Clopotul, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 2786-2861)
1970-06-03 / nr. 2838
> X I ___________________________________________ ______________________________CLOPOTUL ^ PAGTNA 3 DUMNEATA TINERE, AI DE PUS VREO ÎNTREBARE? „Vă spun mai intii despre mine, ne scrie H. G. din Botoșani, că sunt elevă la liceu și am cunoscut un băiat in oraș, tot elev la liceu, și după trei întilniri m-a invitat la film. El a scos bilet și după ce am intrat in sală am vrut să-mi plătesc biletul, căci mă simțeam foarte prost să vizionez filmul plătit de el ,care este elev ca și mine. (Suntem colegi de liceu). Inti a refuzat să primească banii, apoi i-a primit. Dar după ce am ieșit de la film el era foarte supărat (nu știu de ce) și ne-am despărțit pentru totdeauna, fără a ști și eu motivul. Cind îl întilnesc acum la școală în pauze parcă nici nu ne-am cunoaște. Vă rog să-mi răspundeți dacă eu am greșit că mi-am plătit biletul etc.". Și H. G. conchide : „Cum trebuie să se poarte o fată cu un băiat din momentul în care ei au făcut cunoștință ? (căci eu sunt foarte timidă și nu am prea avut de-a face cu băieți”. Aceasta este scrisoarea unei adolescente în pragul primei iubiri. E greu de dat un răspuns „ca la carte“ unei astfel de probleme. Relațiile dintre un băiat și o fată la această virstă „dificilă" trebuiesc călăuzite, bineînțeles, de o reciprocitate prietenească. Sfiala, nehotărirea, vor fi depășite de sinceritatea sentimentelor. Un tinăr, o tinără, nu sînt singuri în lumea noastră. Colectivul, familia, educatorii sunt chemați să cultive vîrstei adolescente maniere sensibile, elanuri adevărate. „Cum trebuie să se poarte o fată cu un băiat” este in aceeași măsură și o temă bună de tratat în adunările uteciste, la ora de dirigenție, dar mai ales in discuțiile mamei cu fiica sa, între colegele aceleiași clase, intre prietene. Și iată acum scrisoarea unor tineri căsătoriți : „In cartierul în care ne-am stabilit, pe strada Hatman Arbore din Botoșani, avem citeva vecine care caută să distrugă această căsnicie, acest cămin care abia s-a închegat (căminul semnatarilor scrisorii n.n.). Dorim să publicați și numele celor care se ocupă de așa ceva : Beilic Elena, Stroeșteanu Ica și Stroeșteanu Neluca,... fete care nu au altă ocupație in afară de mahalagism. Nu putem merge nicăieri din cauza lor, învață copiii de pe stradă ca atunci cind trecem pe la porțile lor să arunce cu pietre după noi, să strige și să spună cuvinte jignitoare sau murdare la adresa noastră. Noi nu le-am răspuns încă niciodată la toate jignirile lor...“. Lenuța și Mitică. Intr-adevăr, faptele par să vină dintr-o „mahala", deși destinatarii scrisorii sunt cetățenii unei străzi mărginașe a municipiului nostru. Cele trei fete care se ocupă de „mahalagism” pot fi tratate în definitiv după rigorile legii : despre parazitism și împotriva lui este emis Decretul 153. Tinerii noștri corespondenți par insă oameni așezați și in același timp deschiși pentru prietenie. Aici se naște întrebarea ce s-ar face și cele trei răutăcioase in situația Lenuței și a lui Mitică S. ? Sau poate viața tineretului din municipiul Botoșani nu oferă suficiente mijloace de petrecere a timpului liber intr-un mod mai plăcut ? Să ascultăm în acest sens pe un alt corespondent care semnează cu inițialele T. R. „Sunt la virsta celor mai tineri ani cînd totul in calea noastră a tinerilor ar trebui să fie munca, cîntecul, dispoziția și voia bună. Aceste lucruri le dorim cu toții, însă în municipiul nostru nu le putem îndeplini așa cum am vrea noi, deoarece după o saptâmină de lucru nu avem unde merge să ne intilnim tineri cu mai mulți de diverse profesii , să ne cunoaștem, să discutăm, să concurăm în realizarea unor diverse acțiuni specifice. Sînt sigur că dacă s-ar lua această inițiativă nu ar mai exista o așa mare aglomerație de tineret pe trotuarele orașului în fiecare seară. Pentru că există condiții in municipiul nostru. La Casa de cultură s-ar putea organiza asemenea acțiuni, diverse seri distractive, concursuri de preselecție în vederea înființării unei formații de muzică ușoară etc. Mă gindesc la ajutorul dumneavoastră pentru a face o cotitură radicală a vieții tineretului din municipiul nostru, bineînțeles, și cu acordul U.T.C.-ului“. Nu „cu acordul“ ci, spunem noi, chiar din inițiativa și sub directa coordonare a Comitetului municipal U.T.C. Deocamdată lăsăm scrisoarea lui T. B. deschisă. Așteptăm și alte sugestii și păreri din partea tineretului și, nu mai puțin, părerea comitetului municipal U. T. C. P. S .Dacă ne veți scrie, vă răspundem. I. MURGEANU Ș Vedere din Arad Fotografia : I. TODIREANU iazul Stânceni a I.A.S. Cătămărăști. Se lucrează intens pentru repopularea iazului Fotografia : I. HELICI Mai multe vi S intem siguri, că la ora cind se citesc aceste rînduri există în țară mai multe vieți omenești salvate. Că există, cel puțin, în cazurile pe care le vom relata, garanția învingerii vicisitudinilor create, pe moment, unor oameni de revărsările apelor miloase. In acest sens, putem argumenta cele spuse, apelînd la forța explicativă de convingere a unor fapte pezi trecute cu cîteva zile în urmă la Centrul de recoltare și conservare a sîngelui din Botoșani. Un om, pe nume Traian Mighiu s-a prezentat, din proprie inițiativă, la Centrul de recoltare și conservare a sîngelui, donînd cantitatea de 250 ml. de sînge sinistraților suferinzi din localitatea unde a fost salariat— Sighetul Marmației. Dar nu numai el a făcut acest gest de o profunzime umană Din comuna Nicolae deosebită. 10 oameni, din care Bălcescu reținem doar numele cîtorva din ei, Vasile Caspar, Maria Niculiță și Dumitru Cularu și-au înscris omenia pe listele de donatori de sînge, tot pentru cei ce sînt sinistrați. Alte exemple se pot da atunci cînd vine vorba de elevii Școlii profesionale de mecanici agricoli din Botoșani. Viitorii maeștri care se pregătesc la școala agriculturii socialiste s-au prezentat pentru a doua oară în grup la același centru de recoltare și conservare a sîngelui, permițîndu-ne doar să le notăm cantitatea de sînge donată (7,250 litri) nu și identitatea lor nominală. Așa cum ne-a spus unul dintre ei „numele noastre nu au importanță. Important e că am putut și noi să fim cu ceva de folos oamenilor care au avut de suferit de pe urma calamităților naturale“. Ce-am putea adăuga la aceste simple cuvinte ale tînărului anonim ? Doar precizarea că în aceeași zi cînd ne-a vorbit, în altă parte a județului, 56 de cetățeni din comuna Corlăteni, au donat sînge pentru salvarea a încă 60—70 de vieți omenești. THEODOR UNGUREANU Contractarea lînii In unele localități, planul de contractare a producției de lină a fost realizat sau chiar depășit (Gorbănești, Sulița, Bucecea, Românești, Leorda, Răuseni). In altele însă sezonul tunsului oilor se apropie fără ca cei cu obligația să sprijine această acțiune — comitetele executive ale consiliilor populare comunale, deputații și alți factori de răspundere — să-și fi încheiat cel puțin prima parte a misiunii — contractarea. Sub jumătate din prevederile de plan la contractări au realizat comunele Frumușica — 30 la sută, Hopiieni, N. Bălcescu, Prăjeni, Tudora, altele. Ce spun Vorona și primarii respectivelor comune ? COMUNIȘTII (Urmare din pagina I) de pe o mică suprafață torentul, s-a retras. La fel stau lucrurile și la Baranca — comuna Hudești, unde peste 150 de hectare cu porumb, ca și alte culturi se resimt puternic după calamitate. Dar oamenii nu stau indiferenți : „Orice așteptare mărește paguba, ne-a declarat tovarășul Gheorghe Dupac. In ambele cooperative din comuna noastră — și la Rădauți-Prut, și la Miorcani — prașila I la sfeclă s-a realizat în procent de peste 80 la sută, la floarea-soarelui s-a încheiat, iar la porumb — unde suprafețele sunt mai mari — s-a efectuat pe mai mult de jumătate din suprafață“. — După cît înțeleg, la dv. se face totul pentru recolta anului 1970. — Vrem să facem totul , săpăm canale de deversare a apei, utilizăm — la întreaga capacitate — toate pompele de aspersiune existente în cadrul comunei. Dar ceea ce e important, revelatoriu, toți oamenii înțelege faptul că chemarea momentului de a folosi fiecare clipă bună de lucru, de a nu precupeți nici un efort pentru nominimrea situației, pentru asigurarea unor merite mai mari acolo unde se poate. In munca de realizare a celor mai bune condiții ce să favorizeze o recoltă bogată, contribuția tineretului va fi mai mult decit meritorie. „Tinerii înșiși — ne-a spus tovarășul Ioan Dragomir, prim secretar al Comitetului județean U.T.C., au propus construirea la Ștefănești, a unui dig. In aceste zile vom declara șantier al tineretului digul ce se va construi, pe malul Siretului, între Vîrfu Cîmpului și Rogojești, în lungime de peste 12 km. In timpul verii, mulți elevi vor lucra în întreprinderile agricole de stat, iar un număr apreciabil de tineri salariați au solicitat să-și dedice concediul de odihnă muncii de reconstrucție“. Continuăm discuția cu tovarășul Dumitru Gheorghiasa, secretar al Comitetului județean U.T.C. : „Tinerii din comune — ne-a spus interlocutorul — nu au mai așteptat indicațiile noastre. Au fost prezenți la datorie în lupta cu apele, acum sunt la datorie în lupta pentru o recoltă mai mare. Exemple ? Unul singur, revelator : mecanizatorii din Rădăuți - Prut, ca cei din Miorcani, conduși de coșimuniștii Mihai Baghiu și Aurel Ignat, lucrează la „zi lumină“, fâcînd totul pentru recolta anului 1970. Despre ei, nu veți auzi doar cuvinte de laudă“. Nu peste tot, însă, eforturile rating amplitudinea Timpul este prețios, a maximă, amîna munca de refacere a culturilor înseamnă a pierde din nou, efectul slabei mobilizări a tuturor forțelor nu poate decis să aducă noi daune averii colectivului, economiei naționale. Tocmai de aceea este deosebit de important ca organizațiile de partid din cooperativele agricole de producție, organele locale de stat, să acorde lucrărilor agricole — în această perioadă dificilă, ce solicită o maximă mobilizare de forțe, — toată atenția, să acționeze variat, în funcție de condițiile existente. Cu atît mai mult se cere urgentarea aplicării măsurilor preconizate, cu cît în multe locuri, chiar dacă apele s-au retras, excesul de umiditate diminuează în bună măsură ritmul de lucru. ...Sîntem însă siguri că situația dificilă va fi depășită. Zilnic se anunță creșterea depunerilor în conturile 2000 și 489.03 . au sporit angajamentele la producția industrială cu încă 14 milioane lei, care, împreună cu angajamentul inițial, echivalează cu o producție suplimentară de 34 milioane lei. Față de toate acestea, încleștarea oamenilor din județul nostru cu forțele naturii se va încheia, oricum, prin victoria celor dinții. Va fi o victorie scumpă, plătită prin muncă asiduă, tenace. TRAFSPAX Adesea, cel puțin așa confirmă datele, parcul ce aparține cooperativelor agricole de producție este prezent în zona abaterilor de la prevederile legale. Am mai semnalat asemenea cazuri atît în ceea ce privește starea tehnică precum și aspectul estetic al acestor autovehicule. De această dată dorim să aducem în prim plan răspunderea conducătorilor auto pentru aceste mijloace de transport, precum și a conducerilor C.A.P. pentru felul cum sînt încărcate autocamioanele și starea tehnică în care acestea circulă. Problema prezintă importanță în primul rînd pentru conducătorii auto care au ca loc de muncă apoi pentru volanul mașinii și colectivitatea umană din organizația cooperatistă, pentru care mașina reprezintă un mijloc important de mecanizare a anumitor lucrări efectuate în circuitul economic cotidian. Cu toate acestea, mulți dintre conducătorii auto manifestă pregnante simptome de amnezie , ceea ce au învățat cîndva nu mai e actualitate, sînt abandonate reguli și prevederi elementare ale desfășurării normale a circulației. Cîteva cazuri, pe care le expunem în rîndurile ce urmează, sînt edificatoare și ele obligă la unele reflecții nu numai pe conducătorii auto dar și pe cei care veghează la ordinea și corecta activitate a acestor unități economice. Am întîlnit, de curînd, pe șoseaua Dorohoi — Mihăileni, autovehiculul 21 — BT — 505 aparținînd C.A.P. Fundu Herții. La volan — Constantin Fetcu. Ne-a prezentat lista persoanelor aflate în caroserie, semnată de președintele cu• CINE SE OCUPA DE „GARAJUL" COOPERATIVEI AGRICOLE? • ÎNDATORIRILE CONDUCĂTORULUI AUTO SE CUNOSC NUMAI LA EXAMEN • TENTATIVE CU FINAL NEAVANTAJOS. operativei. S-ar părea că pînă aici totul e bine. Dar mai departe ? Alături de persoane, în caroserie se aflau opt butoaie cu benzină. Din cîteva se prelingea lichidul inflamabil pe podeaua caroseriei. Dedesubt, pînă la toba de eșapament, defectă, doar cîțiva centimetri. Pericol pentru circulație, pentru persoanele transportate. Intr-un cuvînt, încălcarea legii. Ion Aniței, conducător auto la C.A.P. Hulub, comuna Dîngeni, se apropia de trecerea de nivel peste calea ferată. In zona interzisă depășirii el s-a angajat grăbit, dar finalul s-a soldat cu o sancțiune. Am ales exemplul pentru a sublinia că în noua legislație pentru o asemenea abatere, comisă prima oară, se suspendă permisul de conducere, pe timp de o lună pentru conducătorii auto angajați ai unităților socialiste și pe timp de 2 luni pentru ceilalți. Așadar, tentativelor de încălcare a legislației li se opun categoric măsuri ferme, care readuc în actualitate necesitatea reînnoirii cunoștințelor, aceasta impunînd ca autovehiculele C.A.P. să se încadreze, fără excepție, în prevederile cerințelor privind starea tehnică și estetică. Lt. IOAN RUSU din I. M. J. Botoșani SALVATOARELE DIGURI (Urmate din pagina I) li dat un puternic stăvilar lateral care să poată face față furiei apelor. In fața digului, pe pajiștile pe care se jucau nestingheriți copiii, pe locul rezervat antrenamentelor unor jocuri sportive, acum bîntuie viitorile apelor. Ceva mai departe se zărește doar bara orizontală a unui cadran de poartă a terenului de fotbal. „Apa are deci, pe uscat, peste 2 metri“ — comentează cineva. In gara portuară, o mulțime de oameni privesc uluiți la zbaterea valurilor In treptele de la intrarea principală, la balustrada cheiului care se află pe jumătate în apă. O punte suspendată face legătura între clădirea portului și locul de îmbarcare a vaselor. Activitatea rămîne neîntreruptă. Din cînd în cînd hidrotehnicienii măsoară cota apelor. Un centimetru in creștere, apoi încă unul și încă unul. Cu o oarecare mulțumire în expresie tovarășul Vasile Tronaru, prim secretar al comitetului municipal de partid ne mărturisește: „Avem o singură unitate economică care azi și-a întrerupt activitatea datorită inundațiilor și anume întreprinderea de prefabricate din beton situată în fața digului. Și aici s-au luat la timp măsurile de evacuare a materialelor. Prin diguri interioare am salvat și fabrica de zahăr. Dacă nivelul apelor va ajunge — după prognoza hidrologică prestabilită — în cota maximă la 820 cm atunci orașul este în afară de orice pericol. Oricum, sîntem pregătiți și pentru cazuri mai grele dacă va fi necesar să intervenim" — ne asigură în încheiere primul secretar al municipiului. Sub privirea a sute de oameni, locuitori ai Giurgiului, sau ai orașelor mai apropiate, mii și mii de tone de apă se pierdeau în depărtări împinse de uriașa forță a dezlănțuirii. Dar și în celelalte localități dunărene ca și în Giurgiu, oamenii li s-au opus cu dîrzenie și curaj pentru a evita pierderea bunurilor, a recoltelor, a avuțiilor. „Orașul, satul sau recolta trebuie să fie în afara oricărui pericol". O frază scrisă cu aceeași nuanță in conștiințele miilor de eroi care s-au luptat cu tirania apelor înfuriate. Și pentru aceasta s-au construit cu repeziciune diguri înalte și lungi, salvatoarele diguri. OAMENI LA VOLAN (Urmare din pagina I) tone/km. In aceste zile, cînd întreaga țară depune eforturi pentru a acoperi pagubele provocate economiei de calamitățile naturale, angajamentul a fost suplimentat cu încă 83 mii tone/ km. Aceasta presupune prelungirea tumulului, lucru de duminică. După cum ne informează șeful contabil al autobazei, Teodor Sandu, prima desfășurare de forțe făcută duminica recentă a consemnat rezultate deosebite : 64 de autocamioane, 740 de tone transportate, echivalent 33.330 tone/km. In frunte — coloana 2 condusă de Dumitru Cojocaru. Consemnăm cu bucurie faptul că mulți șoferi, printre care Constantin Hliboceanu, Vasile Crudu, Enache Pațurea și Emil Aursulesei, au făcut în această zi cite 4 și 5 curse la ianța de apoape 50 de km fiecare. VOT[ ECONOMICE Cale lungă... papuci de fier De la inceputul anului și pînă acum in comunele din județ au luat ființă încă 19 secții de prestări servicii către populație. In comuna Lunca, de exemplu, s-au înființat o nouă secție de croitorie, una de tinichigerie și alta de dulgherie ; la Călărași — de împletit nuiele și foto ; la Tudora — o tîmplărie și o dulgherie ; la Dîngeni — o tapițerie etc. Secțiile de sifonărie din Darabani, Frumușica și Săveni produc, începînd cu luna trecută și băuturi răcoritoare. In prezent, in cadrul cooperației de consum sătești, funcționează 470 de secții de prestări servicii în 30 de profile din care 317 cu caracter industrial, 145 neindustriale și 8 brutării. Pînă la sfîrșitul anului sunt planificate a lua ființă încă cel puțin 35 de noi secții. Pentru organizarea lor se cere insă mai multă inițiativă și preocupare din partea conducerilor unor cooperative și a consiliilor populare de la comune cărora nu trebuie să le fie indiferent cât de lungă este calea pe care o bat oamenii pentru a-și putea satisface asemenea trebuințe. Cazuri negative sunt încă destule în această privință : la Hilișeu lipsesc cu desăvîrșire secțiile de prestări cu profil clasic (croitorii, cizmării, frizerii) , cizmării lipsesc și în comunele Prăjeni, Drăgușeni, Mitoc, Concești, Văculești, Pomîrla. Din această cauză sătenii sînt obligați să bată uneori drum, nu glumă, de zeci de kilometri pînă la oraș pentru a-și repara ghetele sau a-și coase un costum de haine, cînd tot atît de bine ar putea să rezolve astfel de treburi în comunele lor. Oare primarii și președinții cooperativelor respective unde și-ar fi reparînd pantofii ? Drumul... tărîței Reglementările actuale prevăd, în scopul cointeresării producătorilor agricoli, ca pentru cantitățile de lapte de vacă predate statului pe bază de contract, acestora să li se pună la dispoziție — contra cost — anumite cantități de tărîțe. Pe baza graficelor întocmite de către Industria laptelui, unitățile cooperativelor de consum sătești sunt obligate să distribuie târîța la contractanți. Până aici, toate clare. Numai că itinerariul Industria laptelui — cooperație de consum — producător este foarte întortocheat. In multe scrisori trimise redacției, țăranii cooperatori din Călinești și Vițcani (comuna Mihăileni), din Poiana, Vf. Cîmpului etc. ne sesizează că luni în șir partenerul de contract nu se achită de obligația de a le aduce tărița. De la Aluniș-Vf. Cîmpului, Mihai Bobu ne-a sesizat că tărița ce urma a fi repartizată producătorilor agricoli din satul respectiv, era reținută la cooperativa de centru din care cauză oamenii erau nevoiți să care cu spatele sacii de târîțâ, circa 6—7 km distanță. La sesizarea ziarului s-au transportat recent în satul Aluniș 3500 kg tărîță, adică necesarul de acoperit față de cantitatea de lapte preluată. Contractul încheiat între reprezentanții Industriei laptelui și producători prevede obligații din partea ambilor parteneri și care trebuie respectate întocmai. Părerea noastră este că Industria laptelui nu trebuie să-și considere încheiate atribuțiile numai prin predarea către U.J.C.C. a acelor grafice pe comune și localități. Ea trebuie să verifice și dacă acestea se respectă, dacă producătorii își primesc drepturile cuvenite, dacă mandatarul său — U.J.C.C. — își face datoria pînă la capăt. Altfel, baza relațiilor contractuale poate fi serios șubrezită ceea ce poate explica și situația din prezent cînd cantitățile de lapte ce se preiau pe bază de contract din gospodăriile personale ale membrilor cooperatori din județul nostru sunt insuficiente față de posibilitățile existente. • SPORT • SPORT • FOTBAL In campionatul juniorilor si școlarilor FULGERUL DOROHOI — POLITEHNICA IAȘI 2—1 (1—0) ; C.F. R. PAȘCANI — TEXTILA BOTOȘANI 6—2 In folosul sinistraților LA BOTOȘANI : OLDSBOY — SELECȚIONATA DE TINERET 3—4 Spectatorii prezenți duminică pe stadionul botoșănean au revăzut la lucru cîțiva fotbaliști care și-au pus de mult ghetele în cui : Prîsnea, Seci, Doboiu, Popescu, Mălăieru, Ungureanu și ceilalți care au arătat că încă nu au uitat ceva săzică un dribling sau un șut. Tinerii care le-au fost adversari au trebuit să se întrebuințeze serios pentru a cîștiga întîlnirea. Arbitrajul a fost asigurat de trei jucători ai formației divizionare textiliste — Baba, M. Constantinescu și Cucuveică. Un meci foarte interesant se anunță a fi cel de joi între foști fotbaliști din Botoșani și Suceava. HANDBAL LICEUL „M. EMINESCU“ - LICEUL „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA 19—19 Partida disputată în cadrul diviziei juniorilor și școlarilor a oferit celor prezenți un frumos spectacol. Botoșănenii au avut inițiativa majoritatea timpului de joc. Dar ultimele două minute le-au fost de ajuns sucevenilor să egaleze, profitînd și de cîteva greșeli ale jucătorilor gazdă. Rezultatul este totuși echitabil. Au arbitrat bine L. Covalciuc și I. David. . In deschidere s-a disputat meciul între handbalistele Voinței și Liceului „Mihai Eminescu“. A cîștigat, cu 8—6, Voința. TEOFIL UDREA "Urmare din pagina I) bazei furajere și introducerea tehnologiilor moderne de creștere și exploatare. Se vor construi, in următorii 5 ani, peste 20 de complexe în care se vor crește și îngrășa anual, în final, 130.000 de porci, 11.000 vaci pentru lapte 72.000 păsări matcă, 600.000 pui pentru carne și 10.000 taurine la îngrășat. Aceste prevederi sunt pe deplin realizabile. De aceea solicităm aportul tuturor special. Matei : Este cunoscut faptul că țăranii cooperatori și-au adus și pînă acum o contribuție însemnată la asigurarea fondului central cu carne, lapte și ouă. Noile prevederi privind scutirea de impozite pentru un număr de vaci egal cu numărul de viței contractați și livrați, precum și cantitățile de porumb ce se vor primi, în funcție de volumul valorificărilor, vor fi pentru fiecare crescător de animale un stimulent material care va duce valorificarea tuturor posibilităților de care dispun pentru a vinde animale la greutate cît mai mare și de calitatea I, întrucît sporul de preț este avantajos. Să luăm, de exemplu, valorificarea porcilor pe bază de contract , pînă la sfîrșitul acestui an, cooperativele agricole din județul nostru au în planul de livrări 21.029 porci în greutate de 2070 tone. Or, hotărîrea precizează, că dacă greutatea de livrare a unui porc este de 101 - 115 kg Stimulent în creșterea liștilor, a lucrătorilor din unitățile agricole pentru a depune eforturi în vederea îndeplinirii și depășirii prevederilor de plan ca să sporim contribuția județului nostru la micșorarea pagubelor cauzate de calamitățile naturale ce s-au abătut asupra altor județe din țara noastră. Evident, efectivele de animale vor spori în mod special în întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole. Hotărîrea stipulează însă unele avantaje și pentru țăranii cooperatori. In ce măsură aceasta va mări interesul lor pentru dezvoltarea intensă a creșterii și îngroșării porcilor și tineretului bovin și a valorificării acestora pe bază de contract nemijlocit la sporirea efectivelor și la ridicarea productivității lor. — O ultimă întrebare : Ce înseamnă, de fapt, pentru județul nostru, îmbunătățirea prețurilor de cumpărare a animalelor și a produselor animaliere, dacă ne referim la cooperativele agricole ? C. Mustață înseamnă foarte mult. Mai concret, peste 7 milioane de lei vor încasa cooperativele agricole în plus numai de pe urma valorificării produselor animaliere, pînă la sfîrșitul anului, prin întreprinderile contractante. Cîteva exemple arată că atenția consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole, specialiștilor și a fermierilor treabuie să se îndrepte în viitor spre viu, se acordă un spor de preț în plus de 1,50 lei/kg. Prin aceasta cooperativele agricole vor putea livra, în plus, 138 tone de carne, numai la aceste efective, pentru care vor încasa peste valoarea inițială încă 1,2 milioane lei, față de plata ce s-ar cuveni dacă porcii ar fi valorificați la greutatea inițial contractată. Noile măsuri prevăzute în această hotărîre de care vor beneficia substanțial cooperativele agricole și membrii cooperatori vor duce nemijlocit la sporirea efectivelor de animale și a cantităților de lapte și carne la fondul de stat. Prin aplicarea acestei măsuri vor crește veniturile bănești ale acestor unități și ale membrilor cooperatori, puternic animalelor