Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)
1970-01-16 / nr. 2722
4 Anul XXVI nr. 2722 vineri 16 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Încheierea consfătuirii DE LUCRU CU CADRELE DIN AGRICULTURĂ Cuvîntul tovarășului Gheorghe Ghinea Ieri s-a încheiat consfătuirea de lucru care a avut loc la Botoșani cu cadrele de conducere și specialiștii din agricultura cooperatistă a județului. In ultima zi de lucru, în fața participanților, tovarășul Ioan Coman, secretar al comitetului județean de partid, președintele uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, a prezentat sarcinile imediate ce revin cadrelor de conducere rjrrv O OJ'ic'Lilt'U.T3. SI OTS-" nizațiilor de partid privind organizarea și pregătirea adunărilor generale de prezentare a dărilor de seamă pe 1969 și a planurilor pe 1970. în încheiere a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Ghinea, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al comitetului județean de partid, președintele consiliului popular județean. Timp de patru zile — a arătat tovarășul Gheorghe Ghinea — s-au dezbătut și examinat în plen și pe grupe de lucru măsurile stabilite de conducerea partidului privind dezvoltarea agriculturii cooperatiste, măsuri concretizate în hotărîrea Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție cu privire la perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii menite să conducă la îmbunătățirea activității economice a sectorului cooperatist, la creșterea aportului acestuia în dezvoltarea economiei naționale și a veniturilor țăranilor cooperatori. Aceste măsuri au fost primite cu interes și aprobare de către țăranii cooperatori. După ce s-a referit la rezultatele bune obținute în decursul anilor de către unele cooperative agricole în activitatea economică și financiară, în aprovizionarea populației cu produse agroalimentare, vorbitorul s-a oprit asupra deficiențelor ce s-au manifestat în acest domeniu . Cu toate rezultatele obținute trebuie să menționez faptul că în unele cooperative au existat mari neajunsuri. O seamă de rezultate slabe se înregistrează îndeosebi în zootehnie, în legumicultură, dar și în alte sectoare. Desigur factorii naturali și-au pus amprenta asupra acestor rezultate. Dar așa cum rezultă din experiența agriculturii din județul nostru, multe greutăți au fost provocate de neajunsurile existente în organizarea muncii, în normarea și retribuirea țăranilor cooperatori. Programul de măsuri1 elaborat de conducerea partidului răspunde cerințelor eliminării unor astfel de neajunsuri, sunt menite să conducă la stimularea în mai mare măsură a producției agricole cooperatiste. După ce a trecut în revistă principalele măsuri stabilite de conducerea partidului pentru perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii în cooperativele agricole, tovarășul Gheorghe Ghinea a insistat asupra răspunderilor sporite ce revin cadrelor tehnice din unități pentru reali(Continuare în pagina a III-a) Perspectiva spre șantierul palatului administrativ din municipiul Botoșani Fotografia : T. ROMEO Uzina de reparații Qnilfrafțf de cooperare economică Recent, între Uzina de reparații din Botoșani și Uzinele „Tractorul“ din Brașov a fost încheiat un contract de cooperare industrială. Obiectul cooperării îl constituie executarea a 55 sortimente de piese în valoare de aproximativ 2 milioane lei pentru fabrica de tractoare,, pe care statul nostru o construiește în Iran. Tehnologiile privind executarea acestor produse au fost puse la punct de către specialiștii uzinei botoșănene. Incepînd încă cu această lună vor fi introduse în fabricație — în baza înțelegerii — pompele intervenite manuale, dispozitivele pentru reglaj și asamblat ambreiajele, dispozitivele pentru verificat presiunea de ulei la tractoare etc. Lucrările cu Uzina de contractate reparații Botoșani demonstrează că întreprinderea respectivă se afirmă tot mai mult ca un partener serios pe linia respectării obligațiilor contractuale cît și a respectării condițiilor de executare a produselor ce le livrează beneficiarilor săi. Norme de muncă în concordanță cu cerințele producției din cooperativa agricolă Normarea muncii constituie un factor deosebit de important pentru organizarea producției și a muncii, pentru planificarea producției și măsurarea activității atît sub raport calitativ cît și cantitativ, precum și pentru retribuirea fiecărui cooperator. După cum se știe la Plenara din 22—23 decembrie 1969 a Consiliului NNCAP s-a subliniat că normele existente și practicate în cooperativele agricole nu mai corespund întrutotul cerințelor actuale. Stabilirea lor la un nivel inferior, evaluarea în zile-muncă au dat posibilitatea să se creeze o falsă impresie că se consumă un volum important de muncă, fapt care nu se reflecta în sporirea producțiilor și creșterea veniturilor membrilor cooperatori. Pentru înlăturarea deficiențelor existente și asigurarea creșterii producției și productivității muncii au fost elaborate noi norme de muncă, îmbunătățite. Ele țin mai mult seama de complexitatea lucrărilor, de efortul pe care îl solicită și corespund unei activități de 10 ore pe zi a cooperatorului. Modificările survenite față de vechile norme constă în primul rînd că toate lucrările agricole au fost grupate în prezent în 6 categorii față de 5, cîte erau în vechiul normativ. Aceasta permite să se încadreze mai just o lucrare sau alta în gradul de dificultate pe care îl prezintă. In legătură cu împărțirea în 6 categorii a lucrărilor agricole s-a introdus și noțiunea de normă convențională de muncă. Cu ajutorul unor coeficienți, normele de categoriile 2, 3, 4, 5 și 6 se pot transforma în norme de categoria I. Această operațiune se face la stabilirea volumului total de muncă în planul de producție. Reflectînd progresele ce au avut loc în tehnologia agricolă, în gradul de calificare al cooperatorilor și ținînd seama de unele neajunsuri manifestate au fost operate o seamă de modificări în mărimea normelor ; față de cele vechi, 17 la sută se reduc, 33 la sută cresc, iar 50 la sută dintre ele rămîn la același nivel. In felul acesta se realizează o așezare mai realistă a normelor în raport cu timpul de lucru si posibilitățile cooperatorilor. Conducerile cooperativelor agricole cu sprijinul specialiștilor vor adopta normele de muncă la condițiile specifice din unitate iar apoi, cu acordul prealabil al Direcției agricole, se vor supune aprobării adunărilor generale la începutul fiecărui an, urmînd ca să fie folosite la întocmirea planului de producție și la traducerea lui în viață. Actualele norme de lucru nu sunt rigide. Dar modificarea lor poate surveni numai în urma unor condiții obiective (grindină, furtună, inundații), și în nici un caz determinat de factorii subiectivi, cum ar fi îmburuienirea puternică ca urmare a neexecutării prășitului sau a altora de felul acesta. De aceea trebuie subliniat că normele de muncă stabilite corespund unor condiții concrete de muncă și organizare a muncii, pe care unitățile și cooperatorii sunt obligați să le îndeplinească. Să spunem că pentru prășit teren la culturile de porumb și floarea-soarelui, pe un sol ușor, norma de lucru stabilită pentru un cooperator este de 0,25 ha. Această normă poate fi îndeplinită cu condiția ca prășitul să se facă imediat după executarea lucrărilor de întreținere cu prășitoarea. Normativul specifică acest lucru, menționînd în același timp că buruienile din imediata apropiere a plantei se smulg cu mîna. De asemenea, în normativ e specificată categoria lucrării, numărul de lucrători necesari pentru a executa operațiunea pe un ha, sau pe o tonă, formația de lucru, utilajul specific operațiunii respective. Aceasta dă posibilitate cooperatorilor să cunoască imediat și retribuția ce li se cuvine pentru munca prestată. De exemplu, dacă pentru normă convențională de munccă de categoria I, care are coeficientul 1, a rezultat un tarif de plată de 20 lei, 2 kg grîu și 2,5 kg porumb, cooperatorul va putea ști că pentru o normă de la o lucrare de categoria a II-a, care are coeficientul de transformare 1,10, îi vor reveni 22 lei + 2,2 kg grîu + 2,75 kg porumb. Introducerea acestui sistem de exprimare valorică prezintă multe avantaje, crescînd rolul și importanța normei de muncă, interesul pentru folosirea integrală a zilei de muncă. In situația cînd în normativ nu sînt prevăzute unele lucrări, colectivul de normare va elabora prin comparare cu alte lucrări norma ce va practicată în cooperativa agrificolă respectivă. Pentru cunoașterea concretă a normelor de lucru de către toți membrii cooperatori con(Continuare in pag. a III-a) Ing. MIRCEA FETTI director adjunct al Direcției agricole județene ÎN ÎNTRECEREA PATRIOTICĂ INTRE ORAȘE DOROHOIUL ANGAJAT IN CURSA PENTRU LOCUL I PE ȚARA In după-amiaza zilei de 9 ianuarie a.c. la Dorohoi a fost organizată din inițiativa biroului comitetului executiv al consiliului popular o consfătuire cu participarea factorilor de răspundere din unitățile socialiste de pe raza orașului. Rezultatele deosebite în buna gospodărire și înfrumusețare a orașului obținute în anul 1969 și situarea Dorohoiului pe locul II pe țară în întrecerea patriotică dintre orașele cu peste 10.000 de locuitori, efort răsplătit pe merit cu un premiu de 330.000 lei, au constituit un prilej fericit pentru primarul orașului, tovarășul Vasile Caba, de a aduce calde mulțumiri tuturor participanților la obținerea acestor rezultate. Cu ocazia acestei consfătuiri au fost scoase în evidență și sarcinile sporite ce rezultă din documentele de partid și de stat, subliniind AURELIPATE (Continuare în pagina a III-a) Autobaza Săveni. Electricianul Petru Cionca urmărind parametrii de funcționare a unui dinam auto, Laborantul Gh. Alexa, de la Fabrica de produse lactate Dorohoi, determinînd procentul de grăsimi din materia primă Redacția și administrația : Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane : Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 VIZITA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIȘTRI, ION GHEORGHE MAURER, IN R.S.F. IUGOSLAVIA BELGRAD 15. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Nicolae Plopeanu, transmit : In continuarea vizitei pe care o întreprinde în R.S.F. Iugoslavia, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit, joi dimineața, la Rieka, important centru industrial al Croației. La sosirea trenului special în gara acestui oraș portuar, înaltul oaspete român a fost întîmpinat cu căldură de Dragutin Haramia, președintele Vecei Executive a R.S. Croația, Neda Andrici, președintele Skupstinei orașului Rieka, și alte oficialități locale. Vizita premierului român la Rieka a prilejuit un contact nemijlocit cu unele aspecte ale dezvoltării industriale a Iugoslaviei socialiste, cu o serie de realizări de prestigiu ale economiei acestei țări. Premierul Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Emil Dragănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, și Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, a fost, în cursul dimineții, oaspetele muncitorilor și inginerilor de la cunoscuta Uzină „Torpedo“, specializată în producția de motoare Diesel, motoare pentru navele maritime, mașini unelte etc. Adresînd un călduros bun venit șefului guvernului român și personalităților care îl însoțesc — în numele colectivului de oameni ai muncii din această unitate industrială — directorul general al uzinei, Marko Seiakovici, a înfățișat oaspeților principalele etape ale dezvoltării întreprinderii, de la micul atelier de reparații fondat cu peste un secol în urmă, pînă la moderna uzină de azi. Directorul uzinei și-a exprimat deosebita satisfacție în legătură cu colaborarea excelentă în producție, statornicită între „Torpedo“ și unele întreprinderi din România, cum sînt întreprinderea de Utilaj Energetic din București, Uzina de autocamioane „Steagul Roșu“ din Brașov și Uzinele „Semănătoarea“. Parcurgînd apoi halele secțiilor de fabricare și asamblare a motoarelor Diesel, înaltul oaspete s-a interesat de caracteristicile procesului de producție, de randamentul și nivelul de automatizare ale producției. Premierul român s-a întreținut, de asemenea, cu un grup de tehnicieni de la Uzina de autocamioane din Brașov, aflați aici în cadrul colaborării dintre cele două întreprinderi. Apoi, președintele Consiliului de Miniștri a vizitat Șantierele navale „3 Mai“ din Rieka. Avînd o producție anuală de 10 nave, cu un deplasament variind între 15.000 și 68.000 de tone, șantierele dispun, totodată, de o fabrică de motoare Diesel, cu care sînt utilate navele produse. întreaga producție este destinată exportului. Amintind că aici au fost construite și două nave pentru România, directorul non eroi al șantierelor, Milovan Tuhtan, s-a referit, de asemenea, la perspectivele de colaborare în producție cu unele întreprinderi din România. Președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, s-a interesat, îndeaproape, de activitatea de cercetare, precum și de diferite probleme privind conducerea și organizarea producției, însoțit de Dragutin Haramia, președintele Vecei Executive a R.S. Croația, premierul Ion Gheorghe Maurer și ceilalți oaspeți români au făcut, de asemenea, o scurtă vizită prin orașul Rieka, străbătînd principalele bulevarde ale acestuia și noile cartiere de locuințe. Port la Marea Adriatică, orașul se distinge atît prin pitorescul său, cît și prin importanța sa economică. Rafinarea petrolului, industria hîrtiei, construcțiile navale, industria constructoare de mașini, industria electrotehnică, activitatea portuară — sunt numai cîteva dintre argumentele care conferă atributul de centru industrial acestui oraș cu 135.000 de locuitori. Joi la amiază, președintele Vecei Executive a R.S. Croația, Dragutin Haramia, a oferit un dejun în onoarea șefului guvernului român, în saloanele Hotelului „Ambasador“ din stațiunea turistică Opatia, situată în apropiere de Rieka. La dejun au participat Emil Drăgănescu, Nicolae Ecobescu, ambasadorul Vasile Șandru, precum și Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, și ambasadorul Iugoslaviei la București. (Continuare în pag a IV-a) m mmmmmmumm n a i i ■ b a i SA NE FIE CASA-CASĂ.. 1. Există, așadar, o singură asociație de locatari pe întreg municipiul Botoșani, tovarășe Pricop ? — Această unică asociație a fost creată aproape recent, o dată cu intrarea în funcțiune a noului Statut al asociațiilor de locatari. Au fost asimilate astfel cele patru asociații preexistente, bineînțeles în vederea îmbunătățirii întreținerii și a bunei gospodăriri a apartamentelor proprietatea statului și proprietate particulară. 2. Tocmai această întreținere și bună gospodărire a apartamentelor noastre — casele noastre în ultimă instanță — face obiectul interviului nostru, unul dintre primele pe care le publicăm în acest an. — înțeleg că ziarul nostru s-a gîndit să facă după revelion... curățenie în casă. E bine, tovarășe reporter, și aș putea spune că chiar vă așteptam... 3. Să începem deci cu o delimitare a termenilor. Ce este, după opinia dumneavoastră, un bun gospodar ? — în primul rând un om cumsecade. Și apoi un cetățean corect, care înainte de-a cere respectul celor din jur se respectă pe el însuși... 4. Dumneavoastră locuiți intr-un apartament de bloc, desigur... — Nici nu s-ar putea altfel. Dar eu sunt nevoit să am în vedere la această discuție toate cele 2317 apartamente existente în municipiul nostru. Profesional, noi le delimităm cădere la instalațiile sanitare din bloc, la încălzire și îngrijire, sau mai curent spus, la curățenia uzuală... Or toate cele de mai sus nu pot fi făcute fără apă și căldură. .. Și fără interes... —... Din partea noastră în primul rînd, ca parte contractuală principală, dar și din partea locatarilor noștri. Căldura noastră termică trebuie neapărat întîmpinată de „căldura“ bunăvoinței locatarilor noștri. Sîntem într-o continuă colaborare. 7. Cînd începe această colaborare, care sînt limitele în care se desfășoară ea și dacă se termină totuși ?... — Colaborarea dintre noi și locatarii noștri începe o dată cu intrarea acestora în posesia unui apartament. Limitele ei sînt stablite de legi și normative în vigoare, dar și de principiile vieții colective. ION MURGEANU (Continuare în pagina a III-a)nuarie a.c., vremea va fi în general umedă, cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea precipitații slabe sub formă de burniță și ploaie. Vîntul va sufla potrivit. Temperaturile aerului vor oscila : minimele între minus 4 și plus 2 grade, iar maximele între zero și plus 5 grade. Ceață slabă dimineața și seara. Astăzi soarele a răsărit la ora 7,48 și va apune la ora 17,03. INTERVIU CU TOVARĂȘUL IOAN PRICOP, PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI DE LOCATARI A MUNICIPIULUI BOTOȘANI si Statutul Artere Căldura Q Colaborări §1¹ Remedierile §1 Cîrcotașii H Plîngeri adevărate H Respectul 1§§ Romantism în jurul centralelor termice care le deservesc. Acestea sunt în număr de cinci. Una , în ansamblul 440 de apartamente din Parcul „Eminescu“, alte două — în ansamblul de pe străzile Marchian și Cuza Vodă, una — la stadion, și-n sfîrșit, centrala ansamblului 650 de apartamente din Parcul Tineretului. 5. Constat că aceste centrale termice ocupă un loc cheie în buna gospodărire a apartamentelor din blocuri. — Este firesc să fie așa dacă ne gîndim că atunci cînd vorbim de buna gospodărire avem în vedere, în primul rînd, normele de bază ale civilizației la domiciliu, iar aceste norme se referă cu pre PROGNOZA In zilele de 17, 18 și 19 ia