Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)

1970-03-26 / nr. 2781

CLOPOTUL 1 PAGINA 2 Există cooperative agricole în județ care, învățînd din experi­ența fermelor de stat, au mo­dernizat tot mai mult procesul de producție zootehnică, au dezvoltat pe baze noi produce­rea furajelor, de alimentație aplică un sistem raportat la ce­rințele fiziologice ale animale­lor. Datorită acestui fapt se obțin rezultate bune, apropiate de cele ale întreprinderilor agri­cole de stat. In această ordine se înscriu cooperativele agri­cole din Ripiceni, Bucecea, Cu­­corăni și altele. Corelînd cerin­țele creșterii producției cu po­sibilitățile concrete de real­zare, conducerile acestor unități au acordat importanța cuvenită se­lecției animalelor, au adoptat o structură potrivită a culturilor furajere, re­ducerea extinzînd cu precăde­îe cultură irigată, producerea și prepararea nutre­țurilor în sortimentele și canti­tățile cerute de organismul ani­mal etc. Așa se explică realiza­rea ritmică și depășirea pro­ducțiilor de lapte și carne, în­deplinirea cu regularitate a graficelor de livrare, și ca ur­mare, creșterea aportului acestei rar­­uri la formarea veniturilor bănești ale cooperativelor agri­cole. Medicul veterinar Ioan Furtună, de scurt timp șef de fermă la Cucorăni, ne-a prezen­Trebuie să dăm de la început dreptate medicului veterinar Titus Pinzaru de la I.A.S. Do­­rohoi care spunea că în creș­terea producției trebuie apli­cat conceptul. „De două ori cu traista și o dată cu rasa". Am văzut la C.A.P. Vîrfu Cîmpului grupe de vaci din rasele Pintz­­gau negru și Bălțată româ­nească. Cadrele tehnice de a­­colo ne relatau că există o di­ferență de producție între aces­te rase în favoarea celei din urmă. Dar deosebirile cele mai mari între unități le dau nu ra­sele ci nivelul și structura rați­ilor de furaje. Semnificativ este faptul că diferențele de produc­ție dintre unități nu se datoresc utit compoziției ales modului în rațiilor, ci mai care furajele sunt combinate și preparate. A­­proape peste tot se folosesc în hrana vacilor coceni, paie, fîn și porumb siloz și boabe. Dar, cum anume ? La C.A.P. Lunca — Vîrfu Cîmpului, o unitate care a avut foarte mult de suferit din cauza inundațiilor există un deficit chiar și de coceni ; a­­colo însă se obțin totuși niște producții mulțumitoare de lap­te. Șefa de fermă Amalia Ro­tar, evident, fără a ocoli anu­mite greutăți pe care le mai întîmpină, posibilitățile largi de afirmare pe care i le oferă munca în fermă , sa se concretizează activitatea de-acum în rezultate care, pentru înce­put, sînt destul de bune : dacă la sfîrșitul lunii februarie a pre­luat ferma cu o restanță la li­vrări de 26 kl. lapte, în prezent, prin organizarea mai bună a furajării și întreținerea adecva­tă, a reușit să recupereze în­treaga restanță iar la sfîrșitul trimestrului se va prezenta cu planul îndeplinit. Petru Achidan­, unul dintre îngrijitorii de anima­le cu care am discutat, ne rela­ta că obține zilnic cîte 8 — 9 litri lapte de la fiecare vacă mulsă. Pe fermă, rezultatul este apro­piat de acesta, deși, efectivul e mare — cuprinde 364 vaci și juninci. La Bucecea, unde acti­vează medicul veterinar Haret Enache ca șef de fermă, iar de zootehnie se ocupă îndeaproa­pe și consiliul de conducere, încă de la începutul anului, producția de lapte se realizează ritmic. Minuni nu se petrec ni­căieri , esența constă în faptul că modernizarea, perfecționa­rea a fost înțeleasă ca o latură principală a producției care poate fi exploatată la infinit. Iaru, o fată inimoasă, harnică, a izbutit, sprijinită de conduce­rea cooperativei agricole, să pună la punct echipa de deser­vire, să-i determine pe îngriji­tori să nu dea nici un kg de furaj nepreparat în hrana ani­malelor. Drept urmare se face și economie de nutrețuri și ani­malele se prezintă bine în ra­port cu rația ce li se oferă. Este damnabil însă de-a dreptul con­cum se procedează în alte cooperative agricole. La Rînghilești (președinte Dumitru Dascălu, inginer șef Petru Mi­­halache, brigadier zootehnic Nicolae Tîrziu), este îngrijoră­toare lipsa de interes ce se ma­nifestă față de sectorul­ crește­rii animalelor. In hrană și la ora actuală se folosesc coconi netocați, grajdurile și întreaga incintă pecetea gospodărească poartă neglijenței. Efectivul în lactație este foarte redus. Dar nu numai din această cau­ză producțiile sînt scăzute. Nici vacile producție care se mulg nu dau a­tît de cît mulțumi­toare, determinat tocmai de ca­rențele existente acolo, de fap­tul că de ani de zile stăruie a­­celeași și aceleași neajunsuri. Și efectele nu se văd numai in producția de lapte , vițeii la vîrsta de un an aflați în răspun­derea lui Mihai Zelinschi, abia au greutatea de 40 - 60 kg. O situație poate cu puțin mai bu­nă ca la Rînghilești dar cît se poate de proastă în comparație cu ceea ce se așteaptă de la efectivele de animale este și la C.A.P. Ștefănești. Și acest lucru nu l-am constatat numai noi : medicul veterinar Mihai Chiper, notează pe un proces verbal de avertizare la 8 mar­tie 1970 : „Prepararea furajelor nu se face. Lipsesc concentra­tele din rații, ceea ce a făcut ca circa 100 vaci de li­brid­ din Stînca să ajungă cahectice" (n.r. mizerie fiziologică). In loc să întreprindă tot ce de­pinde de el pentru a schimba situația, inginerul șef Gh. Saha­­riuc, contestă afirmațiile medi­cului înscriind pe procesul ver­bal : „Cele relatate nu sînt jus­te întrucît furajele se dau în hrană preparate iar animalelor slabe li se administrează con­centrate”. Dacă în loc să se ia măsuri concrete se neagă în­săși ceea ce e evident pentru toată lumea, la ce ne mai pu­tem aștepta ? Ce explicații să mai dăm atunci faptului că la Ștefănești pînă acum se reali­zează pe zi circa 500 grame lapte marfă pe vacă furajată ? Am discutat cu tovarășul Su­­harnuc despre modul defectuos în care se face hrănirea la tău­rașii destinați îngrășării. Acolo - caz aproape unic - pînă și tăurașii sînt slabi, cu toate că au osatura dezvoltată și puteau să reacționeze pozitiv la o hră­nire bună. Ne explica d-lui că le dă concentrate cîtva timp înainte de livrare. Ce concepție o mai fi asta ? Tăurașii se țin numai pentru a avea plin graj­dul ? Noi socotim că dimpotri­vă , trebuie forțată îngrășarea lor ca să poată fi livrați într-un termen cît mai scurt și alții să le ia locul în îngrășătorie. Dar, nici la Ștefănești și nici la Der­­sca, Rînghilești, Călărași, Bo­­bulești, Hlipiceni, Blîndești etc. nu se folosește ureea în hrana tăurașilor, deși economicitatea acestei metode nu mai are ne­voie de demonstrații. Propunem Direcției agricole județene să e­­laboreze in cel mai scurt timp o fișă tehnologică de îngroșare a tineretului taurin, care să fie respectată cu rigurozitate, iar cei ce o vor ignora să fie aspru sancționați. Pentru că ceea ce am constatat în unele dintre u­­nitățile luate în anchetă nu poate fi calificat decît bătaie de joc din animale, din furaje, din munca oamenilor care nu au nici un rezultat cît de cît sa­tisfăcător ! Cîteva lucruri atrag atenția în mod special în legătură cu folosirea unor furaje. Porum­bul, care în general este eficient ca nutreț, e folosit neeconomi­­cos, fără pic de Sínt tari și jenante răspundere, cuvintele, dar așa stau lucrurile : la Dersca, la Cîndești, la Vîrfu Cîmpului pînă și în hrana por­cilor se dă porumb măcinat cu tot cu ciucalău, sau boabe în­tregi, sau chiar și ciucălăul cu tot cu boabe. Finețea făinii e un parametru obligatoriu la în­­grășare, la creștere. Dar cînd porcii primesc o astfel de hra­nă ca cea amintită nu te mai poate mira faptul că la Cîndești sînt scroafe ce se prezintă mai rău decît mistreții din pădure, care, evident, nu-s în grija oa­menilor ! Mulți dintre interlo­cutorii noștri ne-au spus că e pentru prima dată cînd se în­­tîmplă să ajungă în hrana por­cilor uruială de porumb cu tot cu ciuculău (menționăm aici pe șeful contabil Adrian Nem­­țuc de la Vîrfu Cîmpului, și pe Dumitru Cojocaru, președintele C. A. P. Cîndești). Dar anima­lele respective nu puteau să a­­jungă nici într-o zi, nici în două organizarea fermelor specia­lizate în cooperativele agri­cole se dovedește eficientă, specialistul este mai strîns le­gat de producție, poate să con­tribuie în mai mare măsură îmbunătățirea calitativă a efec­ta­tivelor de animale, la sporirea productivității lor. In perioada următoare în numeroase coope­rative agricole se va trece la crearea de noi ferme zootehni­ce, în special de creștere și în­­grășare a porcilor, La Vîrfu Cîm­pului, Hlipiceni, Todireni, etc. în situația în care se află. Prin multe unități, în mod curent, a fost asociată calitatea proastă a făinurilor cu munca de proas­tă calitate a mecanicilor, aceștia nu-și fac datoria Dacă să li se dea drumul să se ducă, să nu mai încurce lumea dacă nu se pricep. E mai economic să se plătească aium la morile in­dustriei locale decît să se piar­dă jumătate din furaj la gunoi, așa cum se întîmplă curent în multe cooperative agricole. Și legat de aceasta, e timpul să reintre in funcțiune moara in­­tercooperatista de combinare a furajelor de la Brăești, pen­tru a cărei inactivitate li s-au făcut Uniunii județene a C.A.P. și Direcției agricole destule re­proșuri­­ de către oamenii din producție, de exemplu, sunt condiții de pe acum pentru a se crea ferme de creștere a porcilor deoarece sunt și cadre corespunzătoare. Aceasta va fi în folosul produc­ției deoarece fiecare specie și fiecare categorie de animale presupune nume efort, specializare, un­a­­de o anumită ca­litate. Cadre de conducere de C.A.P. Crasnaleuca ne-au rela­ta­tat despre efectele pozitive ale Pînă la sfîrșitul trimestrului C.A.P. va reuși să livreze și dife­rența de animale, deoarece e­­xistă baza materială asigurată. Celor care lucrează în zoo­tehnie li s-a înmînat planul anual de producție, eșalonat pe luni, întocmit diferențiat, în funcție de potențialul vacilor din fiecare grupă, planul vari­ind în limite cuprinse între 1700 și 2000 litri lapte pe vacă fura­jată. Totodată, ei cunosc și ur­măresc realizarea planului de re­producție, cu alte cuvinte urmă­resc cînd să facă înțărcarea, cînd trebuie să ducă vaca la însămînțări artificiale, cînd să-i dea mai multe concentrate Desigur că în activitatea u­­nității mai sînt și o seamă de lipsuri care se referă în special la modul cum se realizează e­­fectivele de porcine și ovine ; există însă certitudini că prin prăsilă proprie și din cumpă­rări se vor realiza integral pre­vederile și la aceste două spe­cii care la ora actuală sunt restanțiere. Au fost luate mă­suri speciale pentru îmbunătă­țirea organizării reproducției la scroafe. Față de planul de 100 scroafe prevăzute a fi date la montă, în primul trimestru s-au dat 124. Concluzia care se desprinde din experiența acumulată de fermele din numeroase coope­rative agricole, unde acestea au fost organizate și au în­ceput să intre în toate dreptu­rile lor, este că această fermă constituie un cadru organiza­toric deosebit de eficient. Organizînd noi ferme, trebuie să punem un accent deosebit pe întărirea lor, pe activitatea practică de realizare a sarcinilor. Șeful fermei de la Todireni, me­dicul veterinar Ioan Bărbosu, ni se plîngea că foarte mult timp a pierdut cu instructajele , abia pe 17 martie a reușit să preia ferma. Dar, acesta nu-i un caz singular. Fermierii își pierd timpul prin ședințe, cu di­ferite lucrări de birou etc. Iată cum se reflectă asupra rezulta­telor de producție acest mod de lucru : la crescătoria de porci de la Todireni s-au obținut de la începutul anului 118 purcei și au pierit 120 I (n.n. adică și din cei obținuți anul trecut). E­­vident, la mijloc nu-i numai lip­sa ochiului fermierului și mîna lui gospodărească. Aici, au par­tea lor de vină președintele Mi­hai Sava și inginerul șef Mihai Blănuță, care — după cum pre­ciza medicul Ioan Talpoș — în loc să creeze condițiile optime de adăpostire și hrănire, mai cred că porcii mor de diferite boli, deși cel mai sigur diagnostic este neglijența. Am întîlnit șefi de fermă care își găsesc de lu­cru mult prin birouri, în loc să fie prezenți acolo unde practic se realizează producția. Pe la punctul Dămideni a C.A.P. Ro­mânești în ziua de 17 martie ing. Viorica Dăneț, șefa fermei, nu izbutise să treacă deloc. Pe la ora 16 cînd noi i-am relatat că grupa de vaci de care răs­punde îngrijitorul D. Luca nu-și primise rația, nici apa, a rămas surprinsă și l-a luat la între­bări pe economistul fermei Va­sile Bărbilă. Dar și acesta de dimineață se afla tot la biroul cooperativei agricole. Intre timp măsura necesară fusese luată de tehnicianul veterinar D. Vrîn­­ceanu, în trecere pe acolo. A­­semenea „întîmplări" prejudi­ciază economia fermei, sănăta­tea animalelor. Șeful de fermă, și economistul, trebuie să-și re­zerve mai mult timp, cea­ mai mare parte a zilei de lucru în­drumării directe a îngrijitorilor de animale, activității producti­ve. Oricît ar fi de capabil șeful de fermă și dornic să obțină re­zultatele cele mai bune, singur nu va putea face prea multe. In activitatea sa trebuie să simtă în permanență sprijinul puternic, eficient, al consiliului de conducere a cooperativei a­­gricole, al organizației de par­tid. — Știți, inspectori vin destul de mulți pe la noi - ne spunea medicul veterinar Gheorghe Zamfirache, șef de fermă la C.A.P. Cîndești. Fiecare ne spune ce să facem, vin cu observații întemeiate. Nimeni însă nu vi­ne să pună umărul alături de fermier, pentru a rezolva niște probleme destul de cum e permanentizarea spinoase îngriji­torilor, educarea lor etc.; eu îi spun îngrijitorului să facă un cînd să-i dea mai pu­ține furaje suculente .­.c. Pentru a nu se petrece unele greșeli, în defavoarea co­operativei agricole, la valorifica­rea laptelui, de fiecare dre cînd acesta se predă, existen și un membru din consiliul de condu­­cere care urmărește determina­rea corectă a procentului de grăsime din lapte și mai ales să nu se facă nici un fel de risipă. Măsurile care au fost luate la Crasnaleuca permit ca și realizările să fie destul de mulțumitoare, iată de altfel cum se prezintă situația efectivelor, în raport cu planul anual , lucru într-un anume fel, că a­­șa-i mai bine, el se supără și părăsește grupa de animale. A­­vem mari greutăți cu permanen­tizarea îngrijitorilor și nimeni practic nu ne ajută. Ne face u­­nele greutăți chiar și Florea Luciuc, membru de partid și în consiliul de conducere al co­operativei agricole. Și, evident, nu-i el singurul. Am discutat această proble­mă cu Aurelian Gavriloaie, loc­țiitorul secretarului Comitetu­lui comunal de partid Mihăi­­leni, l-am propus ca membrii comitetului comunal de partid, să lase pentru un moment une­le treburi la o parte și să dea o mînă de ajutor șefului de fer­mă de la C.A.P. Cîndești, să re­zolve greutățile pe care le are. Ar fi din partea comitetului de partid un început bun pentru un stil de muncă mai eficient în sprijinirea organizației de partid din zootehnie. O schimbare a stării de lu­cruri existente în zootehnie poa­te fi posibilă atunci cînd toți factorii de răspundere de la co­mună depun interes. Nimeni nu neagă greutățile și neajunsu­rile ce există la Șendriceni, co­operativă agricolă cu rezultate nesatisfăcătoare de mai mulți ani. Faptul însă că acolo orga­nizația de partid a intervenit în ultimul timp cu fermitate și a a­­jutat consiliul de conducere să rezolve unele probleme de ordin organizatoric, se resimte în re­zultatele de producție , planul la livrările de lapte se va rea­liza în trimestrul I. Evident că, se impun măsuri în continuare pentru a asigura îndeplinirea sporului de creștere în greutate a animalelor puse la îngrășat și ritmicitatea livrărilor. Noile forme de normare și retribuire a muncii constituie o pîrghie importantă de stimulare a producției, cu condiția ca să fie folosite așa cum au fost a­­probate de adunările generale. La Șendriceni, Blîndești, Călă­rași, Vf. Cîmpului și în alte cooperative agricole lucrătorii din zootehnie sînt foarte mulțu­miți cu avansurile primite pen­tru producția obținută, în com­parație cu aceeași perioadă a anului trecut. In alte părți în­să, (Rînghilești, Todireni, Hlipi­ceni etc) nu s-au întocmit la timp fișele de evidență a mun­cii și nici nu s-au acordat în mod sistematic avansurile cu­venite. E și normal ca să e­­xiste nedumeriri­ la cooperatorii respectivi, nedumeriri pe care le exprimăm și noi față de condu­cerile acelor unități, deoarece aceste practici nu fac decît să greveze asupra producției. ★ Programul de dezvoltare a zootehniei pentru perioada 1970—1980 prevede creșterea livrărilor la fondul de stat de 2,6 ori la carne, de­­ 2,5 ori la lapte și de 3 ori la ouă. Rea­lizarea acestor obiective este posibilă prin utilizarea cu ma­ximum de eficiență a tuturor condițiilor pe care le oferă u­­nitățile productive. In ultimă in­stanță îndeplinirea lor depinde de priceperea cu care fermie­rii și celelalte cadre din agri­cultură vor ști să pună în va­loare potențialul fermelor zoo­tehnice. Toate acestea obligă Direcția agricolă și Uniunea județeană a cooperativelor a­­gricole de producție să deter­mine o preocupare sporită în toate cooperativele agricole, să-i facă răspunzători, moral și material pe toți cei ce nu-și fac datoria. Bineînțeles, că, pe de altă parte, și să-i stimuleze pe toți acei ce muncesc cu dăru­ire, valorifică întregul potențial de producție al coperativelor agricole de producție. O SURSA CARE POATE FI EXPLOATATĂ LA INFINIT : PERFECȚIONAREA PRASILA, CA PUNCT DE PLECARE Nu se poate concepe în zoo­tehnie să realizezi azi tot ceea ce ai gîndit azi. E necesară o muncă de perspectivă. Iar a­­ceasta pornește, în mod inevi­tabil, de la selecție, de la for­marea unor nuclee de repro­ducție puternice, în măsură să satisfacă exigențele mereu spo­rite ale creșterii producției ani­maliere. Am releva în acest sens calitatea bună a nucleului de selecție despre care ne-a vorbit ing. Ana Moreșan, de la C.A.P. Vîrfu Cîmpului.­­ Am urmărit în mod organi­zat să reținem pentru reproduc­ție, în special vițelele de la va­cile cu producții de peste 2000 t, lapte, din rasa Bălțată româ­nească. Aceasta este baza fo­losită cu predilecție pentru în­locuirea vacilor tarate și dez­voltarea efectivelor. Lotul acesta de prăsilă (erau vreo 60 juninci) e mîndria noastră și se bucură de o îngrijire și hrănire deose­bită. Preocupări în acest sens am întîlnit și în alte cooperative a­­gricole. Economistul de fermă Vasile Pinciuc, de la Călărași (fost brigadier zootehnic 7 ani la rînd) ne-a impresionat prin cunoașterea exactă a tuturor vacilor, cu producțiile, ascen­denții și descendenții lor — cu­noștințe foarte utile și, putem spune, indispensabile desfășu­rării unei munci bine orientate pentru selecția animalelor. Din păcate insă, aceste cunoștințe nu sunt folosite, mai bine spus nu sunt corect dirijate de cei care poartă răspunderea spo­ririi efectivelor și producției lor. In timp ce animalele puse la în­grășat, în unele cazuri, sunt be­neficiare ale unui sistem pre­ferențial de furajare, de prăsilă sunt neglijate, loturile pri­mesc o rație ce abia le mențin în viață. Revelatoriu este aspec­tul chiar de la această coope­rativă : în timp ce voiau să li­vreze la îngrășătorie vitele sănă­toase, viguroase, pe care nici 2-3 îngrijitori nu le puteau contenționa, cele 35 de juninci, chipurile, pentru reproducție, grupate într-un grajd, sunt sla­be, de-ți vine să le plîngi de milă. De ce ? Vinovatul princi­pal, din cîte nu s-au relatat, este Toader Staficiuc, destituit recent de adunarea generală din funcția de președinte, care a interzis magazinerului să eli­bereze furajele stabilite de ca­drele tehnice pentru această categorie. Asemenea trebuie dezrădăcinate : practici cei vi­novați nu trebuie numai desti­tuiți din munca ci puși să și plă­tească daunele aduse avutu­lui obștesc , pentru că un ani­mal subnutrit cîteva luni, greu mai poate fi redat producției la însușirile pe care le-ar fi pu­tut avea. Situații apropiate de cea de la Călărași au fost întilnite și la Hlipiceni, Ionășeni — Vf.Cîm­­pului, Blindești, Rînghilești, Ște­fănești etc. Legat de aceasta, medicul veterinar Ioan Talpoș, de la sectorul creșterii animale­lor din Direcția agricolă, ce ne-a însoțit în ancheta noastră, concluziona asupra acestei pro­bleme astfel : — In cele mai multe coopera­tive agricole prăsilă este negli­jată de consiliile de conducere, de către specialiști. Vitelele și junincile primesc rații insufici­ente, o îngrijire necorespunză­toare, iar ca rezultat nu se dez­voltă normal, sunt slabe, nu in­tră și nici nu pot intra în pro­ducție la vîrsta la care ar trebui să intre.Trebuie să facem o re­gulă ca toate vii­tele să fie crescute în regim special de în­­grășare pînă ajung la o greuta­te de 250 — 300 kg. și după aceea cu siguranță că vom obține și viței de la ele. Multă grijă se impu­ne și în creșterea efectivelor de oi. Iar anii din urmă s-au sa­crificat pentru pietrele cele mai bune mieluțe. Acum nu trebuie să ne mai mire de ce, de e­­xemplu, la Hlipiceni, cum spu­nea și Vasile Musteață, preșe­dintele cooperativei agricole respective, se obțin miei care au o pielrică — nu de 103 lei ci sub 30 lei. In primăvara a­­ceasta va trebui să reținem toți mieii buni, să nu sacrificăm mieluțele. Programul național privind dezvoltarea zootehniei și creș­terea producției animaliere pre­vede realizarea unor impor­tanți indicatori : creșterea efec­tivelor cu 43 la sută la bovine, 70 la sută la porcine, 12 la su­tă la ovine și 63 la sută la pă­sări. Un asemenea nivel nu se poate atinge fără eforturi sub­stanțiale din partea tuturor uni­tăților crescătoare pentru dez­voltarea prășilei, fără întreține­rea și hrănirea ei în mod co­respunzător. UN RAPORT DIRECT : HRANIRE-PRO­­DUCȚIE ZOOTEHNIA - PE ROL CUM SPUN SPECIALIȘTII, DAR TOT DUPĂ... VECHEA MENT­AUT­A­TE ANCHETĂ ÎN 21 DE COOPERATIVE AGRICOLE Recenta plenară a C.C. al P.C.R. a exa­minat și aprobat Programul național de dezvoltare a zootehniei și creșterea pro­ducției animaliere pe perioada 1970—1980 în țara noastră. Aceasta reflectă înalta preocupare a conducerii partidului și sta­tului nostru pentru înfăptuirea consec­ventă a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru creșterea efecti­velor de animale, îmbunătățirea potenția­lului lor productiv, modernizarea și dez­voltarea bazei tehnico-materiale a acestei ramuri, concentrarea și specializarea pro­ducției menite să asigure progresul conti­nuu al creșterii animalelor. Prin cadrul organizatoric creat recent — prin sistemul fermelor, — se asigură premisele intensificării procesului de pro­ducție zootehnică, a aplicării în viață a programului stabilit. însemnătatea lui excepțională pentru economia națională impune o înaltă răspundere, pasiune și dăruire din partea celor ce activează în a­­ceastă ramură a agriculturii, obligă la o muncă tehnico - organizatorică susținută încă de la început. Traducerea în viață a sarcinilor stabilite­­ de plenara Comitetu­lui Central al partidului, solicită ca încă de pe acum să se acorde importanța cu­venită fiecărei verigi a procesului de pro­ducție zootehnică. In acest spirit am în­treprins o anchetă largă în 21 coopera­tive agricole din județ, ale cărei concluzii le prezentăm aici. CREAREA TOTUL FERMELOR NU ÎNSEAMNĂ organizării muncii după noul datele la zi privitoare la unde­­sistem care se văd și din plinirea planului de livrare : Specificație Plan pe­trim. I Realizat la 18 III capete kg. capete kg taurine adulte — — 5 2551 tineret taurin 18 5148 15 4248 porcine 50 5000 21 2100 Total_________________—______10-148___________________8899 Specificație Plan anual­ 1970 Realizat la 18 III taurine 500 524 vaci + juninci 250 250 porcine 1700 826 scroafe + scrofițe 420 199 ovine 1450 996 oi 814 807 Bini Bi Miamin­ Migl MUglMgl IlI BilIII HBI HBIi mi HIB Wl Cooperativele agricole cu cele mai mari restanțe în livra­rea laptelui de vacă (hl.)> C. A. P. cu cele mai mari restanțe în livrarea tineretului bovin pentru carne Denumirea unității Planificat Predat Președinte 1 ianuarie — 20 martie Băbiceni 201 58 V. Chipeancă Rînghilești 128 33 D. Dascălu Vlădeni 216 101 M. Ungureanu Brehuești 318 106 I. Adascăliței Mindresti 204 125 M. Damian Costești 155 80 P. Corduneanu Vorona 216 125 D. Olaru Broscanti 476 333 Gh. Tim­ofte Cindești 226 181 D. Coj­ocaru Cristinești 331 231 V. Apopei C.A.P. Planificat Realizat Președinte Havîrna 302 173 I. Gigură Hilișeu 418 240 V. M. Manolache Lozna 223 130 M. Răileanu Mileanca 404 292 Gh. Dubu­ Crasnaleuca 404 256 Șt. Simion Dobîrceni 579 317 Gh. Lutic Păun 166 67 Gh. Bălosu Mitoc 522 208 Șt. Fetcu Movila Ruptă 389 204 V. Hrițcu Rădăuți 504 207 N. Vatavu Știubieni 606 274 D. Avatarului Ungureni 256 168 I. Hînțescu Sapoveni 259 183 Gh. Coțubaș C. A. P. Restanță Președinte capete zone Buimăceni 19 5,4 C. Ariton Horodiștea 22 5,1 Gh. Gavril Vorniceni 27 9,6 P. Havîrneanu Brăești 14 3,9 C. Ungurea­nu Broscăuți 10 3,0 Gh. Timofte Șendriceni 36 10,2 V. Buzău Băbiceni 17 4,8 V. Chipeancă Sulița 28 8,1 D. Șaramet Leorda 18 5,3 I. Haras C.A.P. cu cele mai mari restanțe la carne de porc Restanță C.A.P. capete zone Președinte Albești 44 4,4 Gh. Cîmpeanu Bold 67 6,7 I. Ababei Săveni 70 7,0 D. Ciobanu Santa Mare 53 5,3 I. Mereuță Lunca 44 4,4 M. Pălimaru Pagină realizată de ION GAVRIL și ION MAXIMIUC

Next