției agricole, a veniturilor și pentru reducerea cheltuielilor. Pe această linie se înscriu luările de cuvînt ale cooperatorilor Ion Rusu, Jan Cișlaru, Aurel Ciocoiu, Silvestru Rotar și ale altora. Silvestru Rotaru, îngrijitor mulgător, spunea printre altele : „ Am împlinit 8 ani de cînd muncesc în zootehnie la vaci de lapte. Mereu am fost în frunte, dar în anul trecut mi-a fost mai greu să mă mențin pentru că s-au înmulțit cei ce muncesc bine. Am fost chiar în trecut și, spun drept, nu-s supărat de asta. Dar parcă nici bine nu-mi stă. De aceea îi chem la întrecere pe ceilalți și n-aș vrea să se mai audă de producții de lapte așa de mici, de 1900 1., cum am auzit prin alte părți (n.n. unitatea a realizat în medie 2301 1.). Brigadierul Jan N.D. Ciocoiu, în numele cooperatorilor cu care lucrează, a chemat la întrecere socialistă celelalte brigăzi, propunîndu-și să depășească producțiile planificate la hectar cu 100 kg. grîu, 150 kg. porumb, 1000 kg. sfeclă și 50 kg. floarea-soarelui. Gh. Bernath, mecanizator, aprezentat angajamentul secției de a lucra mai bine în 1970. In spiritul hotărîrii adoptate de plenara U.N.C.A.P. adunarea generală a votat minimum de zile calendaristice pe care trebuie să-l execute femeile și bărbații, în raport cu cerințele pe diverse campanii ale cooperativei agricole, au adoptat planul de producție, a cărui principală dimensiune se evidențiază în tehnica nouă care va avea cîmp deschis în principalele ramuri. Resintetizînd cele spuse pînă azi, putem afirma că adunarea generală a reflectat maturitatea acestei cooperative agricole, faptul că ea se îndreaptă cu pași mari spre o agricultură modernă, capabilă să satisfacă tot mai mult cerințele economiei naționale și ridicarea nivelului de trai al cooperatorilor.Urmare din pagina I) ce se produc prin neexecutarea la timpul optim a prafilelor îndeosebi, dar și a altor lucrări, Aurica Herțan a relevat necesitatea ca toți cooperatorii, în mod special caoperatoarele tinere să ia exemplul celor mai virstnice și să participe la lucru atunci cînd brigadierii, cadrele tehnice indică momentul prielnic pentru o operațiune sau alta. — Mereu poți să-ți găsești alte treburi pe lîngă casă — spunea ea — dar producție nu se poate obține în felul acesta. La cîmp trebuie lucrat atunci și atit cît trebuie. Și toți trebuie să înțeleagă acest lucru. Asupra întăririi ordinei CLOPOTUL # PAGINA 3 SPORT • SPORT Programul returului campionatului de fotbal Divizia C, seria I ETAPA A XVI-A .15 MARTIE 1970 Minerul Gura Humorului — Nicolina Iași Letea Bacău — Minerul Comănești Fulgerul Dorohoi — Textila Botoșani Rarăul Cîmpulung — Minobradul Vatra Dornei Textila Buhuși — Foresta Fălticeni C.F.R. Pașcani — Constructorul P. Neamț Penicilina Iași — Victoria Roman Petrolul Moinești — stă ETAPA A XVII-A. 22 MARTIE Petrolul — Rarăul Nicolina — Fulgerul Victoria — Letea Foresta — Minerul Gura Humorului Constructorul — Penicilina Textila Botoșani — Textila Buhuși Minerul Comănești — C.F.R. Minobradul — stă ETAPA A XVIII-A, 29 MARTIE C.F.R. — Fulgerul Textila Buhuși — Minerul Comănești Minobradul — Nicolina , Rarăul — Foresta Victoria — Minerul Gura Humorului Penicilina — Petrolul Constructorul — Letea Textila Botoșani — stă ETAPA A XIX-A. 5 APRILIE Foresta — Victoria Minerul Gura Humorului — Constructorul Textila Botoșani — Minobradul Fulgerul — Rarăul Petrolul — Textila Buhuși Minerul Comănești — Penicilina Letea — C.F.R. Nicolina — stă ETAPA A XX-A. 12 APRILIE Foresta — Fulgerul Textila Buhuși — Minobradul Penicilina — Rarăul Victoria — Nicolina Petrolul — Letea Constructorul — Textila Botoșani Minerul Gura Humorului — Minerul Comănești C.F.R. — stă ETAPA A XXI-A. 19 APRILIE Textila Botoșani — Petrolul Minobradul — Foresta C.F.R. — Penicilina Nicolina — Constructorul Fulgerul — Textila Buhuși Letea — Minerul Gura Humorului Rarăul — Victoria Minerul Comănești — stă ETAPA A XXII-A. 26 APRILIE Penicilina — Letea Minerul Comănești — Constructorul Victoria — Fulgerul Textila Buhuși — Rarăul Textila Botoșani — Nicolina Foresta — C.F.R. Minobradul — Petrolul Minerul Gura Humorului — stă ETAPA A XXIII-A, 3 MAI C.F.R. — Minobradul Fulgerul — Minerul Gura Humorului Minerul Comănești — Textila Botoșani Penicilina — Nicolina Petrolul — Foresta Letea — Rarăul Constructorul — Victoria Textila Buhuși — stă ETAPA A XXIV-A, 10 MAI Foresta — Letea Textila Buhuși — Penicilina Fulgerul — Constructorul Minerul Gura Humorului — Petrolul Minobradul — Minerul Comănești Nicolina — C.F.R. Rarăul — Textila Botoșani Victoria — stă ETAPA A XXV-A. 17 MAI Textila Botoșani — Foresta Minerul Comănești — Petrolul Minobradul — Victoria Letea — Nicolina Constructorul — Rarăul C.F.R. — Textila Buhuși Penicilina — Minerul Gura Humorului Fulgerul — stă ETAPA A XXVI-A, 24 MAI Fulgerul — Penicilina Petrolul — C.F.R. Nicolina — Minerul Comănești Rarăul — Minerul Gura Humorului Letea — Minobradul Textila Buhuși — Constructorul Textila Botoșani — Victoria Foresta — stă ETAPA A XXVII-A, 31 MAI Rarăul — Nicolina Minerul Gura Humorului — C.F.R. — Textila Botoșani Penicilina — Minobradul Foresta — Minerul Comănești Victoria — Petrolul Fulgerul — Letea Constructorul — stă ETAPA A XXVIII-A. 7 IUNIE Petrolul — Constructorul Nicolina — Foresta Victoria — C.F.R. Minerul Comănești — Rarăul Textila Botoșani — Minerul G. Humorului Textila Buhuși — Letea Minobradul — Fulgerul Penicilina — stă ETAPA A XXIX-A. 14 IUNIE Minerul Gura Humorului — Minobradul Textila Buhuși — Victoria Pencilina — Textila Botoșani Constructorul — Foresta Rarăul — C.F.R. Petrolul — Nicolina Minerul Comănești — Fulgerul Letea — stă ETAPA A XXX-A. 21 IUNIE Foresta — Pencilina Textila Botoșani — Letea Minobradul — Constructorul C.F.R. — Minerul Gura Humorului Fulgerul — Petrolul Victoria — Minerul Comănești Nicolina — Textila Buhuși Rarăul — stă Textila Buhuși Stadionul din Botoșani. La meciul de fotbal Textila — Dinamo Bacău (tineret) Să nu așteptăm numai ședința de analiză a muncii.. Urmare din pagina I)nară S. Dascălu, magazinul chimice — gestionară Florența Julinschi, bufetul „Prutul“ — gestionară Dora Aclipei și altele, nu s-a realizat planul de desfacere decit într-un procent foarte scăzut. De asemenea, făcînd referiri la pagubele materiale înregistrate la sfîrșitul anului trecut, ce se ridică la 234 mii lei, se spunea că : „vinovat de acest lucru se face inspectorul de la serviciul personal, care trebuia să muncească cu mai mult simț de răspundere la verificarea noilor angajați, gestionari și vînzători, în scopul evitării producerii unor asemenea abateri“. Ca și cum revizorii de gestiune, cei mai în măsură să prevină degradările și sustragerile ar fi absolviți de orice vină. Pentru ca manifestări de acest gen să fie întradevăr prevenite pe viitor, se impune ca controlul gestionării mărfurilor să se facă cu mai multă atenție în mod periodic, sistematic inopinat. Apoi, e necesar ca și conducerea administrativă, comitetul de sindicat și organizația U.T.C. să insiste mai mult pe linia educării lucrătorilor în spiritul practicii profesionale, a respectării regulilor generale de comerț, a solicitudinii și disciplinei la locul de muncă. Cursurile și instructajele de ridicare a calificării trebuie organizate temeinic și să li se acorde o atenție crescîndă pentru că de ele depinde în mare măsură îmbogățirea cunoștințelor lucrătorilor, mai ales a celor care mai au încă multe de învățat, în mod firesc, numeroșii vorbitori au făcut referiri la ceea ce se mai poate face pentru îmbunătățirea activității comerciale. Iată cîteva din ele : „Mai multă solicitudine din partea conducerii, care nu-și găsește timp să rezolve o serie de divergențe cu oamenii“ (Petru Bejenaru — responsabilul restaurantului „Carpați“); „Pe plan local să se înființeze o stație de îmbuteliere sifoanelor. La noi nu se găasește așa ceva“ (Titus Răileanu — gestionar); „Să stai în mijlocul iernii fără foc în magazin, cu ciment pe jos și îmbrăcat cu șuba nu-i deloc plăcut și civilizat. Publicul dorește să fie servit în condiții cît mai bune. Dar cînd abia te poți mișca nu mai poate fi vorba de ața ceva“. (Olga Niculescu — gestionari). Doleanțele enumerate vor intra, credem, ta preocupările comitetului de direcție. Fiecare vorbitor și-a propus să muncească mai bine, să-și perfecționeze continuu activitatea iar angajamentele luate se înglobează în cele ale întregii organizații, enunțate de directorul Gheorghe Miniteanu, de a dapăși planul de desfacere cu 230.000 lei, de a face economii la cheltuielile de circulație cu 20.000 lei și de a realiza un beneficiu peste plan de 50 000 lei. Pentru traducerea lor în fapte va trebui ca comitetul de direcție să pună un accent deosebit pe studiul cererii de consum a populației, permansionarea reală a necesarului de masă și realizarea ritmică a ocinilor de aprovizionare și desfacere. Se impune deci ca întreaga muncă desfășurată de acum înainte de conducere să fie mai mult ancorată în problemele majore ale vieții comerciale pentru a arsura ca aceste deziderate să devină realități materiale ale comerțului dorohoian.