Clopotul, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 2786-2861)

1970-06-03 / nr. 2838

>­ X I ___________________________________________ ______________________________CLOPOTUL ^ PAGTNA 3 DUMNEATA TINERE, AI DE PUS VREO ÎNTREBARE? „Vă spun mai intii despre mine, ne scrie H. G. din Boto­șani, că sunt elevă la liceu­ și am cunoscut un băiat in oraș, tot elev la liceu, și după trei întilniri m-a invitat la film. El a scos bilet și după ce am intrat in sală am vrut să-mi plătesc biletul, căci mă simțeam foarte prost să vizionez filmul plătit de el ,care este elev ca și mine. (Suntem­ colegi de liceu). Int­i a refuzat să primească banii, apoi i-a primit. Dar după ce am ieșit de la film el era foarte supărat (nu știu de ce) și ne-am despărțit pentru totdeauna, fără a ști și eu motivul. Cind îl în­­tilnesc acum la școală în pauze parcă nici nu ne-am cunoaște. Vă rog să-mi răspundeți dacă eu am greșit că mi-am plătit biletul etc.". Și H. G. conchide : „Cum trebuie să se poarte o fată cu un băiat din momentul în care ei au făcut cunoștință ? (căci eu sunt foarte timidă și nu am prea avut de-a face cu băieți­”. Aceasta este scrisoarea unei adolescente în pragul primei iubiri. E greu de dat un răspuns „ca la carte“ unei astfel de probleme. Relațiile dintre un băiat și o fată la această virstă „dificilă" trebuiesc călăuzite, bineînțeles, de o reciprocitate prie­tenească. Sfiala, nehotărirea, vor fi depășite de sinceritatea sentimentelor. Un tinăr, o tinără, nu sînt singuri în lumea noas­tră. Colectivul, familia, educatorii sunt chemați să cultive vîrstei adolescente maniere sensibile, elanuri adevărate. „Cum trebuie să se poarte o fată cu un băiat” este in aceeași măsură și­ o temă bună de tratat în adunările uteciste, la ora de dirigenție, dar mai ales in discuțiile mamei cu fiica sa, între colegele ace­leiași clase, intre prietene. Și iată acum scrisoarea unor tineri căsătoriți : „In cartierul în care ne-am stabilit, pe strada Hatman Ar­bore din Botoșani, avem citeva vecine care caută să distrugă această căsnicie, acest cămin care abia s-a închegat (căminul semnatarilor scrisorii n.n.). Dorim să publicați și numele celor care se ocupă de așa ceva : Beilic Elena, Stroeșteanu Ica și Stroeșteanu Neluca,... fete care nu au altă ocupație in afară de mahalagism. Nu putem merge nicăieri din cauza lor, învață co­piii de pe stradă ca atunci cind trecem pe la porțile lor să arunce cu pietre după noi, să strige și să spună cuvinte jigni­toare sau murdare la adresa noastră. Noi nu le-am răspuns încă niciodată la toate jignirile lor...“. Lenuța și Mitică­­. Intr-adevăr, faptele par să vină dintr-o „mahala", deși des­tinatarii scrisorii sunt cetățenii unei străzi mărginașe a munici­piului nostru. Cele trei fete care se ocupă de „mahalagism” pot fi tratate în definitiv după rigorile legii : despre parazitism și împotriva lui este emis Decretul 153. Tinerii noștri corespon­denți par insă oameni așezați și in același timp deschiși pen­tru prietenie. Aici se naște întrebarea ce s-ar face și cele trei răutăcioase in situația Lenuței și a lui Mitică S. ? Sau poate viața tineretului din municipiul Botoșani nu oferă suficiente mijloace de petrecere a timpului liber intr-un mod mai plăcut ? Să ascultăm în acest sens pe un alt corespondent care semnează cu inițialele T. R. „Sunt la virsta celor mai tineri ani cînd totul in calea noas­tră a tinerilor ar trebui să fie munca, cîntecul, dispoziția și voia bună. Aceste lucruri le dorim cu toții, însă în municipiul nostru nu le putem îndeplini așa cum am vrea noi, deoarece după o saptâmină de lucru nu avem unde merge să ne intilnim tineri cu­ mai mulți de diverse profesii , să ne cunoaștem, să discutăm, să concurăm în realizarea unor diverse acțiuni spe­cifice. Sînt sigur că dacă s-ar lua această inițiativă nu ar mai exista o așa mare aglomerație de tineret pe trotuarele orașu­lui în fiecare seară. Pentru că există condiții in municipiul nostru. La Casa de cultură s-ar putea organiza asemenea acțiuni, diverse seri dis­tractive, concursuri de preselecție în vederea înființării unei for­mații de muzică ușoară etc. Mă gindesc la ajutorul dumneavoastră pentru a face o co­titură radicală a vieții tineretului din municipiul nostru, bine­înțeles, și cu acordul U.T.C.-ului“. Nu „cu acordul“ ci, spunem noi, chiar din inițiativa și sub directa coordonare a Comitetului mun­icipal U.T.C. Deocamdată lăsăm scrisoarea lui T. B. deschisă. Așteptăm și alte sugestii și păreri din partea tineretului și, nu mai puțin, părerea comi­­tetului municipal U. T. C. P. S .Dacă ne veți scrie, vă răspundem. I. MURGEANU Ș Vedere din Arad Fotografia : I. TODIREANU iazul Stânceni a I.A.S. Cătă­­mărăști. Se lucrează intens pen­tru repopularea iazului Fotografia : I. HELICI Mai multe vi S intem­ siguri, că la ora cind se citesc aceste rînduri există în țară mai multe vieți ome­nești salvate. Că există, cel pu­țin, în cazurile pe care le vom relata, garanția învingerii vici­situdinilor create, pe moment, unor oameni de revărsările a­­pelor miloase. In acest sens, putem argumenta cele spuse, apelînd la forța explicativă de convingere a unor fapte pe­zi trecute cu cîteva zile în urmă la Centrul de recoltare și conserva­re a sîngelui din Botoșani. Un om, pe nume Traian Mighiu s-a prezentat, din proprie inițiativă, la Centrul de recoltare și con­servare a sîngelui, donînd canti­tatea de 250 ml. de sînge si­nistraților suferinzi din localita­tea unde a fost salariat­­— Si­­ghetul Marmației. Dar nu nu­mai el a făcut acest gest de o profunzime umană Din comuna Nicolae deosebită. 10 oameni, din care Bălcescu reținem doar numele cîtorva din ei, Va­sile Caspar, Maria Niculiță și Dumitru Cularu și-au înscris o­­menia pe listele de donatori de sînge, tot pentru cei ce sînt si­nistrați. Alte exemple se pot da atunci cînd vine vorba de elevii Șco­lii profesionale de mecanici a­­gricoli din Botoșani. Viitorii mae­ștri care se pregătesc la școala agriculturii socialiste s-au pre­zentat pentru a doua oară în grup la același centru de recol­tare și conservare a sîngelui, permițîndu-ne doar să le no­tăm cantitatea de sînge donată (7,250 litri) nu și identitatea lor nominală. Așa cum ne-a spus unul dintre ei „numele noastre nu au importanță. Important e că am putut și noi să fim cu ceva de folos oamenilor care au avut de suferit de pe urma ca­lamităților naturale“. Ce-am pu­tea adăuga la aceste simple cu­vinte ale tînărului anonim ? Doar precizarea că în aceeași zi cînd ne-a vorbit, în altă par­te a județului, 56 de cetățeni din comuna Corlăteni, au donat sînge pentru salvarea a încă 60—70 de vieți omenești. THEODOR UNGUREANU Contractarea lînii In unele localități, pla­nul de contractare a pro­ducției de lină a fost realizat sau chiar depă­șit (Gorbănești, Sulița, Bucecea, Românești, Le­­orda, Răuseni). In altele însă sezonul tunsului oi­lor se apropie fără ca cei cu obligația să sprijine această acțiune — comi­tetele executive ale con­siliilor populare comu­nale, deputații și alți fac­tori de răspundere — să-și fi încheiat cel pu­țin prima parte a misiu­nii — contractarea. Sub jumătate din prevederile de plan la contractări au realizat comunele Fru­mușica — 30 la sută, Ho­­piieni, N. Bălcescu, Pră­­jeni, Tudora, altele. Ce spun Vorona și primarii respectivelor comune ? COMUNIȘTII (Urmare din pagina I) de pe o mică suprafață toren­tul, s-a retras. La fel stau lucru­rile și la Baranca — comuna Hudești, unde peste 150 de hec­tare cu porumb, ca și alte cul­turi se resimt puternic după ca­lamitate. Dar oamenii nu stau indiferenți : „Orice așteptare mă­rește paguba, ne-a declarat to­varășul Gheorghe Dupac. In ambele cooperative din comuna noastră — și la Rădauți-Prut, și la Miorcani — prașila I la sfeclă s-a realizat în procent de peste 80 la sută, la floarea-soa­­relui s-a încheiat, iar la po­rumb — unde suprafețele sunt mai mari — s-a efectuat pe mai mult de jumătate din suprafa­ță“. — După cît înțeleg, la dv. se face totul pentru recolta a­­nului 1970. —­ Vrem să facem totul , să­păm canale de deversare a a­­pei, utilizăm — la întreaga ca­pacitate — toate pompele de aspersiune existente în cadrul comunei. Dar ceea ce e impor­tant, revelatoriu, toți oamenii înțeleg­e faptul­­ că chemarea momentului de a folosi fiecare clipă bună de lucru, de a nu precupeți nici un efort pentru no­minimrea situației, pentru a­­sigurare­a unor meri­te mai mari acolo unde se poate. In munca de realizare a ce­lor mai bune condiții ce să fa­vorizeze o recoltă bogată, con­tribuția tineretului va fi mai mult decit meritorie. „Tinerii în­șiși — ne-a spus tovarășul Ioan Dragomir, prim secretar al Co­mitetului județean U.T.C., au propus construirea la Ștefănești, a unui dig. In aceste zile vom declara șantier al tineretului di­gul ce se va construi, pe malul Siretului, între Vîrfu Cîmpului și Rogojești, în lungime de peste 12 km. In timpul verii, mulți e­­levi vor lucra în întreprinderile agricole de stat, iar un număr apreciabil de tineri salariați au solicitat să-și dedice concediul de odihnă muncii de reconstruc­ție“. Continuăm discuția cu to­varășul Dumitru Gheorghiasa, secretar al Comitetului județean U.T.C. : „Tinerii din comune — ne-a spus interlocutorul — nu au mai așteptat indicațiile noas­tre. Au fost prezenți la datorie în lupta cu apele, acum sunt la datorie în lupta pentru o re­coltă mai mare. Exemple ? U­­nul singur, revelator : mecaniza­torii din Rădăuți - Prut, ca cei din Miorcani, conduși de co­și­muniștii Mihai Baghiu și Aurel Ignat, lucrează la „zi lumină“, fâcînd totul pentru recolta anului 1970. Despre ei, nu veți auzi doa­r cuvinte de laudă“. Nu peste tot, însă, eforturile rating amplitudinea Timpul este prețios, a maximă, amîna munca de refacere a culturilor înseamnă a pierde din nou, e­­fectul slabei mobilizări a tutu­ror forțelor nu poate decis să a­­ducă noi daune averii colecti­vului, economiei naționale. Toc­mai de aceea este deosebit de important ca organizațiile de partid din cooperativele agrico­le de producție, organele locale de stat, să acorde lucrărilor a­­gricole — în această perioadă dificilă, ce solicită o maximă mobilizare de forțe, — toată a­­tenția, să acționeze variat, în funcție de condițiile existente. Cu atît mai mult se cere urgen­tarea aplicării măsurilor preco­nizate, cu cît în multe locuri, chiar dacă apele s-au retras, excesul de umiditate diminuea­ză în bună măsură ritmul de lu­cru. ...Sîntem însă siguri că situa­ția dificilă va fi depășită. Zil­nic se anunță creșterea depune­rilor în conturile 2000 și 489.03 . au sporit angajamentele la pro­ducția industrială cu încă 14 mi­lioane lei, care, împreună cu angajamentul inițial, echivalea­ză cu o producție suplimentară de 34 milioane lei. Față de toa­te acestea, încleștarea oameni­lor din județul nostru cu forțele naturii se va încheia, oricum, prin victoria celor dinții. Va fi o victorie scumpă, plătită prin muncă asiduă, tenace. TR­AFSPAX Adesea, cel puțin așa con­firmă datele, parcul ce apar­ține cooperativelor agricole de producție este prezent în zona abaterilor de la prevederile le­gale. Am mai semnalat ase­menea cazuri atît în ceea ce privește starea tehnică precum și aspectul estetic al acestor autovehicule. De această dată dorim să aducem în prim plan­ răspunderea conducătorilor auto pentru aceste mijloace de transport, precum și a con­ducerilor C.A.P. pentru felul cum sînt încărcate autocami­oanele și starea tehnică în ca­re acestea circulă. Problema prezintă importan­ță în primul rînd pentru con­­­ducătorii auto care au ca loc de muncă apoi pentru volanul mașinii și colectivitatea u­­mană din organizația coopera­tistă, pentru care mașina re­prezintă un mijloc important de mecanizare a anumitor lu­crări efectuate în circuitul e­­conomic cotidian. Cu toate a­­cestea, mulți dintre conducă­torii auto manifestă pregnan­te simptome de amnezie , ceea ce au învățat cîndva nu mai e actualitate, sînt abandonate reguli și prevederi elementare ale desfășurării normale a cir­culației. Cîteva cazuri, pe ca­re le expunem în rîndurile ce urmează, sînt edificatoare și ele obligă la unele reflecții nu numai pe conducătorii auto dar și pe cei care veghează la ordinea și corecta activitate a acestor unități economice. Am întîlnit, de curînd, pe șoseaua Dorohoi — Mihăileni, autovehiculul 21 — BT — 505 aparținînd C.A.P. Fundu Her­­ții. La volan — Constantin Fet­­cu. Ne-a prezentat lista per­soanelor aflate în caroserie, semnată de președintele cu­• CINE SE OCUPA DE „GA­RAJUL" COOPERATIVEI A­­GRICOLE? • ÎNDATORIRILE CONDUCĂTORULUI AUTO SE CUNOSC NUMAI LA EXA­MEN • TENTATIVE CU FINAL NEAVANTAJOS. operativei. S-ar părea că pînă aici totul e bine. Dar mai de­parte ? Alături de persoane, în caroserie se aflau opt bu­toaie cu benzină. Din cîteva se prelingea lichidul inflama­bil pe podeaua caroseriei. De­desubt, pînă la toba de eșa­pament, defectă, doar cîțiva centimetri. Pericol pentru cir­culație, pentru persoanele transportate. Intr-un cuvînt, în­călcarea legii. Ion Aniței, conducător auto la C.A.P. Hulub, comuna Dîn­­geni, se apropia de trecerea de nivel peste calea ferată. In zona interzisă depășirii el s-a angajat grăbit, dar finalul s-a soldat cu o sancțiune. Am a­­les exemplul pentru a sublinia că în noua legislație pentru o asemenea abatere, comisă pri­ma oară, se suspendă permisul de conducere, pe timp de o lună pentru conducătorii auto angajați ai unităților socialiste și pe timp de 2 luni pentru ceilalți. Așadar, tentativelor de în­călcare a legislației li se opun categoric măsuri ferme, care readuc în actualitate necesi­tatea reînnoirii cunoștințelor, aceasta impunînd ca auto­vehiculele C.A.P. să se înca­dreze, fără excepție, în preve­derile cerințelor privind starea tehnică și estetică. Lt. IOAN RUSU din I. M. J. Botoșani SALVATOARELE DIGURI (Urmate din pagina I) li dat un puternic stăvilar late­ral care să poată face față fu­riei apelor. In fața digului, pe pajiștile pe care se jucau ne­stingheriți copiii, pe locul re­zervat antrenamentelor unor jocuri sportive, acum bîntuie viitorile apelor. Ceva mai de­parte se zărește doar bara ori­zontală a unui cadran de poar­tă a terenului de fotbal. „Apa are deci, pe uscat, peste 2 me­tri“ — comentează cineva. In gara portuară, o mulțime de oameni privesc uluiți la zbate­rea valurilor In treptele de la intrarea principală, la balus­trada cheiului care se află pe jumătate în apă. O punte sus­pendată face legătura între clădirea portului și locul de îmbarcare a vaselor. Activita­tea rămîne neîntreruptă. Din cînd în cînd hidrotehnicienii măsoară cota apelor. Un centi­metru in creștere, apoi încă unul și încă unul. Cu o oare­care mulțumire în expresie to­varășul Vasile Tronaru, prim secretar al comitetului munici­pal de partid ne mărturisește: „Avem o singură unitate eco­nomică care azi și-a întrerupt activitatea datorită inundațiilor și anume întreprinderea de prefabricate din beton situată în fața digului. Și aici s-au luat la timp măsurile de eva­cuare a materialelor. Prin di­guri interioare am salvat și fabrica de zahăr. Dacă nivelul apelor va ajunge — după prog­noza hidrologică prestabilită — în cota maximă la 820 cm a­­tunci orașul este în afară de orice pericol. Oricum, sîntem pregătiți și pentru cazuri mai grele dacă va fi necesar să in­tervenim" — ne asigură în în­cheiere primul secretar al mu­nicipiului. Sub privirea a sute de oa­meni, locuitori ai Giurgiului, sau ai orașelor mai apropiate, mii și mii de tone de apă se pierdeau în depărtări împinse de uriașa forță a dezlănțuirii. Dar și în celelalte localități dunărene ca și în Giurgiu, oa­menii li s-au opus cu dîrzenie și curaj pentru a evita pierde­rea bunurilor, a recoltelor, a avuțiilor. „Orașul, satul sau recolta trebuie să fie în afara oricărui pericol". O frază scri­să cu aceeași nuanță in con­științele miilor de eroi care s-au luptat cu tirania apelor în­furiate. Și pentru aceasta s-au construit cu repeziciune diguri înalte și lungi, salvatoarele di­guri. OAMENI LA VOLAN (Urmare din pagina I) tone/km. In aceste zile, cînd întreaga țară depune eforturi pen­tru a acoperi pagubele provocate economiei de calamitățile naturale, angajamentul a fost suplimentat cu încă 83 mii tone/ km. Aceasta presupune prelungirea tum­ulului, lucru de dumi­nică. După cum ne informează șeful contabil al autobazei, Teodor Sandu, prima desfășurare de forțe făcută duminica re­centă a consemnat rezultate deosebite : 64 de autocamioane, 740 de tone transportate, echivalent 33.330 tone/km. In frunte — coloana 2 condusă de Dumitru Cojocaru. Consemnăm cu bucurie faptul că mulți șoferi, printre care Constantin Hlibo­­ceanu, Vasile Crudu, Enache Pațurea și Emil Aursulesei, au fă­cut în această zi cite 4 și 5 curse la i­anța de ap­oape 50 de km fiecare. VOT[ ECONOMICE Cale lungă... papuci de fier De la inceputul anului și pînă acum in comunele din județ au luat ființă încă 19 secții de prestări servicii către populație. In comuna Lunca, de exem­plu, s-au înființat o nouă secție de croitorie, una de tinichigerie și alta de dulgherie ; la Călărași — de împletit nuiele și foto ; la Tudora — o tîmplărie și o dulgherie ; la Dîngeni — o tapițerie etc. Secțiile de sifonărie din Darabani, Frumușica și Săveni pro­duc, începînd cu luna trecută și băuturi răcoritoare. In prezent, in cadrul cooperației de consum să­tești, funcționează 470 de secții de prestări servicii în 30 de profile din care 317 cu caracter industrial, 145 neindustriale și 8 brutării. Pînă la sfîrșitul anu­lui sunt planificate a lua ființă încă cel puțin 35 de noi secții. Pentru organizarea lor se cere insă mai multă inițiativă și preocupare din partea conduce­rilor unor cooperative și a consiliilor populare de la comune cărora nu trebuie să le fie indiferent cât de lungă este calea pe care o bat oamenii pentru a-și putea satisface asemenea trebuințe. Cazuri ne­gative sunt încă destule în această privință : la Hili­­șeu lipsesc cu desăvîrșire secțiile de prestări cu profil clasic (croitorii, cizmării, frizerii) , cizmării lipsesc și în comunele Prăjeni, Drăgușeni, Mitoc, Concești, Văculești, Pomîrla. Din această cauză să­tenii sînt obligați să bată uneori drum, nu glumă, de zeci de kilometri pînă la oraș pentru a-și repara ghetele sau a-și coase un costum de haine, cînd tot atît de bine ar putea să rezolve astfel de treburi în comunele lor. Oare primarii și președinții cooperati­velor respective unde și-ar fi reparînd pantofii ? Drumul... tărîței Reglementările actuale prevăd, în scopul cointeresării producătorilor agricoli, ca pentru cantitățile de lapte de vacă predate statului pe bază de contract, acestora să li se pună la dispoziție — contra cost — anumite cantități de tărîțe. Pe baza graficelor întocmite de către Industria laptelui, unitățile cooperativelor de consum sătești sunt obligate să distribuie tâ­­rîța la contractanți. Până aici, toate clare. Numai că itinerariul Industria laptelui — cooperație de consum — producător este foarte întortocheat. In multe scrisori trimise redacției, țăranii co­operatori din Călinești și Vițcani (comuna Mihăileni), din Po­iana, Vf. Cîmpului etc. ne sesizează că luni în șir partenerul de contract nu se achită de obligația de a le aduce tărița. De la Aluniș-Vf. Cîmpului, Mihai Bobu ne-a sesizat că tărița ce ur­ma a fi repartizată producătorilor agricoli din satul respectiv, era reținută la cooperativa de centru din care cauză oamenii erau nevoiți să care cu spatele sacii de târîțâ, circa 6—7 km distanță. La sesizarea ziarului s-au transportat recent în satul A­­luniș 3500 kg tărîță, adică necesarul de acoperit față de canti­tatea de lapte preluată. Contractul încheiat între reprezentanții Industriei laptelui și producători prevede obligații din partea ambilor parteneri și care trebuie respectate întocmai. Părerea noastră este că In­dustria laptelui nu trebuie să-și considere încheiate atribuțiile numai prin predarea către U.J.C.C. a acelor grafice pe comune și localități. Ea trebuie să verifice și dacă acestea se respectă, dacă producătorii își primesc drepturile cuvenite, dacă manda­tarul său — U.J.C.C. — își face datoria pînă la capăt. Altfel, baza relațiilor contractuale poate fi serios șubrezită ceea ce poate explica și situația din prezent cînd cantitățile de lapte ce se preiau pe bază de contract din gospodăriile personale ale membrilor cooperatori din județul nostru sunt insuficiente față de posibilitățile existente. • SPORT • SPORT • FOTBAL In campionatul juniorilor si școlarilor FULGERUL DOROHOI — POLITEHNICA IAȘI 2—1 (1—0) ; C.F. R. PAȘCANI — TEXTILA BOTOȘANI 6—2 In folosul sinistraților LA BOTOȘANI : OLDSBOY — SELECȚIONATA DE TINERET 3—4 Spectatorii prezenți duminică pe stadionul botoșănean au re­văzut la lucru cîțiva fotbaliști care și-au pus de mult ghetele în cui : Prîsnea, Seci, Doboiu, Popescu, Mălăieru, Ungureanu și ceilalți care au arătat că încă nu au uitat ce­va săzică un dribling sau un șut. Tinerii care le-au fost adversari au trebuit să se întrebuințeze serios pentru a cîștiga întîlnirea. Arbitrajul a fost asigurat de trei jucători ai formației divizionare textiliste — Baba, M. Constantinescu și Cu­­cuveică. Un meci foarte interesant se anunță a fi cel de joi între foști fotbaliști din Botoșani și Sucea­va. HANDBAL LICEUL „M. EMINESCU“ - LICEUL „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA 19—19 Partida disputată în cadrul di­viziei juniorilor și școlarilor a o­­ferit celor prezenți un frumos spectacol. Botoșănenii au avut inițiativa majoritatea timpului de joc. Dar ultimele două minute le-au fost de ajuns sucevenilor să egaleze, profitînd și de cîteva greșeli ale jucătorilor gazdă. Re­zultatul este totuși echitabil. Au arbitrat bine L. Covalciuc și I. David. . In deschidere­ s-a disputat me­ciul între handbalistele Voinței și Liceului „Mihai Eminescu“. A cîștigat, cu 8—6, Voința. TEOFIL UDREA "Urmare din pagina I) bazei furajere și introducerea tehnologiilor moderne de crește­re și exploatare. Se vor construi, in următorii 5 ani, peste 20 de complexe în care se vor crește și îngrășa anual, în final, 130.000 de porci, 11.000 vaci pentru lapte 72.000 păsări matcă, 600.000 pui pentru carne și 10.000 taurine la îngrășat. Aceste prevederi sunt pe deplin realizabile. De aceea solicităm aportul tuturor specia­l. Matei : Este cunoscut fap­tul că țăranii cooperatori și-au adus și pînă acum o contribuție însemnată la asigurarea fondului central cu carne, lapte și ouă. Noile prevederi privind scutirea de impozite pentru un număr de vaci egal cu numărul de vi­ței contractați și livrați, precum și cantitățile de porumb ce se vor primi, în funcție de volumul valorificărilor, vor fi pentru fie­care crescător de animale un sti­mulent material care va duce valorificarea tuturor posibilități­lor de care dispun pentru a vin­de animale la greutate cît mai mare și de calitatea I, întrucît sporul de preț este avantajos. Să luăm, de exemplu, valorificarea porcilor pe bază de contract , pînă la sfîrșitul acestui an, co­operativele agricole din județul nostru au în planul de livrări 21.029 porci în greutate de 2070 tone. Or, hotărîrea precizează, că dacă greutatea de livrare a unui porc este de 101 - 115 kg Stimulent în creșterea liștilor, a lucrătorilor din unități­le agricole pentru a depune e­­forturi în vederea îndeplinirii și depășirii prevederilor de plan ca să sporim­­ contribuția județului nostru la micșorarea pagubelor cauzate de calamitățile naturale ce s-au abătut asupra altor ju­dețe din țara noastră.­­ Evident, efectivele de ani­male vor spori în mod special în întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole. Hotă­rîrea stipulează însă unele avan­taje și pentru țăranii coopera­tori. In ce măsură aceasta va mări interesul lor pentru dezvol­tarea intensă a creșterii și în­­groșării porcilor și tineretului bovin și a valorificării acestora pe bază de contract­­ nemijlocit la sporirea efectivelor și la ridicarea productivității lor. — O ultimă întrebare : Ce în­seamnă, de fapt, pentru județul nostru, îmbunătățirea prețurilor de cumpărare a animalelor și a produselor animaliere, dacă ne referim la cooperativele agri­cole ? C. Mustață­­ înseamnă foarte mult. Mai concret, peste 7 mili­oane de lei vor încasa coopera­tivele agricole în plus numai de pe urma valorificării produselor animaliere, pînă la sfîrșitul anu­lui, prin întreprinderile contrac­tante. Cîteva exemple arată că atenția consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole, specialiștilor și a fermierilor tre­a­buie să se îndrepte în viitor spre viu, se acordă un spor de preț în plus de 1,50 lei/kg. Prin a­­ceasta cooperativele agricole vor putea livra, în plus, 138 tone de carne, numai la aceste efecti­ve, pentru care vor încasa peste valoarea inițială încă 1,2 milioa­ne lei, față de plata ce s-ar cu­veni dacă porcii ar fi valorificați la greutatea inițial contractată. Noile măsuri prevăzute în a­­ceastă hotărîre de care vor be­neficia substanțial cooperativele agricole și membrii cooperatori vor duce nemijlocit la sporirea efectivelor de animale și a can­tităților de lapte și carne la fon­dul de stat. Prin aplicarea aces­tei măsuri vor crește veniturile bănești ale acestor unități și ale membrilor cooperatori, puternic animalelor

Next