Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)

1970-02-21 / nr. 2753

f < \ ÎNCHEIEREA lucrărilor adunării GENERALE DE CONSTITUIRE A ACADEMIEI a r­oTituri «mnitir pr­imi itim­ UE 35 SIBIL OUBLANL ?| TULIN­BL (Urmare din pagina X) gurînd orientarea teoretică și ideologică a cercetării științi­fice pe baza marxism - leni­nismului. Statutul stabilește a­­tribuțiile Academiei și ale or­ganelor sale de conducere, organizarea activității de cer­cetare, condițiile de alegere a membrilor ei din rîndurile oamenilor de știință, de cultu­ră, cadrelor didactice și altor persoane care se disting prin contribuții de valoare teoreti­că și practică și participă ac­tiv la viața științifică și ideo­logică a țării. S-a trecut apoi la cel de-al doilea punct al ordinii de zi. Comisia de propuneri, alcătui­tă din reprezentanți ai diferi­telor Institute și centre de cer­cetări, al catedrelor din învâ­­țămintul superior din întreaga țară, desemnați de către de­legați, a întocmit listele de candidați pentru membrii Aca­demiei și le-a supus discuției Adunării generale. Prin vot se­cret pe buletine, Adunarea generală a ales 125 membri titulari și 93 membri corespon­denți ai Academiei de Științe Sociale și Politice. In conti­nuare, a fost stabilită compo­nența celor 8 secții ale Aca­demiei, după care, în ședințe separate de constituire, au fost aleși președinții acestora. Declarîndu-se constituită, Academia de Științe So­ciale și Politice a Republi­cii Socialiste România, s-a trecut la alegerea, prin vot deschis, a organelor de con­ducere ale Academiei. A luat cuvîntul acad. Con­stantin Daicoviciu. Vorbitorul a relevat marea însemnătate a înființării noii Academii, fap­tul că ea va aduce o contri­buție esențială la perfecțio­narea activității lucrătorilor din domeniul științelor socia­le și politice. Subliniind că prin crearea acestei instituții se adîncește și mai mult le­gătura indisolubilă a oame­nilor de știință cu partidul și conducerea sa, vorbitorul relevat rolul uriaș pe care Par­­­tidul Comunist Rom­ăn, Comi­tetul său Central, secretarul general al partidului, îl au în dezvoltarea gîndirii social - politice românești, în aplica­rea creatoare a teoriei mar­xist - leniniste, a concepției materialist - dialectice la con­­■‘dițiile concrete ale țării noas­tre, în asigurarea progresului neîntrerupt al societății so­cialiste. Acad. C. Daico­viciu a subliniat în mod deo­sebit contribuția esențială pe care tovarășul Nicolae Ceau­­șescu o aduce la întreaga ac­tivitate de conducere a parti­dului și statului, la elabora­rea politicii interne și externe a României, la dezvoltarea ști­ințelor sociale, la imprimarea unui profund spirit novator și creator în gîndirea social - politică din țara noastră. Dînd glas opiniei generale a mem­brilor adunării constitutive, sentimentelor de respect, stimă și dragoste față de Partidul Comunist Ro­mân și secretarul său general, vorbitorul a propus în numele unui mare număr de oameni de știință și cercetători — din­tre care unii au adresat în a­­cest sens scrisori prezidiului adunării — ca tovarășul Nicolae Ceaușescu să fie ales președinte de onoare al Aca­demiei. Această propunere a fost susținută cu deosebită căldu­ră de tovarășii Athanase Joja și Pavel Apostol, care au sub­liniat vasta activitate cu ca­racter științific desfășurată în ultimii ani de tovarășul Nicolae Ceaușescu pe tărîmul științelor sociale, contribuția de seamă pe care cuvîntările și lucrările sale au adus-o la elucidarea unor probleme fun­damentale ale construcției so­cialiste în țara noastră în e­­tapa actuală, a unor importan­te probleme ale evoluției lu­mii contemporane. Vorbitorii au relevat că alegerea tovară­șului Ceaușescu în calitate de președinte de onoare al noii Academii este un act de gra­titudine și de profundă prețui­re a prodigioasei sale activi­tăți desfășurate pe tărîmul gîndirii social-politice. Primită cu aplauze puterni­ce și ovații, propunerea a fost însușită de întreaga adunare, care, exprimînd poziția tutu­ror oamenilor de știință din țara noastră, a ales cu entu­ziasm și în unanimitate ca președinte de onoare al Aca­demiei de Științe Sociale și Politice pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român. Adunarea generală a însăr­cinat Prezidiul să informeze pe tovarășul Nicolae Ceaușes­cu de dorința ei, solicitîndu-i, totodată, să accepte funcția de președinte de onoare al nou­lui for științific. In continuarea lucrărilor, a fost ales în unanimitate, ca președinte activ al Academiei, tovarășul Miron Constantines­­cu. In prezidiul Academiei au fost aleși : Ladislau Banyai, Ion Ceterchi, Constantin Dai­coviciu, Zoe Dumitrescu - Bu­­șulenga, Roman Moldovan, Constantin Vlad și Ștefan Voi­­cu — vicepreședinți : Constan­tin Ionescu — secretar gene­ral , Tudor Bugnariu, Alexan­dru Dima, Emilian Dobrescu, Ernest Gall, Carol Gollner, Constantin Ionescu - Gulian, Athanase Joja, Mircea Malița, Mircea Petrescu - Dîmbovița, Ion Popescu - Puțuri — mem­bri. Din prezidiu fac parte, de asemenea, potrivit Statutului, președinții celor opt secții ale Academiei: Alexandru Bîr­­lădeanu — secția de științe e­­conomice ; Dumitru Ghișe — secția de filozofie și logică ; Ștefan Ștefănescu — secția de istorie și arheologie ; Janos Demeter — secția de științe ju­ridice ; Valter Roman — sec­ția de științe politice ; Alexan­dru Roșea — secția de psiho­logie și pedagogie; Henri Stahl — secția de sociologie; Ion Frunzetti — secția de teo­ria și istoria artei și literatu­rii. In numele prezidiului și al său personal, tovarășul Miron Constantinescu a exprimat conducerii partidului, Adunării generale, profunda mulțumire și recunoștință pentru încrede­rea acordată. Relevînd că A­­cademia trebuie să fie o in­stituție de lucru dinamică, ac­tivă, care să realizeze în cele mai bune condiții sarcinile trasate de Comitetul Central al Partidului, vorbitorul a ex­primat angajamentul prezidiu­lui de a desfășura o activitate susținută, temeinic organizată pentru a asigura îndeplinirea menirii de înaltă răspundere a Academiei de Științe Socia­le și Politice. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, participanții la a­­dunare au adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, o scrisoare în care aceștia își exprimă hotărîrea fermă de a contribui cu toate puterile la uriașa activitate pe care poporul, condus de par­tid, o desfășoară pentru înflo­rirea României socialiste. In încheiere, tovarășul Paul Niculescu-Mizil a apreciat re­zultatele rodnice ale lucrări­lor Adunării generale a Aca­demiei de Științe Sociale și Po­litice, și a urat succes deplin conducerii și tuturor membrilor Academiei în munca pe tărî­mul dezvoltării gîndirii social­­politice din patria noastră. Tractorul U-650-M Noul tractor U-650-M, realizat de specialiștii brașoveni, a și fost prezentat la prima confruntare internațională. După cum ne informează conducerea uzinei, tractorul românesc, do­tat cu ridicător hidraulic perfecționat, cu alternator în loc de dinam și cu alte agregate, a fost bine apreciat de specialiștii prezenți la Expoziția internațională de mașini agricole și tractoare de la Amsterdam. Alte loturi de tractoare A-650-M au fost expediate recent în Belgia și în R.D. Germană, pentru a participa la confrun­tările de la tirgurile internaționale de la Bruxelles și Leipzig. (Urmare din pagina O I.A.S. CATAMARASTI producției marfă cu 201.000 lei. — Productivitatea muncii va crește cu 2 la sută. — Cheltuielile de producție vor fi reduse cu 100.000 lei. — Depășirea beneficiilor plani­ficate cu 467.000 lei. I.A.S. SAVENI — In sectorul vegetal indica­torii planului de producție vor fi depășiți și se vor livra in plus statului 40 tone grîu, 107 tone porumb boabe și 76 tone soia. — In sectorul zootehnic se va livra in plus 34 dl lapte de vacă. — Producția globală va crește cu 444.000 lei, iar producția marfă cu 349.000 lei. RADIO IAȘI DUMINICA 22 FEBRUARIE Program de dimineață 7.00 Buletin de știri 7.05 Matineu muzical 7.30 Satul românesc contemporan. 7.50 Asta-i hora horelor. 8.00 Buletin de știri 8.05 Raliul melodiilor. 8.30 Cutezătorii. Program de seară de știri, zilei. 17.00 Buletin 17.05 Estrada 17.30 Cîntecul care mi-e drag. 18.00 Magazin dumini­cal. 19.00 Radiojurnal. 1915 Voci care au cu­cerit lumea. 19.30 Jurnal literar. 20.00 Pe portativul un­delor, melodia pre­ferată. 20.45 Pe-un picior de plai­ 21.00 Buletin de știri. 21.05 Melody-club. La c­ainetul județean de partid a avut loc o dezbatere, în cadrul unui seminar teoretic, la care au participat directorii, inginerii șefi și contabilii șefi din în­treprinderile munici­piului Botoșani. Avînd o temă de profundă ac­tualitate : „Sarcinile re­ieșite din documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 10-13 1969, privind decembrie dezvolta­rea economiei naționale în anul 1970“, semina­rul a prilejuit un in­teresant schimb de opi­nii, toate perfecționării subordonate activită­ții de producție din în­treprinderile municipiu­lui. Botoșani : In parcul „M. Eminescu" - Cheltuielile de producție vor fi reduse cu 500.000 lei. — Se va obține un beneficiu peste plan în valoare de 849.000 lei. I.A.S. ALBEȘTI - Producția medie la hectar va fi depășită cu 50 kg porumb boabe și 70 kg soia. — In 1970, productivitatea muncii va crește cu 2 la sută fa­ță de 1969. - In sectorul mecanic, prețul de cost pe hantru va fi redus cu 10 la sută. - La cheltuielile de producție se vor obține economii în valoa­re de 150.000 lei. - Depășirea beneficiilor pla­nificate cu 100.000 lei. I.A.S. DOROHOI — Prin depășirea producțiilor planificate se vor livra în plus statului 20 tone porumb boabe, 5 tone floarea - soarelui și 100 tone cartofi. — In sectorul zootehnic se vor obține în plus 950 dl lapte de vacă, iar la sfîrșitul anului pes­te efectivele planificate se vor crește 52 vaci. — Valoarea producției marfă va crește cu 210.000 lei. — Productivitatea muncii va spori cu 2 la sută. — Cheltuielile de producție vor fi reduse cu 230.000 lei. — Beneficiile vor fi depășite cu 249.000 lei. RĂSPUNSURI LA CHEMAREA I. A. S. DÎNGENI i nr .1 CINEMA Simbătă 21 februarie BOTOȘANI Luceafărul, orele 14 , 16.10; 18,20 ; 20,30 ; Stăpîn pe situație. Film de aventuri, realizat de studiourile americane în anul 1967. Melodia, orele 10 , 15; 17,10 ; 19,30 ; Tinerețe fără bătrînețe, film ro­mânesc, realizat de regi­zoarea Elisabeta Bostan. DOROHOI Cultural, orele 14. 16. 18: Valea pă­pușilor. Film american cu Barbara Parkins, în regia lui Mark Robson, realizat după un roman de Jacqueline Susann. Film interzis tinerilor sub 16 ani. SAVENI Patria, orele 17 . 19 : Profesioniștii. O pro­ducție a studiourilor din S.U­A. după romanul „Un catîr pentru mar­chiză", cu: Burt Lan­­kaster, Lee Marvin, Ro­bert Ryan. Film de a­­venturi. TRUȘEȘTI Victoria, orese 18. Tigrul. Comedie satiri­că, producție a studiou­rilor italiene, distinsă cu Scoica de argint ex aequo la Festivalul de la San Sebastian, 1967. (Urmare din pagina I) — Poate și scrii ? !... — In clasa noastră „scriem" mai mulți... Număr vre-o șase mîini ridi­cate, cu precizarea unei fete, că am de-a face și cu poeți, dar și cu prozatori. Intr-un colectiv de 41 de elevi umaniști nici nu­ a e­­xagerat măcar... — Căci, în definitiv, cine nu scrie poezii la vîrsta noastră ? - adaugă Dănilă Eugenia. — Poate și tu ? - întreb eu în continuare pe Anton Dorin... — Nu, idealul meu este con­cret. Vreau să fiu medic. Aș merge oriunde aș fi de folos cu meseria asta. Și iată mai departe întrebarea „de baraj" a elevei Chirică Ma­ria : — Ce poate face un om ca să fie mereu fericit ? M-am gîndit și pe stradă la această „problemă", deși ea mi se părea cunoscută. Cred că e­­levei din clasa a Xll-a C i-am dat, desigur, un răspuns. Dar iată că de abia cu miezul a­­cestui reportaj va trebui să-l dezvoltăm. Toată bere care cuprinde această fier­tineretul e în funcție de fericire deci. Și­ a­­veam în fața mea treizeci și opt de fete și trei băieți care mă cuceriseră cu felul lor de-a în­treba. Sunt la distanță de un pas de marele examen al maturită­ții. Mi-au spus că toți vor mer­ge în facultăți, iar unii dintre ei și-au exprimat chiar îndoiala că vor reuși. Al treilea băiat din clasă, Tănase Adrian, s-a expri­mat deja matur: — Această îndoială mă ajută să muncesc din ce în ce mai mult... Dar lumea noastră, tinere, îți dă speranță și încredere. De-a­­juns că te întrebi, că te fră­­mînți. De-ajuns că îndoiala te ajută să muncești. Sunt întruto­­tul de acord cu optimismul tău și-l recunosc ca pe o lecție pri­mită zi de zi din partea părinți­lor, profesorilor și tovarășilor tăi. Ei se realizează și acum, căci fericirea se obține cău­­tînd-o zilnic. Cînd ceasul căută­rilor a stat, timpul devine plicti­seală. E bine deci să-ți întreții elanul cu flacăra nestinsă a cu­noașterii. Nu am glumit. Am să te caut peste ani, sau poate, co­lega ta Tereza Marchievici, ca­re dorește să devină ziaristă, va scrie reportajul muncii tale în­­trebîndu-te la fel :­­ Mai ai de pus vreo între­bare ? Vreau ca încununarea mese­riei spre care te îndrepți acum să fie un răspuns cit mai com­plet. Dumneata, tinere... CLOPOTUL PAGINA 3 HOTĂRÎREA Consiliului de Miniștri privind acordarea de premii din beneficiile realizate în vederea stimulării sala­riaților din întreprinderi, cen­trale industriale și ministere e­­conomice în realizarea și de­pășirea sarcinilor ce decurg din planul de stat, precum și pentru creșterea continuă a eficienței economice, care să conducă la sporirea beneficii­lor, pe baza principiilor apro­bate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român. Con­siliul de Miniștri a emis hotârîre prin care se introdu­­­ce sistemul de acordare de premii din beneficiile realiza­te. Potrivit acestei hotârîri, în­­cepînd cu activitatea anului 1970, muncitorii, personalul de conducere, tehnic, economic, de specialitate și administra­tiv din unitățile economice vor putea beneficia de premii, din­­tr-un fond de premiere ce se constituie anual prin aplicarea unor cote asupra beneficiului total realizat de fiecare unitate economică. Fondul de pre­miere și deci premiul indivi­dual al salariaților vor fi cu atit mai mari cu cît unitățile economice vor realiza un vo­lum de beneficii sporit, ca ur­mare a creșterii producției, a reducerii prețului de cost, a sporirii productivității muncii, a ridicării eficienței întregii activități economice. La stabilirea cotei de pre­miere se are în vedere asigu­rarea unei proporții corespun­zătoare între fondul de pre­miere, fondul de salarii și vo­lumul beneficiului, precum și condițiile de realizare de că­tre fiecare unitate a benefi­ciului planificat. Fondul de premiere ce se cuvine fiecărei unități economice se stabileș­te pe baza rezultatelor defi­nitive obținute, oglindite bilanțul contabil anual, în­sa­în­port cu beneficiul efectiv rea­lizat. Fondul de premii se mic­șorează în cazul nerealizârii beneficiului planificat. Paralel cu realizarea bene­ficiului, colectivele unităților economice sunt direct cointere­­sate sa îndeplinească și cei­lalți indicatori de plan. Ast­fel, hotărîrea prevede că fon­dul de premiere al întreprinde­rii poate fi constituit integral, pe baza cotei aprobate, atunci cînd se realizează principalii indicatori : planul producției marfă, valoric și în sortimente­le stabilite, cheltuielile plani­ficate la 1.000 lei producție marfă, planul de export în lei valută și îndeplinirea obliga­țiilor asumate prin contracte. In cazul nerealizarii indica­torilor stabiliți, fondul de pre­miere se reduce proporțional, diminuarea fondului pentru ne­­realizarea unui indicator ne­­putînd fi mai mare de 15 la sută. In vederea stimulării fiecă­rui colectiv în îndeplinirea și depășirea planului, hotărîrea da dreptul acordării de pre­mii din beneficiile realizate și unităților cu gestiune econo­mică internă, care urmăresc și evidențiază distinct rezulta­tele activității proprii, inde­pendent de rezultatele centra­lei, combinatului sau grupului de uzine de care aparțin. Salariații centralelor Indus­triale, celorlalte organizații e­­conomice cu statut de centra­lă, ori ministerelor și ai altor organe centrale economice beneficiază de premii în ra­port de rezultatele obținute pe ansamblul organizației econo­mice respective. Salariații a­­cestor organizații vor fi cointe­resați și pe această cale să dea tot sprijinul unităților sub­ordonate și să-și sporească preocuparea pentru creșterea eficienței economice. Hotărîrea Consiliului de Mi­niștri prevede posibilitatea sti­mulării prin premii și în cursul anului a salariaților care obțin, realizări deosebite în muncă. In acest scop unitățile pot uti­liza un sfert din fondul total de premii din beneficii. Cea mai mare parte a fon­dului de premiere, respectiv 75 la sută, se repartizează la sfîr­șitul anului tuturor salariaților, muncitori, personal de condu­cere, tehnic, economic și ad­ministrativ, proporțional cu sa­lariul tarifar realizat și timpul efectiv lucrat. Salariații care obțin realizări deosebite în muncă, într-un an, vor putea obține premii din beneficii de pînă la trei salarii tarifare lu­nare de încadrare. Conducerile unităților au dreptul să reducă sau chiar să nu acorde premiu angaja­ților care prin deficiențele din activitatea lor s­au prin aba­teri disciplinare au influențat negativ realizarea sarcinilor de producție. In afara premiilor din be­neficii, hotărîrea prevede că se mai pot acorda premii in cursul anului pentru realiza­rea de economii de materiale și de forță de muncă. Premiile se acordă pentru economii de materii prime, auxiliare, com­bustibili și energie, obținute prin reducerea consumurilor normate, a pierderilor sau re­buturilor tehnologice, a cote­lor admise de deșeuri etc. De asemenea, se pot acorda pre­mii pentru economiile realiza­te prin prelungirea duratei normate de funcționare a unor instalații sau utilaje. Premiile se acordă, de regu­lă, muncitorilor de la locurile de muncă unde s-au realizat economiile respective. Pot be­neficia de asemenea premii și cadrele tehnice care participă nemijlocit la conducerea realizarea procesului de pro­­i­ducție și care au contribuit di­rect la obținerea economiilor de materiale. Premiile pentru economii de materiale se acordă dacă e­­conomiile obținute nu dăunea­ză calității produselor, pot fi măsurate, se realizează față de normele de consum stabi­lite și nu se depășesc valoric normele de consum prevăzute pentru celelalte materiale uti­lizate la locul de muncă res­pectiv. De asemenea, salariații din sectoarele productive care contribuie la elaborarea sau aplicarea unor măsuri de îm­bunătățire a tehnologiei, de organizare a producției etc. ce conduc la economii de forță de muncă (prin reduce­rea formației de lucru, a timpului normal de muncă etc.), se premiază lunar, înce­­pînd de la data aplicării mă­surii respective, in raport cu valoarea economiei de mano­peră efectiv realizată în fie­care lună. Aceste premii se a­­corda cu condiția ca aplica­rea măsurilor respective să nu ducă la scăderea produc­ției prevăzute a se realiza pe fiecare utilaj sau instalație și să nu dăuneze calității pro­duselor. Prevederile hotăririi se apli­că în mod experimental înce­­pînd cu activitatea anului 1970, la toate organizațiile e­­conomice. Ținind seama de principiile prevăzute în actua­la hotârîre, Consiliul de Mi­niștri urmează să aprobe re­glementări cu privire la pre­mierea din beneficii, adaptate specificului activității între­prinderilor agricole de stat, în­treprinderilor pentru mecani­zarea agriculturii, unităților de construcții - montaj, de pro­iectare și cercetare, de co­merț exterior. Hotărîrea Consiliului de Mi­niștri recomandă Uniunii Cen­trale a Cooperativelor Mește­șugărești și Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să aplice, în unitățile econo­mice subordonate, principiile de premiere stabilite pentru întreaga economie, adaptate la specificul acestor organi­zații. Această nouă reglementare a acordării premiilor în uni­tățile economice urmărește perfecționarea sistemului de cointeresare materială a oa­menilor muncii in obținerea u­­nor rezultate cit mai bune în îndeplinirea sarcinilor, consti­tuind un important factor mo­bilizator în creșterea eficien­ței activității economice, con­diție esențială a ridicării con­tinue a nivelului de trai. ­Urmare are pagina li peste 12,5 milioane lei. Adău­gind la cele cîteva aspecte și cheltuielile mari necesitate de plantațiile care nu au in­trat pe rod la termenul sta­bilit prin proiect, cum ar fi cele de la C.A.P. Cordăreni, Păltiniș, Vlăsinești, Coțușca, Iurești, Frumușica etc., re­zultă că în pomicultură per­sistă încă serioase lipsuri cu influențe negative asupra creșterii și dezvoltării, a ren­tabilității și eficienței. La plantațiile viticole recu­perarea cheltuielilor într-un termen relativ se face mai redus, obținîndu-se în același timp și venituri frumoase. Bunăoară, C.A.P­ Vlăsinești a investit în ultimii 6 ani peste 1065 mii lei ; venitul global realizat în această perioadă, de pe cele 42 ha vie pe rod, a fost de 1448 mii lei, rezul­­tînd un venit net de aproape 400 mii lei. Departe de a con­sidera un astfel de venit sa­tisfăcător, trebuie să arătăm că multe alte cooperative a­­gricole ca cele din Rădăuți - Prut, Vorniceni, Brăești, Ia­cobeni și Cristești, altele din cauza unei slabe activi­tăți organizatorice și asisten­ței tehnice defectuoase au înregistrat pierderi însemnate. Un exemplu : C.A.P. Vorniceni pentru extinderea viței de vie de la 9 ha în 1967 la 59 ha, în 1969, a cheltuit 1066 mii lei ,iar venitul total ob­ținut pînă în prezent însu­mează doar 535 mii lei­ In asemenea situație ne punem fireasca întrebare: unde este eficiența investițiilor făcute ? In ultimii 5 ani în județ au fost plantate 1819 ha viță nobilă pentru care s-au chel­tuit circa 62 milioane lei. Pentru recuperarea acestor cheltuieli e necesar să fie re­coltate și valorificate peste 20 mii tone struguri, ceea ce nu e mult. Insă producțiile mici obținute pînă acum se datoresc mai multor cauze. Una se află în faptul că deși majoritatea plantațiilor de pomi și vii au luat ființă în baza unui proiect, totuși nu s-a ținut cont de principalul element ce trebuia avut în vedere, respectiv amplasarea lor. De pildă livada Borolea, de pe 20 ha aparținînd de I.A.S. Dîngeni, a fost defrișată la 10 ani de la înființare, adică atunci cînd normal tre­buia să fie în plină putere de rodire. Și aceasta din cauză că pomiii au fost am­plasați pe un sol sărăturos expus unor curenți perma­nenți. Cheltuielile de înfiin­țare și întreținere ce se ridi­că la aproape 500 mii lei, puteau fi cu siguranță evi­tate dacă se proceda la o analiză mai temeinică și com­petentă de către specialiști. De asemenea la C.A.P- Șendri­­ceni, în cele 46 ha predomină pomi slabi livadă dez­voltați, piperniciți, fără vigoa­re. Situații identice întîlnim și la Brăești, Văculești, Vor­niceni etc. O proiectare bine documentată apare ca o nece­sitate de prim ordin, cu atît mai mult cu cît aceste plan­tații au o durată de folosință de circa 30 ani, iar eventua­lele erori nu se pot corecta decît cu mari cheltuieli. Prin proiect se indică o se­rie de lucrări de artă și au­xiliare de mare importanță pentru scopul esențial: asi­gurarea rentabilității acestor plantații. Analizîndu-se execu­tarea lucrărilor antierozionale se constată că în multe uni­tăți acestea au fost r­ealizate numai în proporție de 15-30 la sută. Ca urmare a acestor nerealizări și-au făcut apari­ția în multe plantații din cooperativele agricole alunecă­rile de teren, ravenele, eroziu­nile, drumuri de acces ane­voioase etc. In viața practică există și situații cînd plantațiile s-au executat fără proiect în con­diții cu totul necorespunză­toare. Astfel, C­ A.P. Gorbă­­nești, în anul 1961, a executat fără proiect plantarea a 15 ha cu pomi pentru care s-au chel­tuit 211 mii lei­ Cu acestea, ea urmează să toate fie defrișată nefiind rentabilă. La Socrujeni, s-a încercat plantarea unei livezi de 50 ha. După ce s-au executat gropile pentru care s-au con­sumat 7334 zile-muncă, în va­loare de 95.000 lei, s-a renun­țat. Asemenea aspecte sînt cauzate și de unitățile de proiectare care în unele ca­zuri întîrzie executarea docu­mentațiilor cum s-a întîm­­plat la C.A.P. Prăjeni, Nicolae Bâlcescu, Blîndești. Un neajuns este și faptul că pregătirea terenului pen­tru plantare se execută în unele cazuri defectuos, în sensul că desfundatul terenu­­lui se face la adîncimi mici și neuniforme, terasarea nu e bine consolidată, pichetarea e uneori greșită, mai ales pe terase, iar gropile sînt de di­mensiuni necorespunzătoare. O atenție minoră este a­­cordată fertilizării plantațiilor. In multe unități, ca C.A.P­ Știu­­bieni, Coșula, Să­veni, Ungu­reni, Nicșeni, Orășeni, Răchiți Hlipiceni, Petricani și altele nu s-a aplicat nici un fel de îngrășămînt la plantațiile noi de viță înființate în ultimii trei ani­ Aceleași lipsuri se constată și la livezile noi, cum ar fi la C.A.P. Corni — 46 ha, Coșula — 67 ha, Po­iana — 106 ha, Tudora — 103 ha, Vorona — 70 ha, Coțușca — 20 ha etc­ Consiliile de conducere din aceste unități nu au acordat atenția cuvenită fertilizării corespunzătoare a acestor te­renuri și nu e de mirare că multe plantații s-au compro­mis. Nu mai departe e cazul C.A.P. Șendriceni, în timp ce ferma vecină, a I­ A.S. Doro­­hoi deci în aceleași condiții de amplasare, a obținut o producție medie de 60 kg mere pe un pom, cooperativa agricolă a obținut doar cîteva kilograme. Explicația se află tocmai în neaplicarea rațio­nală a îngrășămintelor chi­mice. In multe cooperative agri­cole s-au executat plantații de viță cu butași insuficient calusați, cu rădăcini puține, plantarea propriu-zisă fiind executată de cooperatori neca­­lificați și insuficient îndru­mați în timpul executării lu­crării. Astfel, la Rădăuți Prut s-au plantat 20 ha viță no­bilă, cu butași ce nu erau bine fasonați, lucrarea exe­­cutîndu-se fie prea adine, fie prea în față. Urmarea ? Pier­derile prin uscare au fost de peste 30 la sută, deoarece punctul de altoire la unii bu­tași a rămas descoperit, iar alții — care au fost plantați mai actine — au emis rădă­cini din altoi ce nu au fost îndepărtate. Datorită aspecte­lor negative enumerate există în prezent peste 320 mii go­luri la vița de vie și 27.360 la pomi, ceea ce, exprimat în procente înseamnă 4 la sută și respectiv 5 la sută față de suprafața plantată. Dacă situ­ația pe județ nu este prea alarmantă, la unele unități în schimb predomină golurile. Spre exemplu , la vița de vie C.A.P. Cristești are 32.250 go­luri, Hlipiceni — 50.000, Mi­­hălășeni — 24­ 000, Vlăsinești — 45.000, Rădăuți Prut — 20.000 etc. iar la plantațiile de pomi C.A.P- Vorniceni cu 18.000, Poiana — 2­500, Copă­­lău — 6700, Corlăteni 2000 etc. Din cele arătate se impune un efort deosebit pentru ca în cel mai scurt timp aceste neajunsuri din sectorul pomi­­viticol al cooperativelor agri­cole să fie înlăturate defini­tiv. In acest scop trebuie lua­te unele măsuri care sinteti­zate ar fi : © O F.F.G.A.I.F.-ul să ur­genteze întocmirea proiectelor de înființare a plantațiilor pomiviticole in strictă core­lație cu situația din teren. Specialiștii din cooperativele agricole trebuie să urmăreas­că mai îndeaproape respecta­rea indicațiilor și măsurilor stabilite prin proiect.­­ In plantațiile vechi e ne­cesar să se treacă de urgență la executarea tuturor lucrări­lor de artă antierozionale și auxiliare, de fertilizare și lu­crare rațională a solului, la instalarea sistemelor de susți­nere, întreținerea curentă plantațiilor, aplicarea măsuri­­ lor de combatere a bolilor și dăunătorilor etc. ® Să se întreprindă o acți­une susținută de evidențiere a golurilor și complet­ , ur­gentă a acestora cu soiurile corespunzătoare parcelei res­pective, cunoscînd că orice întîrziere generează pe județ pierderi de milioane.­­ Fiecare unitate să se profileze pe speciile și soiu­rile cele mai productive și mai potrivite pentru condițiile existente. LIVEZILE ȘI VIILE

Next