Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)
1970-03-26 / nr. 2781
CLOPOTUL 1 PAGINA 2 Există cooperative agricole în județ care, învățînd din experiența fermelor de stat, au modernizat tot mai mult procesul de producție zootehnică, au dezvoltat pe baze noi producerea furajelor, de alimentație aplică un sistem raportat la cerințele fiziologice ale animalelor. Datorită acestui fapt se obțin rezultate bune, apropiate de cele ale întreprinderilor agricole de stat. In această ordine se înscriu cooperativele agricole din Ripiceni, Bucecea, Cucorăni și altele. Corelînd cerințele creșterii producției cu posibilitățile concrete de realzare, conducerile acestor unități au acordat importanța cuvenită selecției animalelor, au adoptat o structură potrivită a culturilor furajere, reducerea extinzînd cu precădeîe cultură irigată, producerea și prepararea nutrețurilor în sortimentele și cantitățile cerute de organismul animal etc. Așa se explică realizarea ritmică și depășirea producțiilor de lapte și carne, îndeplinirea cu regularitate a graficelor de livrare, și ca urmare, creșterea aportului acestei raruri la formarea veniturilor bănești ale cooperativelor agricole. Medicul veterinar Ioan Furtună, de scurt timp șef de fermă la Cucorăni, ne-a prezenTrebuie să dăm de la început dreptate medicului veterinar Titus Pinzaru de la I.A.S. Dorohoi care spunea că în creșterea producției trebuie aplicat conceptul. „De două ori cu traista și o dată cu rasa". Am văzut la C.A.P. Vîrfu Cîmpului grupe de vaci din rasele Pintzgau negru și Bălțată românească. Cadrele tehnice de acolo ne relatau că există o diferență de producție între aceste rase în favoarea celei din urmă. Dar deosebirile cele mai mari între unități le dau nu rasele ci nivelul și structura rațiilor de furaje. Semnificativ este faptul că diferențele de producție dintre unități nu se datoresc utit compoziției ales modului în rațiilor, ci mai care furajele sunt combinate și preparate. Aproape peste tot se folosesc în hrana vacilor coceni, paie, fîn și porumb siloz și boabe. Dar, cum anume ? La C.A.P. Lunca — Vîrfu Cîmpului, o unitate care a avut foarte mult de suferit din cauza inundațiilor există un deficit chiar și de coceni ; acolo însă se obțin totuși niște producții mulțumitoare de lapte. Șefa de fermă Amalia Rotar, evident, fără a ocoli anumite greutăți pe care le mai întîmpină, posibilitățile largi de afirmare pe care i le oferă munca în fermă , sa se concretizează activitatea de-acum în rezultate care, pentru început, sînt destul de bune : dacă la sfîrșitul lunii februarie a preluat ferma cu o restanță la livrări de 26 kl. lapte, în prezent, prin organizarea mai bună a furajării și întreținerea adecvată, a reușit să recupereze întreaga restanță iar la sfîrșitul trimestrului se va prezenta cu planul îndeplinit. Petru Achidan, unul dintre îngrijitorii de animale cu care am discutat, ne relata că obține zilnic cîte 8 — 9 litri lapte de la fiecare vacă mulsă. Pe fermă, rezultatul este apropiat de acesta, deși, efectivul e mare — cuprinde 364 vaci și juninci. La Bucecea, unde activează medicul veterinar Haret Enache ca șef de fermă, iar de zootehnie se ocupă îndeaproape și consiliul de conducere, încă de la începutul anului, producția de lapte se realizează ritmic. Minuni nu se petrec nicăieri , esența constă în faptul că modernizarea, perfecționarea a fost înțeleasă ca o latură principală a producției care poate fi exploatată la infinit. Iaru, o fată inimoasă, harnică, a izbutit, sprijinită de conducerea cooperativei agricole, să pună la punct echipa de deservire, să-i determine pe îngrijitori să nu dea nici un kg de furaj nepreparat în hrana animalelor. Drept urmare se face și economie de nutrețuri și animalele se prezintă bine în raport cu rația ce li se oferă. Este damnabil însă de-a dreptul concum se procedează în alte cooperative agricole. La Rînghilești (președinte Dumitru Dascălu, inginer șef Petru Mihalache, brigadier zootehnic Nicolae Tîrziu), este îngrijorătoare lipsa de interes ce se manifestă față de sectorul creșterii animalelor. In hrană și la ora actuală se folosesc coconi netocați, grajdurile și întreaga incintă pecetea gospodărească poartă neglijenței. Efectivul în lactație este foarte redus. Dar nu numai din această cauză producțiile sînt scăzute. Nici vacile producție care se mulg nu dau atît de cît mulțumitoare, determinat tocmai de carențele existente acolo, de faptul că de ani de zile stăruie aceleași și aceleași neajunsuri. Și efectele nu se văd numai in producția de lapte , vițeii la vîrsta de un an aflați în răspunderea lui Mihai Zelinschi, abia au greutatea de 40 - 60 kg. O situație poate cu puțin mai bună ca la Rînghilești dar cît se poate de proastă în comparație cu ceea ce se așteaptă de la efectivele de animale este și la C.A.P. Ștefănești. Și acest lucru nu l-am constatat numai noi : medicul veterinar Mihai Chiper, notează pe un proces verbal de avertizare la 8 martie 1970 : „Prepararea furajelor nu se face. Lipsesc concentratele din rații, ceea ce a făcut ca circa 100 vaci de librid din Stînca să ajungă cahectice" (n.r. mizerie fiziologică). In loc să întreprindă tot ce depinde de el pentru a schimba situația, inginerul șef Gh. Sahariuc, contestă afirmațiile medicului înscriind pe procesul verbal : „Cele relatate nu sînt juste întrucît furajele se dau în hrană preparate iar animalelor slabe li se administrează concentrate”. Dacă în loc să se ia măsuri concrete se neagă însăși ceea ce e evident pentru toată lumea, la ce ne mai putem aștepta ? Ce explicații să mai dăm atunci faptului că la Ștefănești pînă acum se realizează pe zi circa 500 grame lapte marfă pe vacă furajată ? Am discutat cu tovarășul Suharnuc despre modul defectuos în care se face hrănirea la tăurașii destinați îngrășării. Acolo - caz aproape unic - pînă și tăurașii sînt slabi, cu toate că au osatura dezvoltată și puteau să reacționeze pozitiv la o hrănire bună. Ne explica d-lui că le dă concentrate cîtva timp înainte de livrare. Ce concepție o mai fi asta ? Tăurașii se țin numai pentru a avea plin grajdul ? Noi socotim că dimpotrivă , trebuie forțată îngrășarea lor ca să poată fi livrați într-un termen cît mai scurt și alții să le ia locul în îngrășătorie. Dar, nici la Ștefănești și nici la Dersca, Rînghilești, Călărași, Bobulești, Hlipiceni, Blîndești etc. nu se folosește ureea în hrana tăurașilor, deși economicitatea acestei metode nu mai are nevoie de demonstrații. Propunem Direcției agricole județene să elaboreze in cel mai scurt timp o fișă tehnologică de îngroșare a tineretului taurin, care să fie respectată cu rigurozitate, iar cei ce o vor ignora să fie aspru sancționați. Pentru că ceea ce am constatat în unele dintre unitățile luate în anchetă nu poate fi calificat decît bătaie de joc din animale, din furaje, din munca oamenilor care nu au nici un rezultat cît de cît satisfăcător ! Cîteva lucruri atrag atenția în mod special în legătură cu folosirea unor furaje. Porumbul, care în general este eficient ca nutreț, e folosit neeconomicos, fără pic de Sínt tari și jenante răspundere, cuvintele, dar așa stau lucrurile : la Dersca, la Cîndești, la Vîrfu Cîmpului pînă și în hrana porcilor se dă porumb măcinat cu tot cu ciucalău, sau boabe întregi, sau chiar și ciucălăul cu tot cu boabe. Finețea făinii e un parametru obligatoriu la îngrășare, la creștere. Dar cînd porcii primesc o astfel de hrană ca cea amintită nu te mai poate mira faptul că la Cîndești sînt scroafe ce se prezintă mai rău decît mistreții din pădure, care, evident, nu-s în grija oamenilor ! Mulți dintre interlocutorii noștri ne-au spus că e pentru prima dată cînd se întîmplă să ajungă în hrana porcilor uruială de porumb cu tot cu ciuculău (menționăm aici pe șeful contabil Adrian Nemțuc de la Vîrfu Cîmpului, și pe Dumitru Cojocaru, președintele C. A. P. Cîndești). Dar animalele respective nu puteau să ajungă nici într-o zi, nici în două organizarea fermelor specializate în cooperativele agricole se dovedește eficientă, specialistul este mai strîns legat de producție, poate să contribuie în mai mare măsură îmbunătățirea calitativă a efectativelor de animale, la sporirea productivității lor. In perioada următoare în numeroase cooperative agricole se va trece la crearea de noi ferme zootehnice, în special de creștere și îngrășare a porcilor, La Vîrfu Cîmpului, Hlipiceni, Todireni, etc. în situația în care se află. Prin multe unități, în mod curent, a fost asociată calitatea proastă a făinurilor cu munca de proastă calitate a mecanicilor, aceștia nu-și fac datoria Dacă să li se dea drumul să se ducă, să nu mai încurce lumea dacă nu se pricep. E mai economic să se plătească aium la morile industriei locale decît să se piardă jumătate din furaj la gunoi, așa cum se întîmplă curent în multe cooperative agricole. Și legat de aceasta, e timpul să reintre in funcțiune moara intercooperatista de combinare a furajelor de la Brăești, pentru a cărei inactivitate li s-au făcut Uniunii județene a C.A.P. și Direcției agricole destule reproșuri de către oamenii din producție, de exemplu, sunt condiții de pe acum pentru a se crea ferme de creștere a porcilor deoarece sunt și cadre corespunzătoare. Aceasta va fi în folosul producției deoarece fiecare specie și fiecare categorie de animale presupune nume efort, specializare, unade o anumită calitate. Cadre de conducere de C.A.P. Crasnaleuca ne-au relatatat despre efectele pozitive ale Pînă la sfîrșitul trimestrului C.A.P. va reuși să livreze și diferența de animale, deoarece există baza materială asigurată. Celor care lucrează în zootehnie li s-a înmînat planul anual de producție, eșalonat pe luni, întocmit diferențiat, în funcție de potențialul vacilor din fiecare grupă, planul variind în limite cuprinse între 1700 și 2000 litri lapte pe vacă furajată. Totodată, ei cunosc și urmăresc realizarea planului de reproducție, cu alte cuvinte urmăresc cînd să facă înțărcarea, cînd trebuie să ducă vaca la însămînțări artificiale, cînd să-i dea mai multe concentrate Desigur că în activitatea unității mai sînt și o seamă de lipsuri care se referă în special la modul cum se realizează efectivele de porcine și ovine ; există însă certitudini că prin prăsilă proprie și din cumpărări se vor realiza integral prevederile și la aceste două specii care la ora actuală sunt restanțiere. Au fost luate măsuri speciale pentru îmbunătățirea organizării reproducției la scroafe. Față de planul de 100 scroafe prevăzute a fi date la montă, în primul trimestru s-au dat 124. Concluzia care se desprinde din experiența acumulată de fermele din numeroase cooperative agricole, unde acestea au fost organizate și au început să intre în toate drepturile lor, este că această fermă constituie un cadru organizatoric deosebit de eficient. Organizînd noi ferme, trebuie să punem un accent deosebit pe întărirea lor, pe activitatea practică de realizare a sarcinilor. Șeful fermei de la Todireni, medicul veterinar Ioan Bărbosu, ni se plîngea că foarte mult timp a pierdut cu instructajele , abia pe 17 martie a reușit să preia ferma. Dar, acesta nu-i un caz singular. Fermierii își pierd timpul prin ședințe, cu diferite lucrări de birou etc. Iată cum se reflectă asupra rezultatelor de producție acest mod de lucru : la crescătoria de porci de la Todireni s-au obținut de la începutul anului 118 purcei și au pierit 120 I (n.n. adică și din cei obținuți anul trecut). Evident, la mijloc nu-i numai lipsa ochiului fermierului și mîna lui gospodărească. Aici, au partea lor de vină președintele Mihai Sava și inginerul șef Mihai Blănuță, care — după cum preciza medicul Ioan Talpoș — în loc să creeze condițiile optime de adăpostire și hrănire, mai cred că porcii mor de diferite boli, deși cel mai sigur diagnostic este neglijența. Am întîlnit șefi de fermă care își găsesc de lucru mult prin birouri, în loc să fie prezenți acolo unde practic se realizează producția. Pe la punctul Dămideni a C.A.P. Românești în ziua de 17 martie ing. Viorica Dăneț, șefa fermei, nu izbutise să treacă deloc. Pe la ora 16 cînd noi i-am relatat că grupa de vaci de care răspunde îngrijitorul D. Luca nu-și primise rația, nici apa, a rămas surprinsă și l-a luat la întrebări pe economistul fermei Vasile Bărbilă. Dar și acesta de dimineață se afla tot la biroul cooperativei agricole. Intre timp măsura necesară fusese luată de tehnicianul veterinar D. Vrînceanu, în trecere pe acolo. Asemenea „întîmplări" prejudiciază economia fermei, sănătatea animalelor. Șeful de fermă, și economistul, trebuie să-și rezerve mai mult timp, cea mai mare parte a zilei de lucru îndrumării directe a îngrijitorilor de animale, activității productive. Oricît ar fi de capabil șeful de fermă și dornic să obțină rezultatele cele mai bune, singur nu va putea face prea multe. In activitatea sa trebuie să simtă în permanență sprijinul puternic, eficient, al consiliului de conducere a cooperativei agricole, al organizației de partid. — Știți, inspectori vin destul de mulți pe la noi - ne spunea medicul veterinar Gheorghe Zamfirache, șef de fermă la C.A.P. Cîndești. Fiecare ne spune ce să facem, vin cu observații întemeiate. Nimeni însă nu vine să pună umărul alături de fermier, pentru a rezolva niște probleme destul de cum e permanentizarea spinoase îngrijitorilor, educarea lor etc.; eu îi spun îngrijitorului să facă un cînd să-i dea mai puține furaje suculente ..c. Pentru a nu se petrece unele greșeli, în defavoarea cooperativei agricole, la valorificarea laptelui, de fiecare dre cînd acesta se predă, existen și un membru din consiliul de conducere care urmărește determinarea corectă a procentului de grăsime din lapte și mai ales să nu se facă nici un fel de risipă. Măsurile care au fost luate la Crasnaleuca permit ca și realizările să fie destul de mulțumitoare, iată de altfel cum se prezintă situația efectivelor, în raport cu planul anual , lucru într-un anume fel, că așa-i mai bine, el se supără și părăsește grupa de animale. Avem mari greutăți cu permanentizarea îngrijitorilor și nimeni practic nu ne ajută. Ne face unele greutăți chiar și Florea Luciuc, membru de partid și în consiliul de conducere al cooperativei agricole. Și, evident, nu-i el singurul. Am discutat această problemă cu Aurelian Gavriloaie, locțiitorul secretarului Comitetului comunal de partid Mihăileni, l-am propus ca membrii comitetului comunal de partid, să lase pentru un moment unele treburi la o parte și să dea o mînă de ajutor șefului de fermă de la C.A.P. Cîndești, să rezolve greutățile pe care le are. Ar fi din partea comitetului de partid un început bun pentru un stil de muncă mai eficient în sprijinirea organizației de partid din zootehnie. O schimbare a stării de lucruri existente în zootehnie poate fi posibilă atunci cînd toți factorii de răspundere de la comună depun interes. Nimeni nu neagă greutățile și neajunsurile ce există la Șendriceni, cooperativă agricolă cu rezultate nesatisfăcătoare de mai mulți ani. Faptul însă că acolo organizația de partid a intervenit în ultimul timp cu fermitate și a ajutat consiliul de conducere să rezolve unele probleme de ordin organizatoric, se resimte în rezultatele de producție , planul la livrările de lapte se va realiza în trimestrul I. Evident că, se impun măsuri în continuare pentru a asigura îndeplinirea sporului de creștere în greutate a animalelor puse la îngrășat și ritmicitatea livrărilor. Noile forme de normare și retribuire a muncii constituie o pîrghie importantă de stimulare a producției, cu condiția ca să fie folosite așa cum au fost aprobate de adunările generale. La Șendriceni, Blîndești, Călărași, Vf. Cîmpului și în alte cooperative agricole lucrătorii din zootehnie sînt foarte mulțumiți cu avansurile primite pentru producția obținută, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. In alte părți însă, (Rînghilești, Todireni, Hlipiceni etc) nu s-au întocmit la timp fișele de evidență a muncii și nici nu s-au acordat în mod sistematic avansurile cuvenite. E și normal ca să existe nedumeriri la cooperatorii respectivi, nedumeriri pe care le exprimăm și noi față de conducerile acelor unități, deoarece aceste practici nu fac decît să greveze asupra producției. ★ Programul de dezvoltare a zootehniei pentru perioada 1970—1980 prevede creșterea livrărilor la fondul de stat de 2,6 ori la carne, de 2,5 ori la lapte și de 3 ori la ouă. Realizarea acestor obiective este posibilă prin utilizarea cu maximum de eficiență a tuturor condițiilor pe care le oferă unitățile productive. In ultimă instanță îndeplinirea lor depinde de priceperea cu care fermierii și celelalte cadre din agricultură vor ști să pună în valoare potențialul fermelor zootehnice. Toate acestea obligă Direcția agricolă și Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție să determine o preocupare sporită în toate cooperativele agricole, să-i facă răspunzători, moral și material pe toți cei ce nu-și fac datoria. Bineînțeles, că, pe de altă parte, și să-i stimuleze pe toți acei ce muncesc cu dăruire, valorifică întregul potențial de producție al coperativelor agricole de producție. O SURSA CARE POATE FI EXPLOATATĂ LA INFINIT : PERFECȚIONAREA PRASILA, CA PUNCT DE PLECARE Nu se poate concepe în zootehnie să realizezi azi tot ceea ce ai gîndit azi. E necesară o muncă de perspectivă. Iar aceasta pornește, în mod inevitabil, de la selecție, de la formarea unor nuclee de reproducție puternice, în măsură să satisfacă exigențele mereu sporite ale creșterii producției animaliere. Am releva în acest sens calitatea bună a nucleului de selecție despre care ne-a vorbit ing. Ana Moreșan, de la C.A.P. Vîrfu Cîmpului. Am urmărit în mod organizat să reținem pentru reproducție, în special vițelele de la vacile cu producții de peste 2000 t, lapte, din rasa Bălțată românească. Aceasta este baza folosită cu predilecție pentru înlocuirea vacilor tarate și dezvoltarea efectivelor. Lotul acesta de prăsilă (erau vreo 60 juninci) e mîndria noastră și se bucură de o îngrijire și hrănire deosebită. Preocupări în acest sens am întîlnit și în alte cooperative agricole. Economistul de fermă Vasile Pinciuc, de la Călărași (fost brigadier zootehnic 7 ani la rînd) ne-a impresionat prin cunoașterea exactă a tuturor vacilor, cu producțiile, ascendenții și descendenții lor — cunoștințe foarte utile și, putem spune, indispensabile desfășurării unei munci bine orientate pentru selecția animalelor. Din păcate insă, aceste cunoștințe nu sunt folosite, mai bine spus nu sunt corect dirijate de cei care poartă răspunderea sporirii efectivelor și producției lor. In timp ce animalele puse la îngrășat, în unele cazuri, sunt beneficiare ale unui sistem preferențial de furajare, de prăsilă sunt neglijate, loturile primesc o rație ce abia le mențin în viață. Revelatoriu este aspectul chiar de la această cooperativă : în timp ce voiau să livreze la îngrășătorie vitele sănătoase, viguroase, pe care nici 2-3 îngrijitori nu le puteau contenționa, cele 35 de juninci, chipurile, pentru reproducție, grupate într-un grajd, sunt slabe, de-ți vine să le plîngi de milă. De ce ? Vinovatul principal, din cîte nu s-au relatat, este Toader Staficiuc, destituit recent de adunarea generală din funcția de președinte, care a interzis magazinerului să elibereze furajele stabilite de cadrele tehnice pentru această categorie. Asemenea trebuie dezrădăcinate : practici cei vinovați nu trebuie numai destituiți din munca ci puși să și plătească daunele aduse avutului obștesc , pentru că un animal subnutrit cîteva luni, greu mai poate fi redat producției la însușirile pe care le-ar fi putut avea. Situații apropiate de cea de la Călărași au fost întilnite și la Hlipiceni, Ionășeni — Vf.Cîmpului, Blindești, Rînghilești, Ștefănești etc. Legat de aceasta, medicul veterinar Ioan Talpoș, de la sectorul creșterii animalelor din Direcția agricolă, ce ne-a însoțit în ancheta noastră, concluziona asupra acestei probleme astfel : — In cele mai multe cooperative agricole prăsilă este neglijată de consiliile de conducere, de către specialiști. Vitelele și junincile primesc rații insuficiente, o îngrijire necorespunzătoare, iar ca rezultat nu se dezvoltă normal, sunt slabe, nu intră și nici nu pot intra în producție la vîrsta la care ar trebui să intre.Trebuie să facem o regulă ca toate viitele să fie crescute în regim special de îngrășare pînă ajung la o greutate de 250 — 300 kg. și după aceea cu siguranță că vom obține și viței de la ele. Multă grijă se impune și în creșterea efectivelor de oi. Iar anii din urmă s-au sacrificat pentru pietrele cele mai bune mieluțe. Acum nu trebuie să ne mai mire de ce, de exemplu, la Hlipiceni, cum spunea și Vasile Musteață, președintele cooperativei agricole respective, se obțin miei care au o pielrică — nu de 103 lei ci sub 30 lei. In primăvara aceasta va trebui să reținem toți mieii buni, să nu sacrificăm mieluțele. Programul național privind dezvoltarea zootehniei și creșterea producției animaliere prevede realizarea unor importanți indicatori : creșterea efectivelor cu 43 la sută la bovine, 70 la sută la porcine, 12 la sută la ovine și 63 la sută la păsări. Un asemenea nivel nu se poate atinge fără eforturi substanțiale din partea tuturor unităților crescătoare pentru dezvoltarea prășilei, fără întreținerea și hrănirea ei în mod corespunzător. UN RAPORT DIRECT : HRANIRE-PRODUCȚIE ZOOTEHNIA - PE ROL CUM SPUN SPECIALIȘTII, DAR TOT DUPĂ... VECHEA MENTAUTATE ANCHETĂ ÎN 21 DE COOPERATIVE AGRICOLE Recenta plenară a C.C. al P.C.R. a examinat și aprobat Programul național de dezvoltare a zootehniei și creșterea producției animaliere pe perioada 1970—1980 în țara noastră. Aceasta reflectă înalta preocupare a conducerii partidului și statului nostru pentru înfăptuirea consecventă a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru creșterea efectivelor de animale, îmbunătățirea potențialului lor productiv, modernizarea și dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestei ramuri, concentrarea și specializarea producției menite să asigure progresul continuu al creșterii animalelor. Prin cadrul organizatoric creat recent — prin sistemul fermelor, — se asigură premisele intensificării procesului de producție zootehnică, a aplicării în viață a programului stabilit. însemnătatea lui excepțională pentru economia națională impune o înaltă răspundere, pasiune și dăruire din partea celor ce activează în această ramură a agriculturii, obligă la o muncă tehnico - organizatorică susținută încă de la început. Traducerea în viață a sarcinilor stabilite de plenara Comitetului Central al partidului, solicită ca încă de pe acum să se acorde importanța cuvenită fiecărei verigi a procesului de producție zootehnică. In acest spirit am întreprins o anchetă largă în 21 cooperative agricole din județ, ale cărei concluzii le prezentăm aici. CREAREA TOTUL FERMELOR NU ÎNSEAMNĂ organizării muncii după noul datele la zi privitoare la undesistem care se văd și din plinirea planului de livrare : Specificație Plan petrim. I Realizat la 18 III capete kg. capete kg taurine adulte — — 5 2551 tineret taurin 18 5148 15 4248 porcine 50 5000 21 2100 Total_________________—______10-148___________________8899 Specificație Plan anual 1970 Realizat la 18 III taurine 500 524 vaci + juninci 250 250 porcine 1700 826 scroafe + scrofițe 420 199 ovine 1450 996 oi 814 807 Bini Bi Miamin Migl MUglMgl IlI BilIII HBI HBIi mi HIB Wl Cooperativele agricole cu cele mai mari restanțe în livrarea laptelui de vacă (hl.)> C. A. P. cu cele mai mari restanțe în livrarea tineretului bovin pentru carne Denumirea unității Planificat Predat Președinte 1 ianuarie — 20 martie Băbiceni 201 58 V. Chipeancă Rînghilești 128 33 D. Dascălu Vlădeni 216 101 M. Ungureanu Brehuești 318 106 I. Adascăliței Mindresti 204 125 M. Damian Costești 155 80 P. Corduneanu Vorona 216 125 D. Olaru Broscanti 476 333 Gh. Timofte Cindești 226 181 D. Cojocaru Cristinești 331 231 V. Apopei C.A.P. Planificat Realizat Președinte Havîrna 302 173 I. Gigură Hilișeu 418 240 V. M. Manolache Lozna 223 130 M. Răileanu Mileanca 404 292 Gh. Dubu Crasnaleuca 404 256 Șt. Simion Dobîrceni 579 317 Gh. Lutic Păun 166 67 Gh. Bălosu Mitoc 522 208 Șt. Fetcu Movila Ruptă 389 204 V. Hrițcu Rădăuți 504 207 N. Vatavu Știubieni 606 274 D. Avatarului Ungureni 256 168 I. Hînțescu Sapoveni 259 183 Gh. Coțubaș C. A. P. Restanță Președinte capete zone Buimăceni 19 5,4 C. Ariton Horodiștea 22 5,1 Gh. Gavril Vorniceni 27 9,6 P. Havîrneanu Brăești 14 3,9 C. Ungureanu Broscăuți 10 3,0 Gh. Timofte Șendriceni 36 10,2 V. Buzău Băbiceni 17 4,8 V. Chipeancă Sulița 28 8,1 D. Șaramet Leorda 18 5,3 I. Haras C.A.P. cu cele mai mari restanțe la carne de porc Restanță C.A.P. capete zone Președinte Albești 44 4,4 Gh. Cîmpeanu Bold 67 6,7 I. Ababei Săveni 70 7,0 D. Ciobanu Santa Mare 53 5,3 I. Mereuță Lunca 44 4,4 M. Pălimaru Pagină realizată de ION GAVRIL și ION MAXIMIUC