Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-08-02 / nr. 2890

PĂRINTELE FLOREI ROMÂNE 75 de ani de la moartea medicului DIMITRI! A văzut lumina zilei în satul Bivol (Viișoara de astăzi), județul Botoșani, și a avut noro­cul să fie inițiat încă de copil în tainele na­turii de către un naturalist polonez, emigrant politic, care se oploșise tocmai în satul lui. Cu atit mai mult a îndrăgit științele natura­le ca liceean în Iași, unde ajunge sub înrîu­­rirea captivantă a lui Cobălcescu și unde il cunoaște și pe Fătu. După terminarea liceu­lui, pleacă la Sorbona, înscriindu-se la Fa­cultatea de medicină și științe naturale, un­de este remarcat de renumitul profesor Henri Baillon (1827 — 1895) care îi produce o im­presie profundă, determinantă pentru întrea­ga lui activitate științifică. In curs de abia doi ani, impetuosul student își ia licența în­ științe naturale (1866) iar în anul următor ocupă prin concurs catedra de botanică și zoologie de la Universitatea din Iași, la vîrsta cînd avea numai 21 de ani, devenind coleg cu Cobălcescu, magistrul geo­logiei și al mineralogiei românești. In anul 1869, la Paris, își ia doctoratul în medicină cu o teză despre studiul botanic și terapeutic al gentianaceelor utilizate în medi­cină. Obține cu acest prilej titlul de laureat al facultății de medicină și este decorat cu medalia de bronz pentru valoarea tezei sale. întors la catedra sa din Iași, este solicitat fă­ră cruțare. Pe lîngă sarcina de profesor uni­versitar, îndeplinește funcția de medic Spiridonie, medic „de cvartal“, medic și pro­ro­fesor de igienă la Seminarul Socola, profe­sor de științe naturale la Liceul Național, cus­tode al Muzeului societății de medici și na­tu­raliști. Dîndu-și seama de greutățile ce le întîm­­pină elevii care se pregăteau pentru bacalau­reat, tipărește în curs de doi ani, trei ma­nuale de științe naturale, pentru școlile se­cundare : Geologie (1872), Zoologie (1872) și Botanică (1873), a căror ținută științifică , și a căror terminologie precisă le-au făcut în­dată cunoscute și larg răspîndite. In anul 1874 se transferă la catedra vacan­tă de botanică și zoologie din București, unde își dezlănțuie ofensiva pentru explorarea ști­ințifică a florei din întreaga Românie, ca și pentru întemeierea primelor așezăminte bo­tanice universitare din țară. In cinci ani, termină opera principală a flo­rei române pe care o intitulează „Prodromul florei române“. Efortul uimitor al lui Brîndză, erudiția lui neobișnuită, criticismul său de severă scrupulozitate, etica înaltă în ținuta lui de critic, semnificația istorică și patriotică a inițiativei fac din „Prodrom“ o operă epocală în literatura botanică românească. Toate a­­ceste merite au avut drept rezultat alegerea lui, la 30 iunie 1879, ca membru titular al A­­cademiei Române, care l-a onorat în anul 1880 cu premiul „Gheorghe Lazăr“, și naturalistului BRINDZA Din însărcinarea Academiei, cercetează flora Dobrogei, întocmind și publicînd lucra­rea fito­­­geografică „Vegetațiunea Dobro­gei“, apărută în 1887. Foștii lui elevi aminteau cu pietate de se­lectele și documentatele lui cursuri, la care a­­părea solemn și la care, după însăși mărturi­sirea lui, pășea cu emoția primei lui lecții u­­niversitare, chiar după 20 de ani de profeso­rat. El a fost prmul biolog român care a in­trodus lucrările practice de microscopie pen­tru studenți. Pe lîngă toate acestea, Brîndză nu a uitat nici o clipă că este în același timp profesor și purtătorul ales al misiunii de a crea, din nimic, instituțiile anexe învățămîntului și pro­gresului botanicii la un nivel demn de un stat civilizat . Astfel, în anul 1875, Brîndză ia sub conducerea sa grădina botanică de la Cotroceni și obține pentru colecții botanice și bibliotecă o încăpere în clădirea universi­tății. Acest spațiu avar, în care se înghesuiau plantele și cărțile, alături de generozitatea și entuziasmul marelui magistru, a devenit cen­trala principală a creației botanice din Ro­mânia acelor vremuri. La 24 martie 1884, însă, izbucnește un in­cendiu teribil care a mistuit în flăcări majo­ritatea colecțiilor de la Muzeul Național adă­postit la universitate. Tragedia a frînt fizicește pe ctitor, lumea l-a văzut plingînd și desfigurat, iar inima lui slăbită de munca excesivă de pînă atunci a suferit o lovitură atit de violentă, încît nu și-a mai revenit niciodată. Cu toate acestea, lui Brîndză îi mai rămîn puteri pentru a reface din temelie așeză­­mintele instrucției și ale creației botanice de care își legase inima. Abia după cinci ani, se termină mărețul­ și pitorescul institut botanic de pe dealul Cotrocenilor, o mare și bine or­ganizată grădină botanică ale cărei sere monumentale se umpluseră de plante exo­tice. Brîndză are totuși fericirea ca la 22 februarie 1892 să țină prima sa lecție în am­fiteatrul noului institut. Dar satisfacția odihnitoare a succesului nu a putut compensa efectul dezastruos al unei excesive și necurmate tensiuni a organismu­lui său. Boala de inimă se agravase. Se re­trage, în cele din urmă, la vila sa din Slă­­nicul Moldovei, unde moare în ziua de 3 au­gust 1895, la vîrsta de 49 de ani. Țara întreagă cinstește memoria acestui fiu a­ județului Botoșani care se avîntase cu vo­ință încordată și cu o nestinsă însuflețire în zbuciumul luptei pentru descoperiri botanice în laborator sau în natura patriei noastre. Prof. ADRIAN LUNGU Folosirea celor minute (Urmare din pagina sm­perienței cîștigate. Această a­­firmație este susținută și de fap­tul că în timp ce programul de lucru nu prea a fost respectat, pe total semestru normele au fost depășite în medie cu 2,5 la sută. Tot din motive de califica­re s-au produs confecții calitativ necorespunzătoare, fapt pentru care s-au înregistrat refuzuri de la beneficiari în sumă de 250.000 lei. Dacă în darea de seamă pre­zentată de comitetul de direcție lipsurile au fost doar enunțate, calculîndu-se numai efectele lor negative și în treacăt fie spus, altele au fost trecute cu vede­rea, în schimb participanții la dezbateri au criticat deficiențele în profunzimea lor. Victor Cră­­cană, șeful sălii de croit, spu­nea : „Noi ne străduim să asi­gurăm calitatea produselor încă de la faza de croit, dar fără o materie primă bună nu se poate obține acest lucru. Docul care îl primim de la Uzinele textile „Moldova“ ne face mari greutăți, are fire străine și diferențe de nuanțe. In prezent am magaziei cupoane care returnat totali­zează peste 6000 m liniari“. Arătînd că nu întotdeauna conducerea combinatului ajută» Fabrica de confecții din Doro­­hoi, tehnicianul mecanic Con­stantin Nicuță a spus : „Am dus la atelierul combinatului, la Bo­toșani, o mașină de executat bu­toniere pentru a fi reparată. Du­pă al doilea drum făcut acolo, am adus mașina însă reparația a fost executată superficial. In semestrul I, din cele 1600 piese de schimb solicitate pentru ma­șinile de cusut nu am primit nici una. Dacă avem în vedere că dintre mașinile speciale nu avem nici una de rezervă între­ruperile sunt inerente“. Cel mai important lucru re­ieșit din dezbateri este că ma­rea majoritate a muncitorilor nu se împacă cu acei tovarăși de lucru care nu respectă disciplina muncii, care nu se străduiesc să-și îndeplinească sarcinile de plan, fapt pentru care au ex­primat critici severe. Muncitoa­rea Hareta Botică în cuvîntul ei a subliniat : „Este rușinos să te prezinți în fața adunării ge­nerale a salariaților cu planul neîndeplinit. Desigur, am avut necazuri că au lipsit fermoare, catarămi, dar în același timp ră­­mînerile în urmă se datoresc și unor muncitoare care nu folo­sesc complet timpul de lucru, așa cum este cazul tovarășelor Florica Oniciuc și Elena Pos­teucă, care se ceartă în repeta­te rînduri“. Referindu-se la as­pecte de același gen, șefa de schimb Silvia Cosma arăta : „Cu toate că am obținut rezultate bune îndeplinind sarcinile de plan, totuși în brigăzile noastre, din cele 480 de minute se irosesc fără rost. Lucrul multe se termină mai devreme cu două­zeci de minute față de progra­mul stabilit. Adela Bălineanu, ca­re este o muncitoare cu îndemî­­nare, întîrzie de la program și nu de puține ori își pierde tim­pul uitîndu-se în oglindă sau cu alte nimicuri, iar Victoria Du­­mitraș jignește tovarășele sale de muncă, provocînd certuri și deci pierdere de timp. Planul pe anul viitor cît și angajamentul de a obține o producție suplimenta­ră de 800.000 lei și o economie la prețul de cost de 200 mii lei, sînt întrutotul realizabile, însă pentru aceasta trebuie să ne u­­nim cu toții eforturile“. Colectivul de muncă de la Fa­brica de confecții Dorohoi este ferm hotărît să realizeze noi suc­cese, să confirme încă o dată — deși nu are o tradiție industrială îndelungată — că angajamente­le devin fapte. Consiliul de ad­ministrație de la combinatul textil să acorde un sprijin mai substanțial acestei unități în di­recția așezării unor norme funda­mentate mai corect decît în pre­zent, să se ocupe de ridicarea calificării, de aprovizionarea la timp și cu cele necesare cît și de asigurarea livrării unor ma­terii prime corespunzătoare ca­litativ. f„CĂLUȚUL DE FILDEș“ încă de la începutul acestui an, Consiliul Național al Or­ganizației Pionierilor a declanșat competiția șahistă rezervată elevilor din școlile generale intitulată „Căluțul de fildeș“. Cu un deosebit interes au primit acest concurs elevii Școlii ge­nerale Nichiteni, comuna Coțușca. La întrecerea preliminară au fost selecționați elevii Marian Eugen, Purice Ștefan, Boz Justinian și Bulgaru Iulian. Cei patru reprezentanți ai pionieri­lor de aici au intrat în competiție cu alți 24 colegi din alte ju­dețe ale țării. Majoritatea rezultatelor din partidele desfășura­te au fost omologate. Pentru etapa a doua a concursului s-a calificat elevul Boz Justinian, care în luna august va participa la disputa directă pentru trofeu, în tabăra centrală, special or­ganizată. (Prof. C.T. Grădinaru) CLOPOTUL • PAGINA 3 Filmul din care vă prezentăm această imagine rulează pe ecranul cinematografului „Melodia" din Botoșani C. Rusu - Durnești . Vă mul­țumim pentru aprecierile dv. și sîntem bucuroși că v-ați vin­decat. In ceea ce privește ac­tuala dv. neplăcere, cel mai indicat lucru este să consultați un medic specialist ginecolog, care vă va spune precis des­pre ce e vorba și ce tratament trebuie să faceți pentru a vă normaliza situația. Gheorghe Alexandroaie — Dorohoi : Silicoza este o boală profesională, motiv pentru care veți primi și în continua­re medicamente gratuite. Neculai Botezatu — Tătă­­rășeni, comuna Havîrna : Vă recomandăm să faceți mai în­­tîi unele analize și VSH, hemoleucogramă, anume : exa­men de urină, indicele oscilo­­metric, o radiografie a părții dureroase a piciorului. Datele acestor analize le Rezul­vom interpreta ulterior. P.V.P. — Botoșani : Pentru diagnosticul dv. trebuie să folosiți crema „Maria" de zi și de noapte, care se găsește poșta medicului gata preparată la drogheriile sau farmaciile din orașul nos­tru. S. Dragomirescu — Doro­hoi : Pentru calmarea tusei, noi vă recomandăm calmotusm­ul. Acesta este un antitusiv cu ac­țiune centrală, avînd lent și prelungit. El este efect un slab anestezic local. Se fo­și­losește în tuse uscată iritativă, tuse obositoare și persistentă, în insuficiență cardiacă și în alte situații care contraindică efortul de tuse. Se folosesc cîte 10—30 picături, de 3—4 ori pe zi. F. Leontescu — Botoșani . Ca pensionar, dv. puteți be­neficia gratuit de serviciile u­­nei stațiuni balneo - climate­rice. Repartiția o puteți obține, adresîndu-vă direct sau prin­­tr-o cerere Direcției pentru probleme de muncă și preve­deri sociale, oficiul pensii. Dr. PETRU MORUZZI medic specialist Zile de maxim efort pe ogoare _____(Urmare din pagina I) de 50 — 60 ha, griul este curat și se poate recolta foarte bine mecanic, au fost masate 7 com­bine pe tarlaua „Țarina Ciorno­­hal“ cu un grad mare de îmbu­­ruienire. De asemenea, mii de clăi cu snopi stau pe cîmp, în loc să fie cărate la arii. Indolență față de apărarea recoltei mani­festă șeful contabil Petru Mihă­­ianu care este și secretarul co­mitetului de partid din coopera­tiva agricolă. Tone de grîu au stat cîte 2—3 nopți pe cîmp fă­ră a fi predate cu proces - ver­bal paznicilor, așa cum prevăd instrucțiunile U.J.C.A.P. Risipă de recoltă se face și la cooperativa agricolă din Trușești. Pe tarlaua „Poarta veche" de la Ionășeni, lucrau 5 combine la re­coltarea griului. In urma lor ră­­mîneau spice întregi, netreierate, pentru că valurile la combine nu erau bine reglate. Tractoriștii Marin Chipeancă, Vasile Curela­­ru, Puiu Sergiu, Constantin Luca și Constantin Pușcașu, își băteau pur și simplu joc de recolta de grîu. Spice rămase netăiate din cauză că masa combinei era da­tă „la mare", pierderi de boabe din cauza neetanșietății la unele combine. In schimb, șeful secției de mecanizare Petru Guriuc, era plecat cu o zi înainte să ducă „operativa“ la I.M.A. Dîngeni, iar mecanicul de întreținere Constan­tin Hulub nu era în mijlocul me­canizatorilor, așa cum are sarci­nă. După cum apreciau coope­ratorii ce lucrau pe combine s-a pierdut pe puțin 200 — 300 kg grîu la hectar. Și toate acestea se întîmplau sub privirile șefului de brigadă Ismail Boca. Ingine­rul șef Petru Popovici și preșe­dintele cooperativei agricole Ni­­colae Anania, nu trec pe cîmp ? Ce au de spus despre calitatea recoltatului ? Specialiștii de la sectorul de mecanizare din cadrul Direcției agricole județene, în frunte cu ing. Dumitru Bucovanu, precum și conducerile I.M.A., au susținut că pregătirile pentru campania de recoltare și treieriș s-au fă­cut de bună calitate. Sigur că un număr mare de combine lucrea­ză din plin. Dar nu-i mai puțin adevărat că aproape în fiecare cooperativă agricolă stau defec­te 2 - 3 combine. Cum se expli­că acest fapt cînd s-a lucrat la repararea combinelor aproape 6 luni, iar comisii din I.M.A. și de la nivel de județ au făcut recep­ții și suprarecepții ? Pe procesele verbale s-a specificat că repara­țiile sînt de calitate, iată ce am întîlnit însă pe teren. La coope­rativa agricolă din Santa Mare, din 7 combiie, lucrau doar 3. Cînd l-am întrebat pe ing. Mihai Silveanu, directorul I.M.A. Albești, de ce apar așa de dese defec­țiuni ne-a răspuns cu oarecare ezitare : „N-avem oameni pregă­tiți ca să lucreze pe combine. Ce să facem ? Sînt mașini și cînd le băgăm în lan se defectează". Dar cine avea sarcina să se o­­cupe de instruirea și calificarea mecanizatorilor ce lucrează pe combine, nu conducerile I.M.A. ? La Călărași, timp de 6 zile cu 6 combine s-a recoltat 59.267 kg grîu, atît cît s-ar fi putut recolta în acest timp cu o singură com­bină. Și lucrurile nu merg bine nici la Hlipiceni. Două combine puse la treieriș în staționar erau defecte. Șeful secției Vasile Ta­­lancă ne-a spus că „nici nu pu­teau să funcționeze combinele fără defecțiuni, după cum au fost reparate. Nu s-au schimbat unele piese uzate, pe motiv de de a se face economii la repara­ții”. In cele 3 cooperative agri­cole din comuna Hudești, cu 17 combine, în 4 zile au fost recol­tate abia 132 tone grîu, mai pu­țin decît norma pe o zi !). Pe lîngă cele 917 combine, la treieriș trebuie să lucreze din plin și cele 160 batoze de treier. Or, în cele mai multe cooperati­ve agricole batozele nu sunt fo­losite la întreaga capacitate de lucru, fie din cauza deselor de­fecțiuni ce apar sau a proastei deserviri de către echipele de co­operatori. La Pleșani, pe aria de la brigada condusă de Nicolae I. Luchian, batoza lucra din plin, fiind deservită de 36 cooperatori. In schimb, la Călărași, o batoză lucra, iar alta numai după 3—4 snopi introduși în val s-a defec­tat. Deși treierișul nu merge bi­ne la Rînghilești, Ionășeni etc. batozele se mai aflau la secțiile de mecanizare. Chiar la Hlipi­ceni, unde lucrau două batoze, nici într-o zi nu și-au realizat normele. La alta din Colniceni, echipa era formată din copii, iar la Victoria, batoza se defectează mereu. Deci, vinovați sunt și me­canizatorii și cei din conducerea cooperativei agricole. Toată recolta de grîu trebuie să ajungă cît mai grabnic în hambare — iată ce trebuie să cunoască fiecare om al muncii din agricultură. Pod metalic V EXPO’70 (Urmare din pagina I­­tificială într-un zbor real, oferă un spectacol emoționant; pe 63 de ecrane, cu cel mai mare pro­iector conceput vreodată, se cele­brează, la Osaka, centenarul nașterii lui Lenin , la pavilionul S.U.A. în formă de ciupercă tur­nată din fibre de sticlă, sunt ex­puse prețioasele mostre lunare ; Canada amintește, într-un palat de oglinzi, elementele vieții ei specifice — gheața, apa, lem­nul ; Elveția — un arbore gigant pe care scînteiazâ 32 000 lămpi electrice ; Birmania — un palat mirific pe spinarea unor dragoni. „Expo­­ 70" a ajuns deja la jumătatea perioadei sale de funcționare. Superexpresul Hik­­kari — cel mai rapid din lume — continuă să circule cu vagoa­ne arhipline pe distanța Tokio— Osaka, ceea ce întărește intenți­ile organizatorilor de a realiza cea mai mare participare din is­toria expozițiilor mondiale. $$ NOTE... NOTE... NOTE... Dați-i înainte cu... condeiul! Am publicat recent o notă „Prășitul din... condei. Sîntem in măsură să vă prezentăm acum și alte date în legătură cu acest aspect. Și în vecinătatea municipiului nostru sînt co­operative agricole care n-au încheiat peste tot prășitul deodată. In brigada lui Gh. Rotaru din Cișmea - Răchiți, e­­xistă circa 2 ha porumb pe care marți abia începuse să se aplice prima prașilă. Frăsina Strungă, o femeie în vîrstă, ca­re zorea cu lucrarea (vecinele ei Maria Fasniuc și Tatiana Muraru nici nu începuseră) se plîngea că brigadierul nu vrea măcar să le trimită un tractor să prășească mecanic, ca munca să le fie mai ușoară. Nu departe de tarlaua aceasta, la Costești, o jumătate de hectar de porumb în brigada lui I. Șuster se afla în a­­ceeași situație. Desigur că în scripte vor fi figurînd și acestea ca fiind prășite. Probabil că de la Direcția agricolă li se va spune in­ginerilor șefi : — Bravo, băieți ! Dați-i înainte cu condeiul ! Dar noi nu credem. Grafic de... ceartă Castraveții se întreabă și se vînd și cu preț bun la ora aceasta la I.L.F., cu condiția să fie sortați pe calități. La C.A.P. Havîrna, grădinarii și fac acest lucru. Conform grafi­cului, zilnic sau la două zile, C.L.F. Dorohoi se prezintă să-i preia. Marți 28 iulie însă, brigadierul Neculai Havîrnea­­nu, de la C.A.P. și recepționerul Emil Tarhon de la C.L.F. au avut în grafic ... ceartă. Intre orele 13 și 18 au parla­mentat la sediul cooperativei, cu glas cînd răsu­­­cînd de-a dreptul foarte ridicat, în timp ce castraveții se vestejeau, culeși la marginea lanului. Motivele : Emil Tarhon : coope­rativa agricolă nu adună marfa într-un singur loc și nu tri­mite un delegat la Dorohoi să asiste la recepție. Neculai Havîrneanu , pentru că C.S.F. nu vrea să preia de la tarla producția (delegat o să trimită ei). Din cearta aceasta au rezultat pînă la urmă pierderi pentru C.A.P. de circa 280 lei ; o parte din castraveți, veste­­jindu-se, au fost declasați la recepție. In timp ce ei se certau, patru contabile­­ socotitoare îi ascultau liniștite. Le-am întrebat : de ce nu însoțește una dintre dv. transportul pentru a asista la recepție ? — Dar ne-a spus cineva ? Evident că nu se putea duce fără dispoziție. Dar nu-i posibil ca asemenea lucruri să fie stabilite din vreme ? „Pensionarul“ celefeului Un utilaj, de vreo 6—7 m lungime, ocupînd un întreg șopron într-un spațiu și așa restrîns de la C.F.L. Dorohoi, stă acolo adăpostit din timpuri ... imemoriale. I se spune „ma­șină de spălat castraveți“. La așa ceva se pare însă că n-a fost întrebuințat niciodată. Actualul gestionar, în grija că­ruia se află, Constantin Bortă, l-a primit în 1969, de la altul care probabil îl primise de la altul. Dacă I.L.F. Botoșani nu va lua inițiativa să-l predea la fier vechi — că doar de metal e nevoie în țara asta ! — există șanse ca mulți gestio­nari să iasă la pensie fără să-și poată explica la ce ar putea folosi ținerea lui, acolo, sub șopron. Pentru că ținut așa nu face nici un... castravete. După unii, el ar fi fost predat la Dorohoi de la o altă unitate, din Fălticeni, se pare, după ce a făcut și pe acolo un stagiu. Ca să fie în ton cu înaintașii, tovarășii de la I.L.F. Botoșani — care, probabil, n-au de gînd să scape așa curînd de el, ar trebui să-i „doteze" pe cei din Săveni cu respectiva mașină. „Rezistă“ varianta ? Fabrica de articole tehnice din cauciuc Brașov STR. SPORTUL POPULAR NR. 1 recrutează candidați (băieți) în vîrstă de pînă la 18 ani împliniți in anul calenda­ristic 1970 pentru meseria : — Prelucrători cauciuc și confecționatori artico­le din cauciuc — Idem — ucenici salariați (curs seral) — strungari — ucenici la locul de muncă sala­rizați — lăcătuși curs de zi la Șc. prof. Arad; înscrierile se fac la sediul fabricii din Brașov str. Sportul Popular nr. 1 (Biroul personal) până la data de 30 VIII 1970, pe baza actelor : — certificat de naștere original — adeverință de promovare a cl. a Vlll-a — certificat medical Concursul de admitere are loc intre 1—10 IX 1970 in limba română și matematică scris și oral. Citiți zilnic ziarul „CLOPOTUL“ (Urmare din paging I) ghiontește pe cealaltă și se du­ce mai departe nemulsă. Il în­trebi pe îngrijitor de ce muls­o, acesta îți răspunde n-a că nu le mai poate ține seama. Un conovăț făcut acolo, în tabără, pentru a fi legate vacile în timpul mulsului, ar rezolva multe probleme. Apoi, mulsul pînă la ultima picătură — laptele de la urmă e cel mai gras —, contro­lul calității mulsului, adăugate la celelalte măsuri, pot determi­na realizarea integrală a planu­lui de livrări pe care și l-au sta­bilit cooperatorii din Havîrna la începutul anului pentru această fermă. In răstimpul de cînd am orga­nizat masa rotundă la coopera­tiva agricolă din Havîrna s-au TOT LA... produs unele îmbunătățiri. Un fapt pozitiv este, în primul rînd, că pentru iarnă s-a asigurat de pe acum fîn destul, 236 tone, — s-au cosit și 42 ha izlaz în a­­cest scop — ceea ce dovedește un interes sporit față de perioa­dele precedente. Dar progrese s-au făcut și în alte direcții (de pildă, în îmbunătățirea repro­ducției). Asupra lor ne vom o­ DISTANȚĂ ori­mai pe larg însă altă dată. E necesar ca din partea condu­cerii cooperativei agricole să e­­xiste o mai adîncă înțelegere față de problemele zootehniei, să le pătrundă și să le rezolve , cînd vor înțelege că de produc­ția de lapte trebuie să se preo­cupe cu gradul de intensitate cu care se interesează să strîngă griul bob cu bob, să valorifice la un preț bun gume ș.a.m.d. vom recolta de le­avea mai multe de spus, vom putea vorbi de o adevărată experiență. De la ferma de stat vecină mai au de preluat destule lucruri , pen­tru aceasta nu trebuie numai in­vestiții ci, în primul rînd, spirit organizatoric, inteligență și mun­că concretă, susținută pentru transpunerea în practică a tot ceea ce au bun vecinii. Și nu numai ei.

Next