Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)
1970-02-21 / nr. 2753
f < \ ÎNCHEIEREA lucrărilor adunării GENERALE DE CONSTITUIRE A ACADEMIEI a roTituri «mnitir primi itim UE 35 SIBIL OUBLANL ?| TULINBL (Urmare din pagina X) gurînd orientarea teoretică și ideologică a cercetării științifice pe baza marxism - leninismului. Statutul stabilește atribuțiile Academiei și ale organelor sale de conducere, organizarea activității de cercetare, condițiile de alegere a membrilor ei din rîndurile oamenilor de știință, de cultură, cadrelor didactice și altor persoane care se disting prin contribuții de valoare teoretică și practică și participă activ la viața științifică și ideologică a țării. S-a trecut apoi la cel de-al doilea punct al ordinii de zi. Comisia de propuneri, alcătuită din reprezentanți ai diferitelor Institute și centre de cercetări, al catedrelor din învâțămintul superior din întreaga țară, desemnați de către delegați, a întocmit listele de candidați pentru membrii Academiei și le-a supus discuției Adunării generale. Prin vot secret pe buletine, Adunarea generală a ales 125 membri titulari și 93 membri corespondenți ai Academiei de Științe Sociale și Politice. In continuare, a fost stabilită componența celor 8 secții ale Academiei, după care, în ședințe separate de constituire, au fost aleși președinții acestora. Declarîndu-se constituită, Academia de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România, s-a trecut la alegerea, prin vot deschis, a organelor de conducere ale Academiei. A luat cuvîntul acad. Constantin Daicoviciu. Vorbitorul a relevat marea însemnătate a înființării noii Academii, faptul că ea va aduce o contribuție esențială la perfecționarea activității lucrătorilor din domeniul științelor sociale și politice. Subliniind că prin crearea acestei instituții se adîncește și mai mult legătura indisolubilă a oamenilor de știință cu partidul și conducerea sa, vorbitorul relevat rolul uriaș pe care Partidul Comunist Romăn, Comitetul său Central, secretarul general al partidului, îl au în dezvoltarea gîndirii social - politice românești, în aplicarea creatoare a teoriei marxist - leniniste, a concepției materialist - dialectice la con■‘dițiile concrete ale țării noastre, în asigurarea progresului neîntrerupt al societății socialiste. Acad. C. Daicoviciu a subliniat în mod deosebit contribuția esențială pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu o aduce la întreaga activitate de conducere a partidului și statului, la elaborarea politicii interne și externe a României, la dezvoltarea științelor sociale, la imprimarea unui profund spirit novator și creator în gîndirea social - politică din țara noastră. Dînd glas opiniei generale a membrilor adunării constitutive, sentimentelor de respect, stimă și dragoste față de Partidul Comunist Român și secretarul său general, vorbitorul a propus în numele unui mare număr de oameni de știință și cercetători — dintre care unii au adresat în acest sens scrisori prezidiului adunării — ca tovarășul Nicolae Ceaușescu să fie ales președinte de onoare al Academiei. Această propunere a fost susținută cu deosebită căldură de tovarășii Athanase Joja și Pavel Apostol, care au subliniat vasta activitate cu caracter științific desfășurată în ultimii ani de tovarășul Nicolae Ceaușescu pe tărîmul științelor sociale, contribuția de seamă pe care cuvîntările și lucrările sale au adus-o la elucidarea unor probleme fundamentale ale construcției socialiste în țara noastră în etapa actuală, a unor importante probleme ale evoluției lumii contemporane. Vorbitorii au relevat că alegerea tovarășului Ceaușescu în calitate de președinte de onoare al noii Academii este un act de gratitudine și de profundă prețuire a prodigioasei sale activități desfășurate pe tărîmul gîndirii social-politice. Primită cu aplauze puternice și ovații, propunerea a fost însușită de întreaga adunare, care, exprimînd poziția tuturor oamenilor de știință din țara noastră, a ales cu entuziasm și în unanimitate ca președinte de onoare al Academiei de Științe Sociale și Politice pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român. Adunarea generală a însărcinat Prezidiul să informeze pe tovarășul Nicolae Ceaușescu de dorința ei, solicitîndu-i, totodată, să accepte funcția de președinte de onoare al noului for științific. In continuarea lucrărilor, a fost ales în unanimitate, ca președinte activ al Academiei, tovarășul Miron Constantinescu. In prezidiul Academiei au fost aleși : Ladislau Banyai, Ion Ceterchi, Constantin Daicoviciu, Zoe Dumitrescu - Bușulenga, Roman Moldovan, Constantin Vlad și Ștefan Voicu — vicepreședinți : Constantin Ionescu — secretar general , Tudor Bugnariu, Alexandru Dima, Emilian Dobrescu, Ernest Gall, Carol Gollner, Constantin Ionescu - Gulian, Athanase Joja, Mircea Malița, Mircea Petrescu - Dîmbovița, Ion Popescu - Puțuri — membri. Din prezidiu fac parte, de asemenea, potrivit Statutului, președinții celor opt secții ale Academiei: Alexandru Bîrlădeanu — secția de științe economice ; Dumitru Ghișe — secția de filozofie și logică ; Ștefan Ștefănescu — secția de istorie și arheologie ; Janos Demeter — secția de științe juridice ; Valter Roman — secția de științe politice ; Alexandru Roșea — secția de psihologie și pedagogie; Henri Stahl — secția de sociologie; Ion Frunzetti — secția de teoria și istoria artei și literaturii. In numele prezidiului și al său personal, tovarășul Miron Constantinescu a exprimat conducerii partidului, Adunării generale, profunda mulțumire și recunoștință pentru încrederea acordată. Relevînd că Academia trebuie să fie o instituție de lucru dinamică, activă, care să realizeze în cele mai bune condiții sarcinile trasate de Comitetul Central al Partidului, vorbitorul a exprimat angajamentul prezidiului de a desfășura o activitate susținută, temeinic organizată pentru a asigura îndeplinirea menirii de înaltă răspundere a Academiei de Științe Sociale și Politice. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, participanții la adunare au adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, o scrisoare în care aceștia își exprimă hotărîrea fermă de a contribui cu toate puterile la uriașa activitate pe care poporul, condus de partid, o desfășoară pentru înflorirea României socialiste. In încheiere, tovarășul Paul Niculescu-Mizil a apreciat rezultatele rodnice ale lucrărilor Adunării generale a Academiei de Științe Sociale și Politice, și a urat succes deplin conducerii și tuturor membrilor Academiei în munca pe tărîmul dezvoltării gîndirii socialpolitice din patria noastră. Tractorul U-650-M Noul tractor U-650-M, realizat de specialiștii brașoveni, a și fost prezentat la prima confruntare internațională. După cum ne informează conducerea uzinei, tractorul românesc, dotat cu ridicător hidraulic perfecționat, cu alternator în loc de dinam și cu alte agregate, a fost bine apreciat de specialiștii prezenți la Expoziția internațională de mașini agricole și tractoare de la Amsterdam. Alte loturi de tractoare A-650-M au fost expediate recent în Belgia și în R.D. Germană, pentru a participa la confruntările de la tirgurile internaționale de la Bruxelles și Leipzig. (Urmare din pagina O I.A.S. CATAMARASTI producției marfă cu 201.000 lei. — Productivitatea muncii va crește cu 2 la sută. — Cheltuielile de producție vor fi reduse cu 100.000 lei. — Depășirea beneficiilor planificate cu 467.000 lei. I.A.S. SAVENI — In sectorul vegetal indicatorii planului de producție vor fi depășiți și se vor livra in plus statului 40 tone grîu, 107 tone porumb boabe și 76 tone soia. — In sectorul zootehnic se va livra in plus 34 dl lapte de vacă. — Producția globală va crește cu 444.000 lei, iar producția marfă cu 349.000 lei. RADIO IAȘI DUMINICA 22 FEBRUARIE Program de dimineață 7.00 Buletin de știri 7.05 Matineu muzical 7.30 Satul românesc contemporan. 7.50 Asta-i hora horelor. 8.00 Buletin de știri 8.05 Raliul melodiilor. 8.30 Cutezătorii. Program de seară de știri, zilei. 17.00 Buletin 17.05 Estrada 17.30 Cîntecul care mi-e drag. 18.00 Magazin duminical. 19.00 Radiojurnal. 1915 Voci care au cucerit lumea. 19.30 Jurnal literar. 20.00 Pe portativul undelor, melodia preferată. 20.45 Pe-un picior de plai 21.00 Buletin de știri. 21.05 Melody-club. La cainetul județean de partid a avut loc o dezbatere, în cadrul unui seminar teoretic, la care au participat directorii, inginerii șefi și contabilii șefi din întreprinderile municipiului Botoșani. Avînd o temă de profundă actualitate : „Sarcinile reieșite din documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 10-13 1969, privind decembrie dezvoltarea economiei naționale în anul 1970“, seminarul a prilejuit un interesant schimb de opinii, toate perfecționării subordonate activității de producție din întreprinderile municipiului. Botoșani : In parcul „M. Eminescu" - Cheltuielile de producție vor fi reduse cu 500.000 lei. — Se va obține un beneficiu peste plan în valoare de 849.000 lei. I.A.S. ALBEȘTI - Producția medie la hectar va fi depășită cu 50 kg porumb boabe și 70 kg soia. — In 1970, productivitatea muncii va crește cu 2 la sută față de 1969. - In sectorul mecanic, prețul de cost pe hantru va fi redus cu 10 la sută. - La cheltuielile de producție se vor obține economii în valoare de 150.000 lei. - Depășirea beneficiilor planificate cu 100.000 lei. I.A.S. DOROHOI — Prin depășirea producțiilor planificate se vor livra în plus statului 20 tone porumb boabe, 5 tone floarea - soarelui și 100 tone cartofi. — In sectorul zootehnic se vor obține în plus 950 dl lapte de vacă, iar la sfîrșitul anului peste efectivele planificate se vor crește 52 vaci. — Valoarea producției marfă va crește cu 210.000 lei. — Productivitatea muncii va spori cu 2 la sută. — Cheltuielile de producție vor fi reduse cu 230.000 lei. — Beneficiile vor fi depășite cu 249.000 lei. RĂSPUNSURI LA CHEMAREA I. A. S. DÎNGENI i nr .1 CINEMA Simbătă 21 februarie BOTOȘANI Luceafărul, orele 14 , 16.10; 18,20 ; 20,30 ; Stăpîn pe situație. Film de aventuri, realizat de studiourile americane în anul 1967. Melodia, orele 10 , 15; 17,10 ; 19,30 ; Tinerețe fără bătrînețe, film românesc, realizat de regizoarea Elisabeta Bostan. DOROHOI Cultural, orele 14. 16. 18: Valea păpușilor. Film american cu Barbara Parkins, în regia lui Mark Robson, realizat după un roman de Jacqueline Susann. Film interzis tinerilor sub 16 ani. SAVENI Patria, orele 17 . 19 : Profesioniștii. O producție a studiourilor din S.UA. după romanul „Un catîr pentru marchiză", cu: Burt Lankaster, Lee Marvin, Robert Ryan. Film de aventuri. TRUȘEȘTI Victoria, orese 18. Tigrul. Comedie satirică, producție a studiourilor italiene, distinsă cu Scoica de argint ex aequo la Festivalul de la San Sebastian, 1967. (Urmare din pagina I) — Poate și scrii ? !... — In clasa noastră „scriem" mai mulți... Număr vre-o șase mîini ridicate, cu precizarea unei fete, că am de-a face și cu poeți, dar și cu prozatori. Intr-un colectiv de 41 de elevi umaniști nici nu a exagerat măcar... — Căci, în definitiv, cine nu scrie poezii la vîrsta noastră ? - adaugă Dănilă Eugenia. — Poate și tu ? - întreb eu în continuare pe Anton Dorin... — Nu, idealul meu este concret. Vreau să fiu medic. Aș merge oriunde aș fi de folos cu meseria asta. Și iată mai departe întrebarea „de baraj" a elevei Chirică Maria : — Ce poate face un om ca să fie mereu fericit ? M-am gîndit și pe stradă la această „problemă", deși ea mi se părea cunoscută. Cred că elevei din clasa a Xll-a C i-am dat, desigur, un răspuns. Dar iată că de abia cu miezul acestui reportaj va trebui să-l dezvoltăm. Toată bere care cuprinde această fiertineretul e în funcție de fericire deci. Și aveam în fața mea treizeci și opt de fete și trei băieți care mă cuceriseră cu felul lor de-a întreba. Sunt la distanță de un pas de marele examen al maturității. Mi-au spus că toți vor merge în facultăți, iar unii dintre ei și-au exprimat chiar îndoiala că vor reuși. Al treilea băiat din clasă, Tănase Adrian, s-a exprimat deja matur: — Această îndoială mă ajută să muncesc din ce în ce mai mult... Dar lumea noastră, tinere, îți dă speranță și încredere. De-ajuns că te întrebi, că te frămînți. De-ajuns că îndoiala te ajută să muncești. Sunt întrutotul de acord cu optimismul tău și-l recunosc ca pe o lecție primită zi de zi din partea părinților, profesorilor și tovarășilor tăi. Ei se realizează și acum, căci fericirea se obține căutînd-o zilnic. Cînd ceasul căutărilor a stat, timpul devine plictiseală. E bine deci să-ți întreții elanul cu flacăra nestinsă a cunoașterii. Nu am glumit. Am să te caut peste ani, sau poate, colega ta Tereza Marchievici, care dorește să devină ziaristă, va scrie reportajul muncii tale întrebîndu-te la fel : Mai ai de pus vreo întrebare ? Vreau ca încununarea meseriei spre care te îndrepți acum să fie un răspuns cit mai complet. Dumneata, tinere... CLOPOTUL PAGINA 3 HOTĂRÎREA Consiliului de Miniștri privind acordarea de premii din beneficiile realizate în vederea stimulării salariaților din întreprinderi, centrale industriale și ministere economice în realizarea și depășirea sarcinilor ce decurg din planul de stat, precum și pentru creșterea continuă a eficienței economice, care să conducă la sporirea beneficiilor, pe baza principiilor aprobate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Consiliul de Miniștri a emis hotârîre prin care se introduce sistemul de acordare de premii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotârîri, începînd cu activitatea anului 1970, muncitorii, personalul de conducere, tehnic, economic, de specialitate și administrativ din unitățile economice vor putea beneficia de premii, dintr-un fond de premiere ce se constituie anual prin aplicarea unor cote asupra beneficiului total realizat de fiecare unitate economică. Fondul de premiere și deci premiul individual al salariaților vor fi cu atit mai mari cu cît unitățile economice vor realiza un volum de beneficii sporit, ca urmare a creșterii producției, a reducerii prețului de cost, a sporirii productivității muncii, a ridicării eficienței întregii activități economice. La stabilirea cotei de premiere se are în vedere asigurarea unei proporții corespunzătoare între fondul de premiere, fondul de salarii și volumul beneficiului, precum și condițiile de realizare de către fiecare unitate a beneficiului planificat. Fondul de premiere ce se cuvine fiecărei unități economice se stabilește pe baza rezultatelor definitive obținute, oglindite bilanțul contabil anual, însaînport cu beneficiul efectiv realizat. Fondul de premii se micșorează în cazul nerealizârii beneficiului planificat. Paralel cu realizarea beneficiului, colectivele unităților economice sunt direct cointeresate sa îndeplinească și ceilalți indicatori de plan. Astfel, hotărîrea prevede că fondul de premiere al întreprinderii poate fi constituit integral, pe baza cotei aprobate, atunci cînd se realizează principalii indicatori : planul producției marfă, valoric și în sortimentele stabilite, cheltuielile planificate la 1.000 lei producție marfă, planul de export în lei valută și îndeplinirea obligațiilor asumate prin contracte. In cazul nerealizarii indicatorilor stabiliți, fondul de premiere se reduce proporțional, diminuarea fondului pentru nerealizarea unui indicator neputînd fi mai mare de 15 la sută. In vederea stimulării fiecărui colectiv în îndeplinirea și depășirea planului, hotărîrea da dreptul acordării de premii din beneficiile realizate și unităților cu gestiune economică internă, care urmăresc și evidențiază distinct rezultatele activității proprii, independent de rezultatele centralei, combinatului sau grupului de uzine de care aparțin. Salariații centralelor Industriale, celorlalte organizații economice cu statut de centrală, ori ministerelor și ai altor organe centrale economice beneficiază de premii în raport de rezultatele obținute pe ansamblul organizației economice respective. Salariații acestor organizații vor fi cointeresați și pe această cale să dea tot sprijinul unităților subordonate și să-și sporească preocuparea pentru creșterea eficienței economice. Hotărîrea Consiliului de Miniștri prevede posibilitatea stimulării prin premii și în cursul anului a salariaților care obțin, realizări deosebite în muncă. In acest scop unitățile pot utiliza un sfert din fondul total de premii din beneficii. Cea mai mare parte a fondului de premiere, respectiv 75 la sută, se repartizează la sfîrșitul anului tuturor salariaților, muncitori, personal de conducere, tehnic, economic și administrativ, proporțional cu salariul tarifar realizat și timpul efectiv lucrat. Salariații care obțin realizări deosebite în muncă, într-un an, vor putea obține premii din beneficii de pînă la trei salarii tarifare lunare de încadrare. Conducerile unităților au dreptul să reducă sau chiar să nu acorde premiu angajaților care prin deficiențele din activitatea lor sau prin abateri disciplinare au influențat negativ realizarea sarcinilor de producție. In afara premiilor din beneficii, hotărîrea prevede că se mai pot acorda premii in cursul anului pentru realizarea de economii de materiale și de forță de muncă. Premiile se acordă pentru economii de materii prime, auxiliare, combustibili și energie, obținute prin reducerea consumurilor normate, a pierderilor sau rebuturilor tehnologice, a cotelor admise de deșeuri etc. De asemenea, se pot acorda premii pentru economiile realizate prin prelungirea duratei normate de funcționare a unor instalații sau utilaje. Premiile se acordă, de regulă, muncitorilor de la locurile de muncă unde s-au realizat economiile respective. Pot beneficia de asemenea premii și cadrele tehnice care participă nemijlocit la conducerea realizarea procesului de proiducție și care au contribuit direct la obținerea economiilor de materiale. Premiile pentru economii de materiale se acordă dacă economiile obținute nu dăunează calității produselor, pot fi măsurate, se realizează față de normele de consum stabilite și nu se depășesc valoric normele de consum prevăzute pentru celelalte materiale utilizate la locul de muncă respectiv. De asemenea, salariații din sectoarele productive care contribuie la elaborarea sau aplicarea unor măsuri de îmbunătățire a tehnologiei, de organizare a producției etc. ce conduc la economii de forță de muncă (prin reducerea formației de lucru, a timpului normal de muncă etc.), se premiază lunar, începînd de la data aplicării măsurii respective, in raport cu valoarea economiei de manoperă efectiv realizată în fiecare lună. Aceste premii se acorda cu condiția ca aplicarea măsurilor respective să nu ducă la scăderea producției prevăzute a se realiza pe fiecare utilaj sau instalație și să nu dăuneze calității produselor. Prevederile hotăririi se aplică în mod experimental începînd cu activitatea anului 1970, la toate organizațiile economice. Ținind seama de principiile prevăzute în actuala hotârîre, Consiliul de Miniștri urmează să aprobe reglementări cu privire la premierea din beneficii, adaptate specificului activității întreprinderilor agricole de stat, întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, unităților de construcții - montaj, de proiectare și cercetare, de comerț exterior. Hotărîrea Consiliului de Miniștri recomandă Uniunii Centrale a Cooperativelor Meșteșugărești și Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să aplice, în unitățile economice subordonate, principiile de premiere stabilite pentru întreaga economie, adaptate la specificul acestor organizații. Această nouă reglementare a acordării premiilor în unitățile economice urmărește perfecționarea sistemului de cointeresare materială a oamenilor muncii in obținerea unor rezultate cit mai bune în îndeplinirea sarcinilor, constituind un important factor mobilizator în creșterea eficienței activității economice, condiție esențială a ridicării continue a nivelului de trai. Urmare are pagina li peste 12,5 milioane lei. Adăugind la cele cîteva aspecte și cheltuielile mari necesitate de plantațiile care nu au intrat pe rod la termenul stabilit prin proiect, cum ar fi cele de la C.A.P. Cordăreni, Păltiniș, Vlăsinești, Coțușca, Iurești, Frumușica etc., rezultă că în pomicultură persistă încă serioase lipsuri cu influențe negative asupra creșterii și dezvoltării, a rentabilității și eficienței. La plantațiile viticole recuperarea cheltuielilor într-un termen relativ se face mai redus, obținîndu-se în același timp și venituri frumoase. Bunăoară, C.A.P Vlăsinești a investit în ultimii 6 ani peste 1065 mii lei ; venitul global realizat în această perioadă, de pe cele 42 ha vie pe rod, a fost de 1448 mii lei, rezultînd un venit net de aproape 400 mii lei. Departe de a considera un astfel de venit satisfăcător, trebuie să arătăm că multe alte cooperative agricole ca cele din Rădăuți - Prut, Vorniceni, Brăești, Iacobeni și Cristești, altele din cauza unei slabe activități organizatorice și asistenței tehnice defectuoase au înregistrat pierderi însemnate. Un exemplu : C.A.P. Vorniceni pentru extinderea viței de vie de la 9 ha în 1967 la 59 ha, în 1969, a cheltuit 1066 mii lei ,iar venitul total obținut pînă în prezent însumează doar 535 mii lei In asemenea situație ne punem fireasca întrebare: unde este eficiența investițiilor făcute ? In ultimii 5 ani în județ au fost plantate 1819 ha viță nobilă pentru care s-au cheltuit circa 62 milioane lei. Pentru recuperarea acestor cheltuieli e necesar să fie recoltate și valorificate peste 20 mii tone struguri, ceea ce nu e mult. Insă producțiile mici obținute pînă acum se datoresc mai multor cauze. Una se află în faptul că deși majoritatea plantațiilor de pomi și vii au luat ființă în baza unui proiect, totuși nu s-a ținut cont de principalul element ce trebuia avut în vedere, respectiv amplasarea lor. De pildă livada Borolea, de pe 20 ha aparținînd de I.A.S. Dîngeni, a fost defrișată la 10 ani de la înființare, adică atunci cînd normal trebuia să fie în plină putere de rodire. Și aceasta din cauză că pomiii au fost amplasați pe un sol sărăturos expus unor curenți permanenți. Cheltuielile de înființare și întreținere ce se ridică la aproape 500 mii lei, puteau fi cu siguranță evitate dacă se proceda la o analiză mai temeinică și competentă de către specialiști. De asemenea la C.A.P- Șendriceni, în cele 46 ha predomină pomi slabi livadă dezvoltați, piperniciți, fără vigoare. Situații identice întîlnim și la Brăești, Văculești, Vorniceni etc. O proiectare bine documentată apare ca o necesitate de prim ordin, cu atît mai mult cu cît aceste plantații au o durată de folosință de circa 30 ani, iar eventualele erori nu se pot corecta decît cu mari cheltuieli. Prin proiect se indică o serie de lucrări de artă și auxiliare de mare importanță pentru scopul esențial: asigurarea rentabilității acestor plantații. Analizîndu-se executarea lucrărilor antierozionale se constată că în multe unități acestea au fost realizate numai în proporție de 15-30 la sută. Ca urmare a acestor nerealizări și-au făcut apariția în multe plantații din cooperativele agricole alunecările de teren, ravenele, eroziunile, drumuri de acces anevoioase etc. In viața practică există și situații cînd plantațiile s-au executat fără proiect în condiții cu totul necorespunzătoare. Astfel, C A.P. Gorbănești, în anul 1961, a executat fără proiect plantarea a 15 ha cu pomi pentru care s-au cheltuit 211 mii lei Cu acestea, ea urmează să toate fie defrișată nefiind rentabilă. La Socrujeni, s-a încercat plantarea unei livezi de 50 ha. După ce s-au executat gropile pentru care s-au consumat 7334 zile-muncă, în valoare de 95.000 lei, s-a renunțat. Asemenea aspecte sînt cauzate și de unitățile de proiectare care în unele cazuri întîrzie executarea documentațiilor cum s-a întîmplat la C.A.P. Prăjeni, Nicolae Bâlcescu, Blîndești. Un neajuns este și faptul că pregătirea terenului pentru plantare se execută în unele cazuri defectuos, în sensul că desfundatul terenului se face la adîncimi mici și neuniforme, terasarea nu e bine consolidată, pichetarea e uneori greșită, mai ales pe terase, iar gropile sînt de dimensiuni necorespunzătoare. O atenție minoră este acordată fertilizării plantațiilor. In multe unități, ca C.A.P Știubieni, Coșula, Săveni, Ungureni, Nicșeni, Orășeni, Răchiți Hlipiceni, Petricani și altele nu s-a aplicat nici un fel de îngrășămînt la plantațiile noi de viță înființate în ultimii trei ani Aceleași lipsuri se constată și la livezile noi, cum ar fi la C.A.P. Corni — 46 ha, Coșula — 67 ha, Poiana — 106 ha, Tudora — 103 ha, Vorona — 70 ha, Coțușca — 20 ha etc Consiliile de conducere din aceste unități nu au acordat atenția cuvenită fertilizării corespunzătoare a acestor terenuri și nu e de mirare că multe plantații s-au compromis. Nu mai departe e cazul C.A.P. Șendriceni, în timp ce ferma vecină, a I A.S. Dorohoi deci în aceleași condiții de amplasare, a obținut o producție medie de 60 kg mere pe un pom, cooperativa agricolă a obținut doar cîteva kilograme. Explicația se află tocmai în neaplicarea rațională a îngrășămintelor chimice. In multe cooperative agricole s-au executat plantații de viță cu butași insuficient calusați, cu rădăcini puține, plantarea propriu-zisă fiind executată de cooperatori necalificați și insuficient îndrumați în timpul executării lucrării. Astfel, la Rădăuți Prut s-au plantat 20 ha viță nobilă, cu butași ce nu erau bine fasonați, lucrarea executîndu-se fie prea adine, fie prea în față. Urmarea ? Pierderile prin uscare au fost de peste 30 la sută, deoarece punctul de altoire la unii butași a rămas descoperit, iar alții — care au fost plantați mai actine — au emis rădăcini din altoi ce nu au fost îndepărtate. Datorită aspectelor negative enumerate există în prezent peste 320 mii goluri la vița de vie și 27.360 la pomi, ceea ce, exprimat în procente înseamnă 4 la sută și respectiv 5 la sută față de suprafața plantată. Dacă situația pe județ nu este prea alarmantă, la unele unități în schimb predomină golurile. Spre exemplu , la vița de vie C.A.P. Cristești are 32.250 goluri, Hlipiceni — 50.000, Mihălășeni — 24 000, Vlăsinești — 45.000, Rădăuți Prut — 20.000 etc. iar la plantațiile de pomi C.A.P- Vorniceni cu 18.000, Poiana — 2500, Copălău — 6700, Corlăteni 2000 etc. Din cele arătate se impune un efort deosebit pentru ca în cel mai scurt timp aceste neajunsuri din sectorul pomiviticol al cooperativelor agricole să fie înlăturate definitiv. In acest scop trebuie luate unele măsuri care sintetizate ar fi : © O F.F.G.A.I.F.-ul să urgenteze întocmirea proiectelor de înființare a plantațiilor pomiviticole in strictă corelație cu situația din teren. Specialiștii din cooperativele agricole trebuie să urmărească mai îndeaproape respectarea indicațiilor și măsurilor stabilite prin proiect. In plantațiile vechi e necesar să se treacă de urgență la executarea tuturor lucrărilor de artă antierozionale și auxiliare, de fertilizare și lucrare rațională a solului, la instalarea sistemelor de susținere, întreținerea curentă plantațiilor, aplicarea măsuri lor de combatere a bolilor și dăunătorilor etc. ® Să se întreprindă o acțiune susținută de evidențiere a golurilor și complet , urgentă a acestora cu soiurile corespunzătoare parcelei respective, cunoscînd că orice întîrziere generează pe județ pierderi de milioane. Fiecare unitate să se profileze pe speciile și soiurile cele mai productive și mai potrivite pentru condițiile existente. LIVEZILE ȘI VIILE