Clopotul, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 2786-2861)

1970-05-28 / nr. 2833

* CLOPOTUL m PAGINA 2 La ambele cinematografe ale municipiului rulează in săptă­­mina aceasta un documentar care-și găsește ecou vibrant in toate inimile. Intitulat „Barajul voinței", simplu și metaforic, Ulmul vine cu o promptitudine mistificată de momentele dra­matice și emotionale care au mobilizat Întreaga tară. Realizat In aceste zile de ma­ximă Încordare, In clipele ca­lamității, In mijlocul evenimen­telor, fără a aștepta detașarea In timp și spațiu, Ulmul trăieș­te patetic, culeglnd din mii de metri de peliculă momentele cele mai semnificative. Noi, care am urmărit cu atlta Încordare ziarele, care am aș­teptat zilnic cu sufletul la gu­ră telejurnalele și buletinele de știri. In aceste zile când i­­nundațiile catastrofale nu și-au șters urmele, găsim în „Barajul voinței" Imagini zguduitoare, momente ce nu vor putea fi ui­tate vreodată de generația noastră și, probabil, nici de ur­mătoarele. In numai 20 sau 25 de minu­te, acest film, în care economia de mijloace este evidentă, sin­tetizează declanșarea deluviu­­lui, urgia dezlănțuită a apelor, catastrofalele pagube, dar mai intîi de toate, trecind de la fe­­țele speriate și ntlnse ale fe­meilor și copiilor, se oprește tenta și stăruitor pe imaginile din care răzbate curajul și băr­băția colectivă, efortul sublim și nelimitat, eroismul simplu și anonim, Încrederea In reușita și In­solidaritatea umană. O secvență de două clipe : In mijlocul puhoaielor un bă­­trân, cu un cline la brațe... Și e suficient să Înțelegem că In aceste clipe, când apele i-au răpit rodul trudei de o viață, omul acesta nu s-a grăbit să-și salveze vreun lucru mai de preț, ci o ființă năpăstuită, o altă viață. Mobilizați de conștiința pe­ricolului, dar și de acel frumos sentiment de solidaritate uma­nă, de prezenta In clipele cele mai grele a conducătorilor par­tidului și statului nostru, oa­menii au Înălțat acel unic și neegalabil baraj al voinței, transformed lapidara metaforă într-un posibil titlu de epopee. Oamenii ! Nu mai există viz­ita, nu mai există profesii di­ferite — toți au devenit în a­­ceste zile ostașii unui front co­mun, luptători pe baricadele momentului, muncitori și ță­rani la locurile de producție care se numesc acum digul, șanțul sau barca. Femei și ti­neri, vârstnici și copii, oricine poate face ceva — face mai mult decit poate. Numai 25 de minute. Poate nici atic. Vor rula desigur, mai târziu, filme care să evoce dra­maticele zile și nopți pe care le trăim, vor fi poate mai stili­zate, mai artistice. Dar nu vor putea atinge dramatismul și vibrantul mesaj pe care acest documentar ll are astăzi, acum, încercați în timpul proiecției să priviți oamenii din sală. Nici filmul cel mai emoționant nu poate imprima pe chipurile spectatorilor trăirea aceasta intensă. Și noi, cei care am scăpat de urgie, noi cei care întindem brațul de frate celor loviți, noi cei care ne angajăm să lucrăm mai mult și mai bi­ne, noi cei care depunem la „contul omeniei" și trimitem după puțin­ă ajutor sinistrați­lor, simțim că încă n-am făcut totul, că încă trebuie să mai facem ceva. Și acel ceva pleacă din senti­mentul sigur și reconfortant că in acest baraj al voinței, clă­dit din dîrzenia și nopțile ne­dormite ale oamenilor, dar și inimile noastre, total și defi­nitiv. DOREL SCHOR BARAJUL VOINȚEI Un ecou vibrant în toate inimile ÎN AJUTORUL POPULAȚIEI DIN ZONELE SINISTRATE Contribuția lucrătorilor­­ din artă și cultură . Ne-am acordat sensibilitatea și elanul muncii în aceste zile și nopți la pulsul țării. In toate sectoarele de activitate se muncește cu abnegație. Primim zilnic pe calea undelor, la telefon, radio sau televizor știri despre marea bătălie din linia Innii, acolo unde bărbații țării se împotrivesc furiei monstrului inform care ne-a atacat în ceasurile de odihnă ale nopții. Zilnic sîntem informați și informăm la rîndul nostru despre efortul neprecupețit al celor din „spatele frontului“ care contribuie prin munca lor, și nu numai prin asta, la lichidarea urmărilor pierderilor suferite și la norma­lizarea cit mai grabnică a situației. Instituțiile de cultură profesioniste din municipiu — ne spune tovarășul Vasile Manolache, vicepreședinte al Comi­tetului județean pentru cultură și artă, respectiv teatrul „M. Eminescu și teatrul de păpuși, au hotărît ca pînă la 1 iu­nie să prezinte trei spectacole, iar banii proveniți din difu­zarea biletelor, care se estimează la peste 10 000 lei, vor fi vărsați în contul 2000. Filarmonica botoșăneană s-a angajat ca pînă la data de 10 iunie să încredințeze aceluiași cont suma de 5 000 lei, provenită din încasările făcute la cîteva con­certe. La nivelul căminelor culturale se vor organiza diferite activități de mare amploare și calitate artistică, finalizate în spectacole de dansuri și muzică populară. De organizarea acestor activități se ocupă comitetele U.T.C. și comitetele de femei de la comunele respective, precum și directorii cămi­nelor culturale. Această manifestare de întrajutorare se in­tegrează unei acțiuni ample ale Frontului Unității Socialiste, ca o notă distinctă a celor ce răspund de munca culturală a comunelor. Vor continua aceste acțiuni pînă la sfîrșitul lu­nii iunie. In fiecare zi a începutului de săptămînă primim la comitet telefoane informatoare prin care luăm cunoștință de localitățile unde au avut loc aceste spectacole. Apreciem munca acestor unități culturale ca o acțiune politică în care finalizează abnegația și frăția. Poporul nostru a mai fost greu încercat, în repetate rîn­­duri, și de fiecare dată și-a demonstrat perenitatea, înal­tele calități morale de care dispune și tăria de caracter. Nu s-a încheiat încă lupta dintre natură și om, și victoria se conturează cu fiece zi tot mai mult, de partea omului. Noi ne facem bilanțurile la sfîrșitul planurilor noastre. Pînă a­­tunci, într-o încordare unanimă, în toate sectoarele de ac­tivitate, muncim pentru împlinirea angajamentelor noastre. A. M. AGRIPA RADIO VINERI 29 MAI 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05—­­9.30 Muzică și actuali­tăți. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Ateneu. 9.50 Ciută Betty Curtla. 10.10 Curs de limba spaniolă. 10.30 Muzică de estradă. 11.05 Muzică din opereta. 11.45 Siajul medianal. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Melodii de Petre Andrei eseu. 12.25 Știința la zi. 12.30 Inhlnire cu melodia populară «i interpretul peferat. 13.00 Radiojurnal. »3.10 Avanpremieră cotidiana. 13.22 Estrada succeselor de muzică ușoară. 13.45 Cintece bătrânești și jocuri populare. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Publicitate­ radio. 14.50 Din cele mai frumoase jocuri populare. 15.00 Roza vânturilor. 1ii.25 Compozitorul săptămânii. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Crntă Ana Bălăci. 16.30 Tribuna radio. 16.45 Muzică pentru fanfară. * 7.05 Pentru natrie. 17.35 Interpreți ai cintecului 9! Jocului popular. Elisabeta Ticuța, Maria Baram si Florea Sandu. 16.10 Revista economică. 10 30 O melodie pe adresa dv. 10.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămînă unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — 385 de cintece. 20.20 Argheziană. 70.25 Zece melodii preferate. 21.00 Atențiune, părinți. 21.20 Cu­rtă Ilona Moțica. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Roberto Carlos. 22.00 radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Muzică de jazz. 23.00 Concert de muzică u­­șoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. mrr. J CINEMAm JOI, 28 MAI 1970 BOTOȘANI — Luceafărul ,orele 14 ; 16,10 ; 18,20 ; 20,30 Răzbunătorul. — Melodia, orele : 15 ; 17,10 ; 19,30 Helga. DOROHOI Cultural, orele : 14 , 16 ; 18 ; Simpaticul domn R. SAVENI — Patria, orele : 17 . Simpaticul domn R. TRUȘEȘTI — Victoria, orele : 18 Mai periculoase decit bărbații. DARABANI — Făclia, orele : 18 : Virsta ingrată. BUCECEA — Bucecea, orele : 17 . 19 : Corabia nebunilor. ȘTEFANEȘTI — Prutul, orele : 18 : Războiul domnițelor. Redacția nu răspunde de eventualele modificări. RADIO IAȘI VINERI. 29 MAI PROGRAM DE SEARA 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Pe teme economice. 17.45 Muzică corală de compozitori moldo­veni. 18.00 Itinerar cultural-ar­­tistic. 18.20 Cintecul care mi-e drag. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Mari interpreți de operă : Elena Cernei și Ludovic Spiess. 19.30 Prezențe românești pe meridianele glo­bului. 19.45 Recital de muzică u­­șoară : Ricka Zarai. 20.00 Seară de muzică simfonică. 21.00 Buletin de știri. 21.15 Seară de muzică simfonică (continua­re). 21.55 Arii și duete din o­­perete. 20.20 De la muzica ușoară la jazz. Taraful de muzica populara din Frumușica condus de Vasi­le Ursachi, in timpul unui spec­tacol sustinut in sala teatrului „M. Eminescu“ Ideea înființării unui club al tehnicii pentru tinerii de la Com­binatul textil din Botoșani s-a născut din necesitatea obiectivă a popularizării noutăților științi­fice și tehnice și a cunoașterii performanțelor noi pe care le capătă azi mașinile și utilajele unităților economice din indus­tria ușoară. Dar evenimentul se cere să fie subliniat și din alte puncte de vedere. In primul rînd, clubul tehnicii apare într-o între­prindere unde lucrează un mare număr de tineri specialiști (peste 300) și unde aplicarea tehnolo­giilor avansate de lucru a deve­nit o preocupare permanentă a întregului colectiv de muncitori, ingineri și tehnicieni. De aseme­nea, prin programul său de ac­tivitate și proiectele sale de vi­itor, „tehno-clubul textil“ oferă organizațiilor U.T.C., comitetului lor coordonator, largi posibilități de inițiere a unor acțiuni dife­rențiate în raport cu vîrsta și profesiunea tinerilor. Asupra acestui din urmă as­pect aș insista mai mult, arătînd că în condițiile funcționării unui club al științei și tehnicii, atri­buțiile organizației de tineret nu se reduc. Dimpotrivă, ele se multiplică și capătă un conținut educativ mult mai pronunțat. Cuprinzînd tineri ingineri, tehni­cieni și muncitori care au preo­cupări deosebite în activitatea de cercetare aplicativă în spri­jinul producției, în mișcarea de inovații și raționalizări, clubul devine parte integrantă a acțiu­nilor întreprinse de organizația TEHNO­CLUB TEXTIL ale U.T.C. pe linia educării prin muncă și pentru muncă a uteciș­­tilor. Totodată, Uniunea Tinere­tului Comunist, prin patronarea întregii activități a „tehno-clubu­­lui textil“, reușește să promove­ze o largă mișcare a tineretului muncitor pentru însușirea științei și tehnicii, pentru acumularea unui larg orizont de cunoștințe profesionale. De altfel, conducerea „tehno­­clubului textil“ și-a fixat profi­lul și conținutul programului de activități. Se vor organiza adu­nări de lucru cu care ocazie vor fi discutate și analizate diferite teme luate în studiu de către M.T.O. Cele mai bune vor fi prezentate în cadrul lucrări siunilor tehnico - științifice re­popularizate apoi cu ajutorul re­și­vistelor de specialitate sau bu­letinelor tehnice de informare. Membrii „tehno-clubului textil" vor organiza excursii cu program de documentare și schimburi de experiență cu alte cluburi simi­lare din țară. Există, de asemeni, propuneri interesante privind organizarea unor activități tehnico - aplica­tive care să poată coordona preocupările unor membri ai cercurilor științifice din școlile profesionale și de cultură gene­rală. întreaga activitate a „tehno­­clubului textil“ va contribui, așa cum am mai spus, la permanen­ta îmbogățire a conținutului muncii organizațiilor U.T.C. pri­vind perfecționarea pregătirii profesionale a tinerilor, membrii acestuia participînd activ la or­ganizarea și desfășurarea con­cursurilor profesionale, a olim­piadelor pe meserii etc. Ing. SILVIA GAFIȚESCU I Elevii clasei a Xll-a au termi­nat cursurile acestui an școlar și, cei care l-au promovat, cu­nosc în aceste zile febra unei noi perioade : pregătirea pentru bacalaureat. Numită în general, perioadă de sinteză, această etapă are o mare însemnătate pentru re­luarea sistematică a diferitelor probleme din materia prevăzu­tă în programa de examen. Rezultatele pe care le vor ob­ține ei la bacalaureat depind nu numai de pregătirea pe ca­re au primit-o în tot cursul li­ceal, ci și de munca depusă a­­cum, în ultimele săptămîni, cînd profesorii se străduiesc să-și or­ganizeze în așa fel activitatea, încît prin sinteze și consultații să se asigure un nivel cît mai candidați nu sînt străini de mul­te dintre cunoștințe și le dove­desc, dacă li se atrage atenția asupra drumului bun. Dar o continuă îndoială îi si­lește să aștepte mereu aproba­rea sau dezaprobarea. întrebări de tipul „Ce părere aveți des­pre concepția de viață pe ca­re ați expus-o ?“, „Iți place per­sonal opera analizată ? De ce ?“, provoacă la numeroși e­­levi serioase nedumeriri. Aceasta dovedește că unii profesori au accentuat prea mult pe înregistrarea fidelă și mai puțin pe formarea unei persona­lități care să opereze conștient și liber cu valorile științifice și culturale asimilate. Timpul care ne-a mai rămas poate fi cu folos utilizat și pentru poate trece de la urmărirea des­tinului unui personaj, la o cate­gorie de personaje (de la dra­ma lui Radu Comșa din „întu­necare“ la problema intelectua­lului în romanul interbelic). La orele de sinteze, pentru o­­bișnuirea elevilor cu examenul, putem să trecem de la expune­rea cu plan dat, la expunerea cu plan alcătuit de ei, iar spre final chiar la tratarea selectivă pe bază de bilete. Se va refa­ce, astfel, emoțional un drum care uneori îi sperie , vom intro­duce o atmosferă de calm și aceasta nu-i puțin. Din observațiile personale la diferite examene de bacalaureat merită relevat și un alt aspect. Unii elevi impresionează prin numărul mare de amănunte e­­levi care doresc să afle mult, să cunoască mai bine mai problemă sau alta, să verifice a justețea unor puncte de vede­re personale, intrucît la aceste ore vin doar elevii care au ase­menea chestiuni de rezolvat și se pot pune probleme variate, nu-i rău să se stringă înaintea orei de consultație întrebările e­­levilor, fapt care ar asigura ac­țiunii întreprinse de profesor mai multă eficacitate , se ordonează și se grupează problemele, se asigură material didactic de sprijin. Am constatat că unii sori pun pe elevii foarte profe­siuni să elucideze chestiunile ridicate. Procedeul e uneori riscant și trebuie folosit cu mult discernă­­mînt, pentru că, avînd un timp Membrii cer­cului de is­torie al uni­tății de pio­nieri din Da­rabani, as­­cultind cu atenție ex­plicațiile pro­fesorului Fotografia : I. NEGREA ia­r an­ii aninnimii Minii ai Laiiviniiiiiiiiiiiimiii mihimiiiüiii Műiiotiinuuuni duai; uiiiiiiiiituitii.iiiiiiiiiiiim­ m libm.mrB _____O etapă școlară care se apropie: BACALAUREATUL înalt de cunoștințe al candidați­lor la diploma de absolvire. La bacalaureat elevii vor trebui să dovedească că și-au însușit con­ținutul lecțiilor predate de-a lun­gul anilor de școală, dar mai ales că, pe baza cunoștințelor asimilate, pot să se orienteze singuri în probleme noi, au do­­bîndit suficientă maturitate în gîndire pentru a abstractiza și generaliza. Programa acestui examen a­­rată limpede că celor care ter­mină liceul li se cere să stăpî­­nească, în sinteza lui superioa­ră, un sistem închegat de cunoș­tințe, priceperi și deprinderi care le vor fi necesare toată via­ța, indiferent de specialitatea pe care o vor îmbrățișa. De aceea se cer răspunsuri care să dovedească pătrunderea esenței fenomenelor, înțelegerea legăturilor dintre ele, posibilita­tea de a interpreta semnificația faptelor. Pornind de la aceste cerințe, mai mulți profesori cu experien­ță atrăgeau atenția asupra fap­tului că munca încordată a a­­cestor zile trebuie să pornească de la o evaluare obiectivă atît a cunoștințelor, cît și a lacune­lor pe care le mai au elevii noș­tri, pentru a se stabili măsurile de remediere și forma concretă de lucru. Toți au semnalat că, fără să fie majoritare, persistă de la an la an anumite carențe care impresionează neplăcut și vădesc goluri de ordin formativ. Se observă nesiguranța unor candidați în conducerea proble­melor de știință, șovăială in răs­punsurile la limba română. Lă­sați la propriile lor puteri adop­tă uneori în raționamente căi greșite și se opresc parcă mi­rați în fața problemelor. Ciudat pare faptul că acești remedieri­ de acest ordin. De aceea, lecțiile de sinteză se pot orienta spre relevarea sistemelor de noțiuni și legi în corelație, spre dezvoltarea capacității de a raționa la nivelul cunoș­tințelor dobîndite. Dacă la majoritatea lecțiilor s-a folosit calea inductivă (adică s-a plecat de la particular la ge­neral, de la concret la abstract), acum nevoia generalizării ne o­­bligă să folosim cu precădere calea deductivă. Pentru concre­tizare și exemplificare avem po­sibilitatea să alegem din numă­rul imens de date numai pe ace­lea care servesc în cel mai înalt grad la înțelegerea teoriei și care au, în același timp, importanță practică. La literatura română, de pil­dă, constatîndu-se tendințe spre expunerea stereotipă sau redu­cerea analizei literare, la sim­plul rezumat al subiectului, se impune folosirea unui deosebit pentru ordonarea criteriu ma­teriei la orele de sinteză, și anu­me alegerea elementelor de teorie literară care ajută să pu­nem accentul pe interpretarea și corecta înțelegere a operei literare. Astfel, din multele situații ce ne stau la dispoziție amintim doar două probleme de teorie literară care pot forma osatura unor sinteze : apartenența la o metodă de creație și particula­ritățile stilistice. Dar, există pe­ricolul ca, discutînd numai teme monografice, elevii să rețină doar schema generală, lucru ca­re poate fi ușor evitat dacă se adîncesc discuțiile prin aspecte concrete semnificative. Se poa­te folosi în acest scop analiza literară comparativă (de ex. „Moromeții“ și „Baltagul“ , „Răscoala“ și „Desculț“), se puse la un obiect, dar se pre­zintă sub nivelul programei la altul. Explicația profesorilor care pun situația pe seama aptitudinilor sau a pregătirii speciale pentru facultate nu-i justificabilă, pen­tru că bacalaureatul nu-i un e­­xamen al capacității de absorb­ție unilaterală, ci al capacității de orientare generală, necesară intrării în viață. Lacunele seri­oase la un obiect nu pot fi com­pensate prin amănuntele boga­te de la altul atunci cînd se va pune problema integrării sociale a tînărului. Tot din observațiile făcute „pe viu“ menționăm și felul în care se exprimă elevii .Dacă mulți își expun ideile într-o formă co­rectă, îngrijită, frumoasă, sunt și unii care nu răspund acestor cerințe. Timpul care ne-a mai ră­mas pînă la examenul de baca­laureat poate fi util preocupări­lor de remediere a multora din­tre aceste lacune. Trebuie, apoi, să renunțăm la conducerea în­că strînsă a elevului la asculta­re, să nu-i impunem șabloane cînd încearcă o altă înlănțuire justificată și personală. Folosi­rea unor metode care să acor­de cît mai multă independență elevului va contribui la depăși­rea ținutei pur școlărești în tra­tarea diferitelor subiecte. Stabilirea temelor prin consul­tarea elevilor, antrenarea lor la discuții, confruntarea de păreri contribuie la obișnuirea cu sis­temul de lucru al problemelor care-i așteaptă și slăbesc trep­tat efectele negative ale psiho­zei bacalaureatului. Paralel cu orele de sinteză și după termina­rea lor, profesorul poate da un ajutor substanțial candidaților prin orele de consultație. Ele sunt puse la dispoziția acelor e­limitat la dispoziție, numai pro­fesorul poate lămuri totul îa minimum de timp și cu maximum de claritate. Toate eforturile profesorilor de a-și organiza cît mai bine o­­rele de sinteză și consultație, de a împrospăta în memorie tot ce este mai important din materia studiată în tot cursul liceal vor duce insă la rezultate bune nu­mai dacă vor fi conjugate eforturile reale ale elevilor cu în vederea propriei lor pregătiri. Tocmai de aceea profesorii urmăresc în această perioadă cu atenție mare folosirea judi­cioasă a fiecărui minut de că­tre elevi. Bineînțeles nu se mai pune acum problema de a-i în­văța cum să învețe. Toți și-au creat de-a lungul anilor un stil propriu (și cei care încă nu și l-au creat este de presupus că nici n-au ajuns în fața bacalau­reatului !). Ajutorul vine din per­fecta planificare a timpului pe care tînărul îl petrece la școa­lă pentru sinteze și consultații și a timpului de studiu indivi­dual. Orice dereglare în acest domeniu este de natură să se repercuteze grav asupra psihi­cului candidatului la bacalau­reat și asupra cunoștințelor sa­le. Nu pot fi cuprinse în spațiul acordat toate modalitățile de lu­cru cu elevii ajunși în perioade deplinei maturități și responsa­bilități. Dar, cunoscîndu-se bine ce­rințele acestui examen și sarci­nile deosebite de ordin calita­tiv, care stau în fața noului e­­șalon de absolvenți ai liceului, profesorii au o răspundere mo­rală imensă și rezultatele exa­menelor vor arăta că au știu­ să-și facă datoria. Prof. ION ANITRI Colecția numismatică a Școlii generale nr. 1 din Dorohoi Fotografia : I. NOUR 1 t TELEVIZIUNE JOI 28 MAI 17.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera. 17.05 Buletin de știri. 17.10 Emisiune in limba ma­ghiară. 17.40 Film serial „Oliver Twist“ (XII). 18.05 Mult e dulce și frumoa­să. 18.30 Actualitatea in econo­mie. 18.50 Cadran internațional. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici Săritorul. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Teatru scurt. 20.50 Călătorie in lumea dese­nului animat. 21.20 Reportaj Tv. 21.55 Antologie poetică. 22.15 Muzicoroma TV — revis­ta actualităților de mu­zică ușoară. 22.45 Telejurnalul de noapte, 23.00 închiderea emisiunii pro­gramului I. I f i V

Next