Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)

1970-01-16 / nr. 2722

4 Anul XXVI nr. 2722 vineri 16 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Încheierea consfătuirii DE LUCRU CU CADRELE DIN AGRICULTURĂ Cuvîntul tovarășului Gheorghe Ghinea Ieri s-a încheiat consfă­tuirea de lucru care a avut loc la Botoșani cu cadrele de conducere și specialiștii din agricultura cooperatis­tă a județului. In ultima zi de lucru, în fa­ța participanților, tovară­șul Ioan Coman, secretar al comitetului județean de partid, președintele­­ uniunii județene a cooperativelor a­­gricole de producție, a pre­zentat sarcinile imediate ce revin cadrelor de conduce­r­e rjrrv O OJ'ic'Lilt'U.T3. SI OTS-" nizațiilor de partid privind organizarea și pregătirea a­­dunărilor generale de pre­zentare a dărilor de seamă pe 1969 și a planurilor pe 1970. în încheiere a luat cuvîn­­tul tovarășul Gheorghe Ghi­nea, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al co­mitetului județean de par­tid, președintele consiliului popular județean. Timp de patru zile — a ară­tat tovarășul Gheorghe Ghi­nea — s-au dezbătut și exa­minat în plen și pe grupe de lucru măsurile stabilite de conducerea partidului privind dezvoltarea agriculturii co­operatiste, măsuri concretizate în hotărîrea Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție cu privire la per­fecționarea organizării, nor­mării și retribuirii muncii me­nite să conducă la îmbunătă­țirea activității economice a sectorului cooperatist, la creș­terea aportului acestuia în dezvoltarea economiei națio­nale și a veniturilor țăranilor cooperatori. Aceste măsuri au fost primite cu interes și a­­probare de către țăranii co­operatori. După ce s-a referit la rezul­tatele bune obținute în de­cursul anilor de către unele cooperative agricole în activi­tatea economică și financia­ră, în aprovizionarea populați­ei cu produse agroalimenta­­re, vorbitorul s-a oprit asu­pra deficiențelor ce s-au ma­nifestat în acest domeniu . Cu toate rezultatele obținute tre­buie să menționez faptul că în unele cooperative au exis­tat mari neajunsuri. O seamă de rezultate slabe se înregis­trează îndeosebi în zootehnie, în legumi­cultură, dar și în alte sectoare. Desigur factorii naturali și-au pus amprenta asupra acestor rezultate. Dar așa cum rezultă din experien­ța agriculturii din județul nostru, multe greutăți au fost provocate de neajunsurile e­­xistente î­n organizarea mun­cii, în normarea și retribuirea țăranilor cooperatori. Progra­mul de măsuri1 elaborat de conducerea partidului răs­punde cerințelor eliminării u­­nor astfel de neajunsuri, sunt menite să conducă la stimu­larea în mai mare măsură a producției agricole cooperatis­te. După ce a trecut în revistă principalele măsuri stabilite de­ conducerea partidului pen­tru perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii în cooperativele agricole, to­varășul Gheorghe Ghinea a insistat asupra răspunderilor sporite ce revin cadrelor teh­nice din unități pentru reali­(Continuare în pagina a III-a) Perspectiva spre șantierul palatului administrativ din m­un­icipiul Botoșani Fotografia : T. ROMEO Uzina de reparații Qnilfrafțf de cooperare economică Recent, între Uzina de reparații din Botoșani și Uzinele „Tractorul“ din Brașov a fost înche­iat un contract de coope­rare industrială. Obiec­tul cooperării îl consti­tuie executarea a 55 sortimente de piese în valoare de aproximativ 2 milioane lei pentru fabrica de tractoare,, pe care statul nostru o con­struiește în Iran. Tehnologiile privind executarea acestor pro­duse au fost puse la punct de către specialiș­tii uzinei botoșănene. Incepînd încă cu aceas­tă lună vor fi introduse în fabricație — în baza înțelegerii — pompele intervenite manuale, dispozitivele pentru re­glaj și asamblat am­­breiajele, dispozitivele pentru verificat presiu­nea de ulei la tractoare etc. Lucrările cu Uzina de contractate reparații Botoșani demonstrează că întreprinderea res­pectivă se afirmă tot mai mult ca un parte­ner serios pe linia res­pectării obligațiilor con­tractuale cît și a respec­tării condițiilor de exe­cutare a produselor ce le livrează beneficiarilor săi. Norme de muncă în concordanță cu cerințele producției din cooperativa agricolă Normarea muncii constituie un factor deosebit de impor­tant pentru organizarea pro­ducției și a muncii, pentru planificarea producției și mă­surarea activității atît sub ra­­­port calitativ cît și cantitativ, precum și pentru retribuirea fiecărui cooperator. După cum se știe la Plenara din 22—23 decembrie 1969 a­ Consiliului NNCAP s-a subliniat că nor­mele existente și practicate în cooperativele agricole nu mai corespund întrutotul ce­rințelor actuale. Stabilirea lor la un nivel inferior, evalua­rea în zile-muncă au dat po­sibilitatea să se creeze o fal­să impresie că se consumă un volum important de muncă, fapt care nu se reflecta în sporirea producțiilor și crește­rea veniturilor membrilor co­operatori. Pentru înlăturarea deficien­țelor existente și asigurarea creșterii producției și produc­tivității muncii au fost elabo­rate noi norme de muncă, îm­bunătățite. Ele țin mai mult seama de complexitatea lucră­rilor, de efortul pe care îl solicită și corespund unei ac­tivități de 10 ore pe zi a co­operatorului. Modificările sur­venite față de vechile norme constă în primul rînd că toate lucrările agricole au fost gru­pate în prezent în 6 categorii față de 5, cîte erau în vechiul normativ. Aceasta permite să se încadreze mai just o lucra­re sau alta în gradul de difi­cultate pe care îl prezintă. In legătură cu împărțirea în 6 categorii a lucrărilor agri­cole s-a introdus și noțiunea de normă convențională de muncă. Cu ajutorul unor coe­ficienți, normele de categori­ile 2, 3, 4, 5 și 6 se pot trans­forma în norme de categoria I. Această operațiune se face la stabilirea volumului total de muncă în planul de produc­ție. Reflectînd progresele ce au avut loc în tehnologia a­­gricolă, în gradul de calificare al cooperatorilor și ținînd sea­ma de unele neajunsuri mani­festate au fost operate o sea­mă de modificări în mărimea normelor ; față de cele vechi, 17 la sută se reduc, 33 la sută cresc, iar 50 la sută dintre ele rămîn la același nivel. In fe­lul acesta se realizează o așe­zare mai realistă a normelor în raport cu timpul de lucru si posibilitățile cooperatorilor. Conducerile cooperativelor agricole cu sprijinul specialiș­tilor vor adopta normele de muncă la condițiile specifice din unitate iar apoi, cu acor­dul prealabil al Direcției agri­cole, se vor supune aprobării adunărilor generale la înce­putul fiecărui an, urmînd ca să fie folosite la întocmirea planului de producție și la traducerea lui în viață. Actualele norme de lucru nu sunt rigide. Dar modifica­rea lor poate surveni numai în urma unor condiții­ obiecti­ve (grindină, furtună, inun­dații), și în nici un caz deter­minat de factorii subiectivi, cum ar fi îmburuienirea puter­nică ca urmare a neexecutării prășitului sau a altora de fe­lul acesta. De aceea trebuie subliniat că normele de mun­că stabilite corespund unor condiții concrete de muncă și organizare a muncii, pe care unitățile și cooperatorii sunt obligați să le îndeplinească. Să spunem că pentru prășit teren la culturile de porumb și floarea-soarelui, pe un sol ușor, norma de lucru stabilită pentru un cooperator este de 0,25 ha. Această normă poate fi îndeplinită cu condiția ca prășitul să se facă imediat du­pă executarea lucrărilor de în­treținere cu prășitoarea. Nor­mativul specifică acest lucru, menționînd în același timp că buruienile din imediata a­­propiere a plantei se smulg cu mîna. De asemenea, în nor­mativ e specificată categoria lucrării, numărul de lucrători necesari pentru a executa o­­perațiunea pe un ha, sau pe o tonă, formația de lucru, uti­lajul specific operațiunii res­pective. Aceasta dă posibilita­te cooperatorilor să cunoască imediat și retribuția ce li se cuvine pentru munca prestată. De exemplu, dacă pentru normă convențională de mun­c­că de categoria I, care are coeficientul 1, a rezultat un tarif de plată de 20 lei, 2 kg grîu și 2,5 kg porumb, coope­ratorul va putea ști că pen­tru o normă de la o lucrare de categoria a II-a, care are co­eficientul de transformare 1,10, îi vor reveni 22 lei +­ 2,2 kg grîu + 2,75 kg porumb. In­troducerea acestui sistem de exprimare valorică prezintă multe avantaje, crescînd rolul și importanța normei de muncă, interesul pentru folo­sirea integrală a zilei de mun­­că. In situația cînd în norma­tiv nu sînt prevăzute unele lu­crări, colectivul de normare va elabora prin comparare cu­ alte lucrări norma ce va practicată în cooperativa agri­fi­colă respectivă. Pentru cunoașterea concretă a normelor de lucru de către toți­ membrii cooperatori con­(Continuare in pag. a III-a) Ing. MIRCEA FETTI director adjunct al Direcției agricole județene ÎN ÎNTRECEREA PATRIOTICĂ INTRE ORAȘE DOROHOIUL­­ ANGAJAT IN CURSA PENTRU LOCUL I PE ȚARA In după-amiaza zilei de 9 ianuarie a.c. la Dorohoi a fost organizată din inițiativa birou­­lui comitetului executiv al consiliului popular o consfă­tuire cu participarea factori­lor de răspundere din unități­le socialiste de pe raza orașu­lui. Rezultatele deosebite în bu­na gospodărire și înfrumuseța­re a orașului obținute în anul 1969 și situarea Dorohoiului pe locul II pe țară în întrecerea patriotică dintre orașele cu peste 10.000 de locuitori, efort răsplătit pe merit cu un pre­miu de 330.000 lei, au consti­tuit un prilej fericit pentru primarul orașului, tovarășul­­ Vasile Caba, de a aduce cal­de mulțumiri tuturor partici­panților la obținerea acestor rezultate. Cu ocazia acestei consfătuiri au fost scoase în evidență și sarcinile­­ sporite ce rezultă din documentele d­e partid și de stat, subliniind AUREL­IPATE (Continuare în pagina a III-a) Autobaza Săveni. Electricianul Petru Cionca urmărind para­metrii de funcționare a unui dinam auto, Laborantul Gh. Alexa, de la Fabrica de produse lactate Doro­hoi, determinînd procentul de grăsimi din materia primă Redacția și administrația : Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane : Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 VIZITA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIȘTRI, ION GHEORGHE MAURER, IN R.S.F. IUGOSLAVIA BELGRAD 15. — Trimișii spe­ciali Agerpres, Nicolae Iones­­cu și Nicolae Plopeanu, trans­mit : In continuarea vizitei pe care o întreprinde în R.S.F. Iu­goslavia, președintele Consi­liului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, a sosit, joi dimi­neața, la Rieka, important cen­tru industrial al Croației. La sosirea trenului special în gara acestui oraș portuar, înaltul oaspete român a fost întîmpinat cu căldură de Dra­­gutin Haramia, președintele Vecei Executive a R.S. Croația, Neda Andrici, președintele Skupstinei orașului Rieka, și alte oficialități locale. Vizita premierului român la Rieka a prilejuit un contact ne­mijlocit cu unele aspecte ale dezvoltării industriale a Iugo­slaviei socialiste, cu o serie de realizări de prestigiu ale eco­nomiei acestei țări. Premierul Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Emil Dragă­­nescu, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Nicolae E­­cobescu, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, și Va­sile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, a fost, în cursul dimineții, oaspetele muncitorilor și inginerilor de la cunoscuta Uzină „Torpedo“, specializată în producția de motoare Diesel, motoare pen­tru navele maritime, mașini u­­nelte etc. Adresînd un călduros bun venit șefului guvernului ro­mân și personalităților care îl însoțesc — în numele colecti­vului de oameni ai muncii din această unitate industrială — directorul general al uzinei, Marko Sei­akovici, a înfățișat oaspeților principalele etape ale dezvoltării întreprinderii, de la micul atelier de repara­ții fondat cu peste un secol în urmă, pînă la moderna uzină de azi. Directorul uzinei și-a expri­mat deosebita satisfacție în legătură cu colaborarea exce­lentă în producție, statornicită între „Torpedo“ și unele în­treprinderi din România, cum sînt întreprinderea de Utilaj Energetic din București, Uzina de autocamioane „Steagul Roșu“ din Brașov și Uzinele „Semănătoarea“. Parcurgînd apoi halele sec­țiilor de fabricare și asam­blare a motoarelor Diesel, înaltul oaspete s-a interesat de caracteristicile procesului de producție, de randamentul și nivelul de automatizare ale producției. Premierul român s-a întreținut, de asemenea, cu un grup de tehnicieni de la U­­zina de autocamioane din Bra­șov, aflați aici în cadrul cola­borării dintre cele două în­treprinderi. Apoi, președintele Consiliu­lui de Miniștri a vizitat Șan­tierele navale „3 Mai“ din Rie­ka. Avînd o producție anuală de 10 nave, cu un deplasa­ment variind între 15.000 și 68.000 de tone, șantierele dis­pun, totodată, de o fabrică de motoare Diesel, cu care sînt u­­tilate navele produse. întreaga producție este destinată expor­­tului. Amintind că aici au fost con­struite și două nave pentru Ro­mânia, directorul non eroi al­ șantierelor, Milovan Tuhtan, s-a referit, de asemenea, la perspectivele de colaborare în producție cu unele întreprin­deri din România. Președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, s-a interesat, îndeaproape, de activitatea de cercetare, pre­cum și de diferite probleme privind conducerea și organi­zarea producției, însoțit de Dragutin Haramia, președintele Vecei Executive a R.S. Croația, premierul Ion Gheorghe Maurer și ceilalți oaspeți români au făcut, de asemenea, o scurtă vizită prin orașul Rieka, străbătînd prin­­­cipalele bulevarde ale aces­tuia și noile cartiere de locu­ințe. Port la Marea Adriatică, orașul se distinge atît prin pi­torescul său, cît și prin impor­tanța sa economică. Rafinarea petrolului, industria hîrtiei, construcțiile navale, industria constructoare de mașini, in­dustria electrotehnică, activi­tatea portuară — sunt numai cîteva dintre argumentele care conferă atributul de centru in­dustrial acestui oraș cu 135.000 de locuitori. Joi la amiază, președintele Vecei Executive a R.S. Croația, Dragutin Haramia, a oferit un dejun în onoarea șefului gu­vernului român, în saloanele­ Hotelului „Ambasador“ din stațiunea turistică Opatia, si­tuată în apropiere de Rieka. La dejun au participat Emil Drăgănescu, Nicolae Ecobes­­cu, ambasadorul Vasile Șan­dru, precum și Dușan Gligo­­rievici, membru al Vecei Exe­cutive Federale, și ambasa­dorul Iugoslaviei la București. (Continuare în pag a IV-a) m mmmmmmumm n a i i ■ b a i SA NE FIE CASA-CASĂ.. 1. Există, așadar, o singură asociație de locatari pe întreg municipiul Botoșani, tovarășe Pricop ? — Această unică asociație a fost creată aproape recent, o dată cu intrarea în funcțiu­ne a noului Statut al asocia­țiilor de locatari. Au fost asi­milate astfel cele patru aso­ciații preexistente, bineînțe­les în vederea îmbunătățirii întreținerii și a bunei gospo­dăriri a apartamentelor pro­prietatea statului și proprieta­te particulară. 2. Tocmai această întreține­re și bună gospodărire a apar­tamentelor noastre — casele noastre în ultimă instanță — face obiectul interviului nos­tru, unul dintre primele pe care le publicăm în acest an. — înțeleg că ziarul nostru s-a­ gîndit să facă după reve­lion... curățenie în casă. E bine, tovarășe reporter, și aș putea spune că chiar vă aș­teptam... 3. Să începem deci cu o de­limitare a termenilor. Ce este, după opinia dumneavoastră, un bun gospodar ? — în primul rând un om cumsecade. Și­ apoi un cetă­țean corect, care înainte de-a cere respectul celor din jur se respectă pe el însuși... 4. Dumneavoastră locuiți in­tr-un apartament de bloc, de­sigur... — Nici nu s-ar­­ putea altfel. Dar eu sunt nevoit să am în vedere la această discuție toa­te cele 2317 apartamente e­­xistente în municipiul nostru. Profesional, noi le delimităm cădere la instalațiile sanitare din bloc, la încălzire și îngri­jire, sau mai curent spus, la curățenia uzuală... Or toate cele de mai sus nu pot fi fă­cute fără apă și căldură. .. Și fără interes... —... Din partea noastră în primul rînd, ca parte contrac­tuală principală, dar și din partea locatarilor noștri. Căl­dura noastră termică trebuie neapărat întîmpinată de „căl­dura“ bunăvoinței locatarilor noștri. Sîntem într-o continuă colaborare. 7. Cînd începe această cola­borare, care sînt limitele în care se desfășoară ea și dacă se termină totuși ?... — Colaborarea dintre noi­ și­­ locatarii noștri începe o dată cu intrarea acestora în pose­sia unui apartament. Limitele ei sînt stabl­ite de legi și nor­mative în vigoare, dar și de principiile vieții colective. ION MURGEANU (Continuare în pagina a III-a)­nuarie a.c., vremea va fi în general umedă, cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea pre­cipitații slabe sub formă de burniță și ploaie. Vîntul va sufla potrivit. Temperaturile aerului vor oscila : minimele între minus 4 și plus 2 grade, iar maximele între zero și plus 5 grade. Ceață slabă dimineața și seara. Astăzi soarele a răsărit la ora 7,48 și va apune la ora 17,03. INTERVIU CU TOVARĂȘUL IOAN PRICOP, PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI DE LOCATARI A M­UNICIPIULUI BOTOȘANI si Statutul Artere Căldura Q Co­laborări §1¹ Remedierile §1 Cîrcotașii­­ H Plîn­­geri adevărate H Respectul 1§§ Romantism în jurul centralelor termice care le deservesc. Acestea sunt în număr de cinci. Una , în ansamblul 440 de apar­tamente din Parcul „Emines­­cu“, alte două — în ansam­blul de pe străzile Marchian și Cuza Vodă, una — la sta­dion, și-n sfîrșit, centrala an­samblului 650 de apartamente din Parcul Tineretului. 5. Constat că aceste centra­le termice ocupă un loc cheie în buna gospodărire a apar­tamentelor din blocuri. — Este firesc să fie așa da­că ne gîndim că atunci cînd vorbim de buna gospodărire avem în vedere, în primul rînd, normele de bază ale ci­vilizației la domiciliu, iar a­­ceste norme se referă cu pre­ PROGNOZA In zilele de 17, 18 și 19 ia­

Next