Clopotul, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 2786-2861)
1970-05-28 / nr. 2833
* CLOPOTUL m PAGINA 2 La ambele cinematografe ale municipiului rulează in săptămina aceasta un documentar care-și găsește ecou vibrant in toate inimile. Intitulat „Barajul voinței", simplu și metaforic, Ulmul vine cu o promptitudine mistificată de momentele dramatice și emotionale care au mobilizat Întreaga tară. Realizat In aceste zile de maximă Încordare, In clipele calamității, In mijlocul evenimentelor, fără a aștepta detașarea In timp și spațiu, Ulmul trăiește patetic, culeglnd din mii de metri de peliculă momentele cele mai semnificative. Noi, care am urmărit cu atlta Încordare ziarele, care am așteptat zilnic cu sufletul la gură telejurnalele și buletinele de știri. In aceste zile când inundațiile catastrofale nu și-au șters urmele, găsim în „Barajul voinței" Imagini zguduitoare, momente ce nu vor putea fi uitate vreodată de generația noastră și, probabil, nici de următoarele. In numai 20 sau 25 de minute, acest film, în care economia de mijloace este evidentă, sintetizează declanșarea deluviului, urgia dezlănțuită a apelor, catastrofalele pagube, dar mai intîi de toate, trecind de la fețele speriate și ntlnse ale femeilor și copiilor, se oprește tenta și stăruitor pe imaginile din care răzbate curajul și bărbăția colectivă, efortul sublim și nelimitat, eroismul simplu și anonim, Încrederea In reușita și Insolidaritatea umană. O secvență de două clipe : In mijlocul puhoaielor un bătrân, cu un cline la brațe... Și e suficient să Înțelegem că In aceste clipe, când apele i-au răpit rodul trudei de o viață, omul acesta nu s-a grăbit să-și salveze vreun lucru mai de preț, ci o ființă năpăstuită, o altă viață. Mobilizați de conștiința pericolului, dar și de acel frumos sentiment de solidaritate umană, de prezenta In clipele cele mai grele a conducătorilor partidului și statului nostru, oamenii au Înălțat acel unic și neegalabil baraj al voinței, transformed lapidara metaforă într-un posibil titlu de epopee. Oamenii ! Nu mai există vizita, nu mai există profesii diferite — toți au devenit în aceste zile ostașii unui front comun, luptători pe baricadele momentului, muncitori și țărani la locurile de producție care se numesc acum digul, șanțul sau barca. Femei și tineri, vârstnici și copii, oricine poate face ceva — face mai mult decit poate. Numai 25 de minute. Poate nici atic. Vor rula desigur, mai târziu, filme care să evoce dramaticele zile și nopți pe care le trăim, vor fi poate mai stilizate, mai artistice. Dar nu vor putea atinge dramatismul și vibrantul mesaj pe care acest documentar ll are astăzi, acum, încercați în timpul proiecției să priviți oamenii din sală. Nici filmul cel mai emoționant nu poate imprima pe chipurile spectatorilor trăirea aceasta intensă. Și noi, cei care am scăpat de urgie, noi cei care întindem brațul de frate celor loviți, noi cei care ne angajăm să lucrăm mai mult și mai bine, noi cei care depunem la „contul omeniei" și trimitem după puțină ajutor sinistraților, simțim că încă n-am făcut totul, că încă trebuie să mai facem ceva. Și acel ceva pleacă din sentimentul sigur și reconfortant că in acest baraj al voinței, clădit din dîrzenia și nopțile nedormite ale oamenilor, dar și inimile noastre, total și definitiv. DOREL SCHOR BARAJUL VOINȚEI Un ecou vibrant în toate inimile ÎN AJUTORUL POPULAȚIEI DIN ZONELE SINISTRATE Contribuția lucrătorilor din artă și cultură . Ne-am acordat sensibilitatea și elanul muncii în aceste zile și nopți la pulsul țării. In toate sectoarele de activitate se muncește cu abnegație. Primim zilnic pe calea undelor, la telefon, radio sau televizor știri despre marea bătălie din linia Innii, acolo unde bărbații țării se împotrivesc furiei monstrului inform care ne-a atacat în ceasurile de odihnă ale nopții. Zilnic sîntem informați și informăm la rîndul nostru despre efortul neprecupețit al celor din „spatele frontului“ care contribuie prin munca lor, și nu numai prin asta, la lichidarea urmărilor pierderilor suferite și la normalizarea cit mai grabnică a situației. Instituțiile de cultură profesioniste din municipiu — ne spune tovarășul Vasile Manolache, vicepreședinte al Comitetului județean pentru cultură și artă, respectiv teatrul „M. Eminescu și teatrul de păpuși, au hotărît ca pînă la 1 iunie să prezinte trei spectacole, iar banii proveniți din difuzarea biletelor, care se estimează la peste 10 000 lei, vor fi vărsați în contul 2000. Filarmonica botoșăneană s-a angajat ca pînă la data de 10 iunie să încredințeze aceluiași cont suma de 5 000 lei, provenită din încasările făcute la cîteva concerte. La nivelul căminelor culturale se vor organiza diferite activități de mare amploare și calitate artistică, finalizate în spectacole de dansuri și muzică populară. De organizarea acestor activități se ocupă comitetele U.T.C. și comitetele de femei de la comunele respective, precum și directorii căminelor culturale. Această manifestare de întrajutorare se integrează unei acțiuni ample ale Frontului Unității Socialiste, ca o notă distinctă a celor ce răspund de munca culturală a comunelor. Vor continua aceste acțiuni pînă la sfîrșitul lunii iunie. In fiecare zi a începutului de săptămînă primim la comitet telefoane informatoare prin care luăm cunoștință de localitățile unde au avut loc aceste spectacole. Apreciem munca acestor unități culturale ca o acțiune politică în care finalizează abnegația și frăția. Poporul nostru a mai fost greu încercat, în repetate rînduri, și de fiecare dată și-a demonstrat perenitatea, înaltele calități morale de care dispune și tăria de caracter. Nu s-a încheiat încă lupta dintre natură și om, și victoria se conturează cu fiece zi tot mai mult, de partea omului. Noi ne facem bilanțurile la sfîrșitul planurilor noastre. Pînă atunci, într-o încordare unanimă, în toate sectoarele de activitate, muncim pentru împlinirea angajamentelor noastre. A. M. AGRIPA RADIO VINERI 29 MAI 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Ateneu. 9.50 Ciută Betty Curtla. 10.10 Curs de limba spaniolă. 10.30 Muzică de estradă. 11.05 Muzică din opereta. 11.45 Siajul medianal. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Melodii de Petre Andrei eseu. 12.25 Știința la zi. 12.30 Inhlnire cu melodia populară «i interpretul peferat. 13.00 Radiojurnal. »3.10 Avanpremieră cotidiana. 13.22 Estrada succeselor de muzică ușoară. 13.45 Cintece bătrânești și jocuri populare. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Din cele mai frumoase jocuri populare. 15.00 Roza vânturilor. 1ii.25 Compozitorul săptămânii. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Crntă Ana Bălăci. 16.30 Tribuna radio. 16.45 Muzică pentru fanfară. * 7.05 Pentru natrie. 17.35 Interpreți ai cintecului 9! Jocului popular. Elisabeta Ticuța, Maria Baram si Florea Sandu. 16.10 Revista economică. 10 30 O melodie pe adresa dv. 10.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămînă unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — 385 de cintece. 20.20 Argheziană. 70.25 Zece melodii preferate. 21.00 Atențiune, părinți. 21.20 Curtă Ilona Moțica. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Roberto Carlos. 22.00 radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Muzică de jazz. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. mrr. J CINEMAm JOI, 28 MAI 1970 BOTOȘANI — Luceafărul ,orele 14 ; 16,10 ; 18,20 ; 20,30 Răzbunătorul. — Melodia, orele : 15 ; 17,10 ; 19,30 Helga. DOROHOI Cultural, orele : 14 , 16 ; 18 ; Simpaticul domn R. SAVENI — Patria, orele : 17 . Simpaticul domn R. TRUȘEȘTI — Victoria, orele : 18 Mai periculoase decit bărbații. DARABANI — Făclia, orele : 18 : Virsta ingrată. BUCECEA — Bucecea, orele : 17 . 19 : Corabia nebunilor. ȘTEFANEȘTI — Prutul, orele : 18 : Războiul domnițelor. Redacția nu răspunde de eventualele modificări. RADIO IAȘI VINERI. 29 MAI PROGRAM DE SEARA 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Pe teme economice. 17.45 Muzică corală de compozitori moldoveni. 18.00 Itinerar cultural-artistic. 18.20 Cintecul care mi-e drag. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Mari interpreți de operă : Elena Cernei și Ludovic Spiess. 19.30 Prezențe românești pe meridianele globului. 19.45 Recital de muzică ușoară : Ricka Zarai. 20.00 Seară de muzică simfonică. 21.00 Buletin de știri. 21.15 Seară de muzică simfonică (continuare). 21.55 Arii și duete din operete. 20.20 De la muzica ușoară la jazz. Taraful de muzica populara din Frumușica condus de Vasile Ursachi, in timpul unui spectacol sustinut in sala teatrului „M. Eminescu“ Ideea înființării unui club al tehnicii pentru tinerii de la Combinatul textil din Botoșani s-a născut din necesitatea obiectivă a popularizării noutăților științifice și tehnice și a cunoașterii performanțelor noi pe care le capătă azi mașinile și utilajele unităților economice din industria ușoară. Dar evenimentul se cere să fie subliniat și din alte puncte de vedere. In primul rînd, clubul tehnicii apare într-o întreprindere unde lucrează un mare număr de tineri specialiști (peste 300) și unde aplicarea tehnologiilor avansate de lucru a devenit o preocupare permanentă a întregului colectiv de muncitori, ingineri și tehnicieni. De asemenea, prin programul său de activitate și proiectele sale de viitor, „tehno-clubul textil“ oferă organizațiilor U.T.C., comitetului lor coordonator, largi posibilități de inițiere a unor acțiuni diferențiate în raport cu vîrsta și profesiunea tinerilor. Asupra acestui din urmă aspect aș insista mai mult, arătînd că în condițiile funcționării unui club al științei și tehnicii, atribuțiile organizației de tineret nu se reduc. Dimpotrivă, ele se multiplică și capătă un conținut educativ mult mai pronunțat. Cuprinzînd tineri ingineri, tehnicieni și muncitori care au preocupări deosebite în activitatea de cercetare aplicativă în sprijinul producției, în mișcarea de inovații și raționalizări, clubul devine parte integrantă a acțiunilor întreprinse de organizația TEHNOCLUB TEXTIL ale U.T.C. pe linia educării prin muncă și pentru muncă a uteciștilor. Totodată, Uniunea Tineretului Comunist, prin patronarea întregii activități a „tehno-clubului textil“, reușește să promoveze o largă mișcare a tineretului muncitor pentru însușirea științei și tehnicii, pentru acumularea unui larg orizont de cunoștințe profesionale. De altfel, conducerea „tehnoclubului textil“ și-a fixat profilul și conținutul programului de activități. Se vor organiza adunări de lucru cu care ocazie vor fi discutate și analizate diferite teme luate în studiu de către M.T.O. Cele mai bune vor fi prezentate în cadrul lucrări siunilor tehnico - științifice repopularizate apoi cu ajutorul reșivistelor de specialitate sau buletinelor tehnice de informare. Membrii „tehno-clubului textil" vor organiza excursii cu program de documentare și schimburi de experiență cu alte cluburi similare din țară. Există, de asemeni, propuneri interesante privind organizarea unor activități tehnico - aplicative care să poată coordona preocupările unor membri ai cercurilor științifice din școlile profesionale și de cultură generală. întreaga activitate a „tehnoclubului textil“ va contribui, așa cum am mai spus, la permanenta îmbogățire a conținutului muncii organizațiilor U.T.C. privind perfecționarea pregătirii profesionale a tinerilor, membrii acestuia participînd activ la organizarea și desfășurarea concursurilor profesionale, a olimpiadelor pe meserii etc. Ing. SILVIA GAFIȚESCU I Elevii clasei a Xll-a au terminat cursurile acestui an școlar și, cei care l-au promovat, cunosc în aceste zile febra unei noi perioade : pregătirea pentru bacalaureat. Numită în general, perioadă de sinteză, această etapă are o mare însemnătate pentru reluarea sistematică a diferitelor probleme din materia prevăzută în programa de examen. Rezultatele pe care le vor obține ei la bacalaureat depind nu numai de pregătirea pe care au primit-o în tot cursul liceal, ci și de munca depusă acum, în ultimele săptămîni, cînd profesorii se străduiesc să-și organizeze în așa fel activitatea, încît prin sinteze și consultații să se asigure un nivel cît mai candidați nu sînt străini de multe dintre cunoștințe și le dovedesc, dacă li se atrage atenția asupra drumului bun. Dar o continuă îndoială îi silește să aștepte mereu aprobarea sau dezaprobarea. întrebări de tipul „Ce părere aveți despre concepția de viață pe care ați expus-o ?“, „Iți place personal opera analizată ? De ce ?“, provoacă la numeroși elevi serioase nedumeriri. Aceasta dovedește că unii profesori au accentuat prea mult pe înregistrarea fidelă și mai puțin pe formarea unei personalități care să opereze conștient și liber cu valorile științifice și culturale asimilate. Timpul care ne-a mai rămas poate fi cu folos utilizat și pentru poate trece de la urmărirea destinului unui personaj, la o categorie de personaje (de la drama lui Radu Comșa din „întunecare“ la problema intelectualului în romanul interbelic). La orele de sinteze, pentru obișnuirea elevilor cu examenul, putem să trecem de la expunerea cu plan dat, la expunerea cu plan alcătuit de ei, iar spre final chiar la tratarea selectivă pe bază de bilete. Se va reface, astfel, emoțional un drum care uneori îi sperie , vom introduce o atmosferă de calm și aceasta nu-i puțin. Din observațiile personale la diferite examene de bacalaureat merită relevat și un alt aspect. Unii elevi impresionează prin numărul mare de amănunte elevi care doresc să afle mult, să cunoască mai bine mai problemă sau alta, să verifice a justețea unor puncte de vedere personale, intrucît la aceste ore vin doar elevii care au asemenea chestiuni de rezolvat și se pot pune probleme variate, nu-i rău să se stringă înaintea orei de consultație întrebările elevilor, fapt care ar asigura acțiunii întreprinse de profesor mai multă eficacitate , se ordonează și se grupează problemele, se asigură material didactic de sprijin. Am constatat că unii sori pun pe elevii foarte profesiuni să elucideze chestiunile ridicate. Procedeul e uneori riscant și trebuie folosit cu mult discernămînt, pentru că, avînd un timp Membrii cercului de istorie al unității de pionieri din Darabani, ascultind cu atenție explicațiile profesorului Fotografia : I. NEGREA iar anii aninnimii Minii ai Laiiviniiiiiiiiiiiimiii mihimiiiüiii Műiiotiinuuuni duai; uiiiiiiiiituitii.iiiiiiiiiiiim m libm.mrB _____O etapă școlară care se apropie: BACALAUREATUL înalt de cunoștințe al candidaților la diploma de absolvire. La bacalaureat elevii vor trebui să dovedească că și-au însușit conținutul lecțiilor predate de-a lungul anilor de școală, dar mai ales că, pe baza cunoștințelor asimilate, pot să se orienteze singuri în probleme noi, au dobîndit suficientă maturitate în gîndire pentru a abstractiza și generaliza. Programa acestui examen arată limpede că celor care termină liceul li se cere să stăpînească, în sinteza lui superioară, un sistem închegat de cunoștințe, priceperi și deprinderi care le vor fi necesare toată viața, indiferent de specialitatea pe care o vor îmbrățișa. De aceea se cer răspunsuri care să dovedească pătrunderea esenței fenomenelor, înțelegerea legăturilor dintre ele, posibilitatea de a interpreta semnificația faptelor. Pornind de la aceste cerințe, mai mulți profesori cu experiență atrăgeau atenția asupra faptului că munca încordată a acestor zile trebuie să pornească de la o evaluare obiectivă atît a cunoștințelor, cît și a lacunelor pe care le mai au elevii noștri, pentru a se stabili măsurile de remediere și forma concretă de lucru. Toți au semnalat că, fără să fie majoritare, persistă de la an la an anumite carențe care impresionează neplăcut și vădesc goluri de ordin formativ. Se observă nesiguranța unor candidați în conducerea problemelor de știință, șovăială in răspunsurile la limba română. Lăsați la propriile lor puteri adoptă uneori în raționamente căi greșite și se opresc parcă mirați în fața problemelor. Ciudat pare faptul că acești remedieri de acest ordin. De aceea, lecțiile de sinteză se pot orienta spre relevarea sistemelor de noțiuni și legi în corelație, spre dezvoltarea capacității de a raționa la nivelul cunoștințelor dobîndite. Dacă la majoritatea lecțiilor s-a folosit calea inductivă (adică s-a plecat de la particular la general, de la concret la abstract), acum nevoia generalizării ne obligă să folosim cu precădere calea deductivă. Pentru concretizare și exemplificare avem posibilitatea să alegem din numărul imens de date numai pe acelea care servesc în cel mai înalt grad la înțelegerea teoriei și care au, în același timp, importanță practică. La literatura română, de pildă, constatîndu-se tendințe spre expunerea stereotipă sau reducerea analizei literare, la simplul rezumat al subiectului, se impune folosirea unui deosebit pentru ordonarea criteriu materiei la orele de sinteză, și anume alegerea elementelor de teorie literară care ajută să punem accentul pe interpretarea și corecta înțelegere a operei literare. Astfel, din multele situații ce ne stau la dispoziție amintim doar două probleme de teorie literară care pot forma osatura unor sinteze : apartenența la o metodă de creație și particularitățile stilistice. Dar, există pericolul ca, discutînd numai teme monografice, elevii să rețină doar schema generală, lucru care poate fi ușor evitat dacă se adîncesc discuțiile prin aspecte concrete semnificative. Se poate folosi în acest scop analiza literară comparativă (de ex. „Moromeții“ și „Baltagul“ , „Răscoala“ și „Desculț“), se puse la un obiect, dar se prezintă sub nivelul programei la altul. Explicația profesorilor care pun situația pe seama aptitudinilor sau a pregătirii speciale pentru facultate nu-i justificabilă, pentru că bacalaureatul nu-i un examen al capacității de absorbție unilaterală, ci al capacității de orientare generală, necesară intrării în viață. Lacunele serioase la un obiect nu pot fi compensate prin amănuntele bogate de la altul atunci cînd se va pune problema integrării sociale a tînărului. Tot din observațiile făcute „pe viu“ menționăm și felul în care se exprimă elevii .Dacă mulți își expun ideile într-o formă corectă, îngrijită, frumoasă, sunt și unii care nu răspund acestor cerințe. Timpul care ne-a mai rămas pînă la examenul de bacalaureat poate fi util preocupărilor de remediere a multora dintre aceste lacune. Trebuie, apoi, să renunțăm la conducerea încă strînsă a elevului la ascultare, să nu-i impunem șabloane cînd încearcă o altă înlănțuire justificată și personală. Folosirea unor metode care să acorde cît mai multă independență elevului va contribui la depășirea ținutei pur școlărești în tratarea diferitelor subiecte. Stabilirea temelor prin consultarea elevilor, antrenarea lor la discuții, confruntarea de păreri contribuie la obișnuirea cu sistemul de lucru al problemelor care-i așteaptă și slăbesc treptat efectele negative ale psihozei bacalaureatului. Paralel cu orele de sinteză și după terminarea lor, profesorul poate da un ajutor substanțial candidaților prin orele de consultație. Ele sunt puse la dispoziția acelor elimitat la dispoziție, numai profesorul poate lămuri totul îa minimum de timp și cu maximum de claritate. Toate eforturile profesorilor de a-și organiza cît mai bine orele de sinteză și consultație, de a împrospăta în memorie tot ce este mai important din materia studiată în tot cursul liceal vor duce insă la rezultate bune numai dacă vor fi conjugate eforturile reale ale elevilor cu în vederea propriei lor pregătiri. Tocmai de aceea profesorii urmăresc în această perioadă cu atenție mare folosirea judicioasă a fiecărui minut de către elevi. Bineînțeles nu se mai pune acum problema de a-i învăța cum să învețe. Toți și-au creat de-a lungul anilor un stil propriu (și cei care încă nu și l-au creat este de presupus că nici n-au ajuns în fața bacalaureatului !). Ajutorul vine din perfecta planificare a timpului pe care tînărul îl petrece la școală pentru sinteze și consultații și a timpului de studiu individual. Orice dereglare în acest domeniu este de natură să se repercuteze grav asupra psihicului candidatului la bacalaureat și asupra cunoștințelor sale. Nu pot fi cuprinse în spațiul acordat toate modalitățile de lucru cu elevii ajunși în perioade deplinei maturități și responsabilități. Dar, cunoscîndu-se bine cerințele acestui examen și sarcinile deosebite de ordin calitativ, care stau în fața noului eșalon de absolvenți ai liceului, profesorii au o răspundere morală imensă și rezultatele examenelor vor arăta că au știu să-și facă datoria. Prof. ION ANITRI Colecția numismatică a Școlii generale nr. 1 din Dorohoi Fotografia : I. NOUR 1 t TELEVIZIUNE JOI 28 MAI 17.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera. 17.05 Buletin de știri. 17.10 Emisiune in limba maghiară. 17.40 Film serial „Oliver Twist“ (XII). 18.05 Mult e dulce și frumoasă. 18.30 Actualitatea in economie. 18.50 Cadran internațional. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici Săritorul. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Teatru scurt. 20.50 Călătorie in lumea desenului animat. 21.20 Reportaj Tv. 21.55 Antologie poetică. 22.15 Muzicoroma TV — revista actualităților de muzică ușoară. 22.45 Telejurnalul de noapte, 23.00 închiderea emisiunii programului I. I f i V