Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)
1970-08-07 / nr. 2894
CLOPOTUL • PAGINA 2 CONTROLUL MEDICAL PERIODIC INTRE NECESITATE ȘI CONVENȚIE Produsele alimentare ajung la consumator trecînd printr-un drum, adesea lung, interesînd producătorul, magazinerul,prelucrătorul, manipulantul, lucrătorul din unitatea de desfacere etc. Se înțelege că pe parcurs, există posibilitatea infestării cu microbi, punct de plecare pentru toxiinfecții alimentare, maladii grave prin simptomatologia lor și prin caracterul lor colectiv. Alte profesii, cum ar fi cele de coafor, frizer, îngrijitor, băiat, lucrător la hotel, presupun contactul cotidian cu o mulțime de oameni. Este ușor de înțeles că unele boli și mai cu seamă cele de piele, pot fi ușor transmise și răspîndite în situațiile de mai sus, dacă unul din angajații respectivi prezintă vreo afecțiune cum ar fi piodermitele, furunculoza etc. sau este purtător cronic de bacili intestinali. Pe scurt, cam de la acest punct de vedere logic și reglementat prin lege, pleacă rațiunea controlului periodic al celor care lucrează în anumite toare. Respectivii angajați se cau obligația să posede asupra lor un carnet în care să fie trecute vaccinările efectuate (în scop profilactic), rezultatul analizei serologice (citodiol), al examenului radiologic (m.r.f.), al coproculturii pulmonar pentru bacili dizenteriei. Aceste analize se efectuează la angajare și apoi o dată sau de două ori pe an. In schimb, lunar trebuie efectuat un control clinic, adică un examen la medic. E de la sine înțeles că acest control periodic protejează nu numai marea masă de consumatori sau clienți, ci și pe lucrătorul respectiv, căruia îi depistează din timp și îi tratează afecțiunile survenite pe parcurs. De remarcat că aproximativ mie de persoane sînt înregistrate în municipiul Botoșani ca avînd obligația acestui control, dențele, cuprizînd lucrători evidin magazinele alimentare, din restaurante, cofetării, laboratoare alimentare, centre de lapte carne, cantine școlare și de înșireprinderi, chioșcuri alimentare, achizitori, manipulanți vînzători de legume - fructe, luși crători din hoteluri, case de copii, baie, coafură, frizerie, fabrica de unt, fabrica de pîine etc., etc. Ani de zile controlul periodic s-a efectuat de către circumscripțiile sanitare. Au existat însă neajunsuri care permiteau uneori transformarea controlului într-o simplă formalitate. Tocmai pentru o eficiență mai palpabilă s-a hotărît ca evidența să fie centralizată la cabinetul dermato - venerian al municipale, urmînd ca policlinicii scripțiilor sanitare să le circumrevină rolul verificării pe teren a prezentării regulate la medic și a efectuării analizelor. Din luna martie, cînd s-a realizat această unificare, prezentarea la controlul periodic este într-adevăr mai regulată, înregistrîndu-se un indice crescut, ceea ce asigură, în ultimă instanță, traducerea în fapt scopului propus. Se înregistreaază, însă, încă destule cazuri de prezentare formală sau de absențe îndelungate. Iată numai cîteva exemple : Maria de la T.A.P.L., Petru Șulea, Cucu, de la fabrica de unt, Aglaia Ananesei de la O.C.L. Industrial nu s-au prezentat din luna aprilie a.c. Alții stau și mai rău. Următorii au ultima viză din carnet pe luna martie : Gheorghe Condurache, de la O.C.L.. Alimentara, Pavel Ivanov, de la fabrica de pîine, Elena Bulai, de la cantina întreprinderii de construcții - montaj, Teodor Tudorache de la baza de industrializare a laptelui, Octav Preoț, de la Fabrica de industrializare a cărnii ca și frizerii sau Danisia Burlacu, Mihai coaforii Ivaniciuc, Didina Șovan. Și mai grav ni se pare exemplul Măriei Florea, de la magazinul de lactate din centrul orașului, care nu a fost niciodată la control. Respectiv nu are asupra ei carnetul de sănătate și afirmă că a făcut vizita medicală la circa sanitară — lucru absolut inexact sau, în orice caz, ilegal. Avem motive să credem că Maria Florea nu este un caz cu totul izolat, ceea ce demonstrează de la început că asistenții medicali ai circumscripțiilor nu efectuează întotdeauna controlul pe teren sau nu aplică cu strictețe măsurile de pedeapsă, respectiv amenda. Este locul să arătăm încă dată acestor categorii de lucrători că poartă o mare răspundere pentru sănătatea unor largi colective de cetățeni. Prezentarea la controlul medical periodic trebuie să porneascătr-o înțelegere profundă a dinacestei acțiuni și nu din frica de amendă. Dar, dacă se dovedește necesar, nu e cazul a fi cruțată punga cuiva care primejduiește sănătatea unei colectivități. Inspectoratul sanitar județean va trebui să urmărească mai îndeaproape, pe teren, acele persoane care nu au carnete de sănătate sau nu s-au prezentat regulat la control, sancționînd prompt și cu asprime orice abatere. ACELA NATA Aventurile lui Robinson Crusoe au avut un atit de mare succes, o atît de mare răspîndire, încît faima pe care cartea a adus-o autorului ei, englezul Daniel Defoe, a avut și un efect nescontat — a creat falsa impresie că scriitorul este omul unei singure cărți, lăsînd în umbră alte opere ale sale. Adevărul este că o altă scriere a sa a avut la vremea ei un succes mai răsunător decit Robinson și s-a răspîndit suficient de mult ca să aibă o anumită notorietate. Mă refer la „Intîmplările fericite și nefericite ale vestitei Moli Flanders", carte apărută la Londra în anul 1722. Cine a citit-o, înțelege de ce a suscitat opinii atît de diferite, fapt care explică în consecință, marele succes ce l-a avut, ca orice operă controversată de la început. Este de presupus că o astfel de carte poate tenta un scenarist, un regizor, un producător. Atunci cînd regizorul se numește Terence Young putem spera la o peliculă remarcabilă, iar cînd din echipa actoricească fac parte Kim Novak, Richard Johnson, Vittorio de Sica, Lilli Palmer, Hugh Griffith, mergem la un astfel de film acordîndu-i un credit prealabil. Așa cum era de presupus, un film făcut după cartea lui Defoe nu se poate detașa de anumite caracteristici intrinseci, care constituie esența. Realizatorul ar fi avut, desigur, mai multe posibilități de tratare a subiectului, atît de prolix. El a ales umorul, dar nu și-a propus neapărat o comedie. Cartea oferă material abundent pentru erotism, dar Young, fără să-l ocolească n-a depășit granițele moralei, așa cum o înțelegem noi. „Moll“ este o carte cu evidente accente critice, secționînd adesea cu brutalitate în carnea societății engleze a acelor vremuri, în moravuri, în structuri fundamentale, în concepții. Filmul atenuează adesea incisivitatea, în intenția primordială de a amuza, dar nu se poate spune că nu păstrează și destulă virulență. „Moll Flanders" — filmul putea să fie un film social, putea fi un film vulgar și imoral, putea fi un film de aventuri picarești, sau o comedie spumoasă. E greu de spus dacă este puțin din toate acestea, sau se ridică de fapt deasupra posibilităților de ales, fiind un produs original, cu rădăcini în speciile pomenite. 1 Un regizor remarcabil și o pleiadă de asemenea talente actoricești (din care n-am citat decit parțial) nu puteau peliculei, să nu ofere strălucire lumea unei epoci, cu bogații și săracii ei, cu hoți de duzină și proprietari de castelle și moșii, cu nobili scăpătați și femei pierdute, cu bancheri, hangii și aventurieri — un amalgam de moravuri, obiceiuri și intenții — totul intr-un film despre care e greu să afirmi că e comercial, că e de iartă, că e altceva ... J „Moll Flanders" — filmul a împărtășit se pare soarta curții, cu aproape două secole și jumătate mai tîrziu. Opinia spectatorilor, verdictul criticilor nu au fost unitare. Controversa a continuat, mărind interesul pentru film, aducîndu-i notorietatea, care i oricum nu-i lipsea. DOREL SCHOR CRONICA FILMULUI Moll Flanders 1 I__ CRONICA DISCULUI ANSAMBLUL „PERINIȚA” Frumusețile neasemuite ale cîntecului popular românesc au devenit de mult cunoscute pe cele mai îndepărtate meridiane ale globului. Poartă în ele, aceste minunate creații, ceva din freamătul pădurilor și holdelor, ceva din lumina soarelui, ceva din adîncurile albastre ale cerului, din susurul apelor și din cîntecele oamenilor de pe aceste plaiuri. Toate vorbesc despre calitățile și hărnicia unui popor care din negurile îndepărtatelor veacuri își făurește vatra, o apără, își cîntă dorurile și bucuria încrezător în destinul și forțele lui. Inchizînd în sine dimensiuni spirituale singulare, în raport cu toate celelalte culturi europene cîntecul popular românesc este acela care a contribuit substanțial la nașterea unei culturi muzicale autohtone, insuflînd creații compozitorilor români esențele rare ale unei spiritualități ce păstrează în adîncuri puritatea de suflet a unor civilizații arhaice, puritate ce acordă virtuțile vitale atît de apreciate în școala componistică românească. Pentru a sublinia și mai clar cele enunțate ar fi de ajuns să amintim influența hotărîtoare pe care etosul muzical românesc a avut-o asupra creației marelui Enescu. Parfumurile ancestrale existente în cîntecul popular sunt tocmai acelea care au validat circulația sală a acelei capodopere universare este opera Oedip, sunt factorii care au contribuit la cunoașterea și răspîndirea pe toate meridianele globului a ritmurilor din Rapsodii. Atmosfera lor aparte, plină de dor, plină de„acel ceva ce nu se poate stinge" cum spunea George Enescu, vorbește de o reflexibilitate aparte, specifică sufletului românesc, capabilă să cuprindă și să redea bogățiile inestimabile ascunse în simțirea și gîndurile acestui neam. Față de potențele expresive ale cîntecului nostru popular, relevate deja, față de posibilitățile inepuizabile pe care el le deschide de mai bine de un secol școlii noastre de compoziție nu mai este cazul să vorbim prea mult referitor la importanța muncii culte de valorificare a tezaurului folcloric. Muzicienii români au simțit efectele și avantajele acestei munci, încă din secolul trecut au existat preocupări în acest domeniu. Cu vremea ele s-au accentuat, s-au diversificat și au căpătat amploarea nemaiîntîlnită pe care o cunoaștem astăzi. Un rol deosebit în această activitate l-au avut diferitele formații care nu numai că au cules și au facilitat circulația unor anumite creații folclorice, dar au contribuit substanțial la vehicularea și etalarea acestor valori pe plan european. O astfel de formație, vestită astăzi în toată lumea, este ansamblul folcloric „Perinița“ al Consiliului popular al municipiului București. începuturile lui au fost destul de modeste. Abia din 1948 el a căpătat alura pe care o cunoaștem astăzi. Răsunătoarele turnee peste hotare i-au asigurat ulterior un loc între cele mai de seamă formații de acest gen din țară. Orchestra de muzică populară a constituit totdeauna unul din punctele cele mai importante ale activității desfășurate în cadrul acestui ansamblu. Sub bagheta lui Ionel Budișteanu, ansamblul ne prezintă înregistrate pe disc (Electrecord E.P.E 0386) o serie întreagă de melodii din Muntenia, Oltenia și Dobrogea interpretate atît la instrumente specific folclorice (cimpoi, fluier, taragot, țambal ,solz de pește), cît și la voce. Repertoriul este format din piese cunoscute și îndrăgite de toți ascultătorii. Ne facem datoria de a atrage atenția publicului asupra acestui disc care, sîntem siguri, constituie un succes. DAN ANGHELESCU ȘTIINȚĂ ȘI TEHNICĂ TRANSPORTOR REGLABIL Firma „Flexive for Products Ltd.“, din Londra, (Kentish Town Road 35) construiește transportoare cu role care se pot adapta la lungimea dorită. Ele sunt compuse dintr-un șasiu format din rigle montate pe batiuri - suport înzestrate cu role cu bandaj de cauciuc, precum și din frîne acționate cu piciorul. Dispozitivul oferă, în afară de posibilitatea de a se lungi sau scurta, și pe aceea de a fi curbat putînd lua chiar forma de S. Șasiurile din rigle se sprijină pe role de nailon sau aliaj care se pot monta ușor ; rolele au lărgimea cuprinsă între 0,33 — 0,5 m. Batiurile de alungire se livrează în lungimi care variază între 1,98 — 5,32 m. Posibilitățile maxime se încadrează în intervalul 70—115 kg. Aceeași firmă construiește un model de transportor care poate lua forma solului sau se poate înfășură ca o bobină pentru a fi depozitat, se poate curba în toate direcEițiile și poate fi dotat cu roți sau cu role. Fiecare ansamblu de roți sau role poate suporta o greutate de 18 kg. DESPRE ELEMENTUL 108 Cercetători de la Universitatea din Bristol, în frunte cu dr. Peter Fowler, consideră că printre nucleele grele ale razelor cosmice pot fi descoperite nuclee ale elementului 108. Recent, ei au lansat baloane dotate cu detectoare care reprezintă fotoemulsii și straturi de masă plastică. Dr. Fowler consideră că probabilitatea înregistrării nucleelor elementului 108 de către aceste detectoare va fi de 65 °/n. LASER PENTRU LABORATOARELE UNIVERSITARE Recent, firma britanică „System Computers Ltd. Fossway“ (Newcastle - upon - Tyne, NE 6 2 YD) a lansat laser cu heliu-neon pentru u a fi utilizat în laboratoarele universitare. Aparatul este stabil și nu necesită nici o punere la punct, întrucît oglinzile sale dielectrice sunt situate în interiorul tubului. Capul și sursa de alimentare sunt situate în interiorul aceluiași organ robust. Cavitatea cu rază mare are o lungime de 300 mm. Fasciculul are diametrul de 1,5 mm, iar divergența este de cca. 1 miliard. Durata de funcționare a tubului este de 1000 de ore, ceea ce corespunde la cca. 6 luni de utilizare normală. Puterea produsă este de 1,5 mW. Lungimea de undă : 6 328 A °. Excitarea este continuă sub 5 kw la punerea în funcțiune și 2,5 kw în cursul funcționării la 6 mm. Dimensiunile sunt următoarele : lungime — 430 mm ; lățime — 100 mm ; înălțime — 200 mm. Aparatul funcționează cu curent monofazat la tensiunea de 240 V. NOI LOCOMOTIVE ELECTRICE Pe căile ferate din R. F. a Germaniei urmează să circule, într-un viitor apropiat, noi locomotive electrice de 10 600 c.p. Greutatea acestor locomotive va fi de 120 t, lungimea de 19,31 m, și ele vor atinge o viteză maximă de 145 km/h. Locomotivele sunt dotate cu 6 electromotoare de tracțiune. CAUZELE DISTRUGERII OȚELULUI Dr. B. King, de la Universitatea din Miami, a studiat cauzele reducerii rezistenței oțelului inoxidabil la temperaturi ridicate în vid și a constatat că pelicula de oxid, care protejează metalul în atmosferă, dispare în vid, iar fără peliculă de oxid, oțelul își pierde rapid rezistența. A fost supus încercărilor o epruvetă de oțel cu diametrul de 0,005 țoli, la o temperatură de 1 600 ° F în vid de 5x10-7mm col mere. Sub acțiunea unei sarcini de 2 000 livre/țoli, epruveta s-a distrus după un interval de 42 ore. Expoziția „Artă la ghișeu“ din Stuttgart (R. F. a Germaniei) prezentînd obiecte de artă afri- SIMBATA 8 AUGUST program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Dialog cu ascultătorii. 17.45 Din cele mai îndrăgite melodii populare românești. 18.00 Radioancheta noastră. 18.20 Univers muzical — revistă radiofonică de varietăți. 19.00 Radiojurnal. 19.15 „Amintiri, amintiri" — romanțe. 19.30 Lecturi dramatizate . „Pădurea nebună“ de Zaharia Stancu. Selecțiuni din operete. 20.30 Compozitori moldoveni din trecut și de azi. 20.50 Zece minute cu Anda Călugăreanu. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Invitație la dans . 21.30 Arte plastice. 21.40 Din nou, muzică de dans ! 21.59 închiderea emisiunii. RADI SIMBĂTA 8 AUGUST 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier Sport. 9.30 Miorița. 10.05 Piese instrumentale. 10.30 Din țările socialiste. Emisiune de la Moscova. 11.05 Uverturi și fantezii de estradă. 11.18 Concertul în la minor pentru violoncel și orchestră de Schubert - Cassado. 11.45 Sfatul medicului. Semnele insolației și măsurile de prim ajutor. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Cvartete din opere. 12.15 Melodii de Aurel Manolache. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzica ușoară. 13.30 Radioclub turistic. 13.42 Muzică populară. 14.00 Radioexpediție pionierească. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Șlagăre. 19.35 Cîntece de nuntă și jocuri populare. 20.05 Tableta de seară de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. 20.10 Muzică ușoară interpretată de Adriana Celentano. 20.20 Argheziană. O vișină. Recită Marcela Rusu. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 In jurul globului. 21.15 Formațiile Cornel Popescu Alexandru Imre. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii : Hugues Aufray. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 De toate pentru toți ... turiștii. 23.00 Expres melodii. 1.00—6.00 Estrada nocturnă. Etapa a ll-a, nr. 4. Participă Concursul reprezentativele județelor Neamț, Bacău și Tulcea. Emisiune de divertisment muzical. Realizatori : Sanda Valeria - Dan și Nicolae Duțu. 15.00 De la 3 la 7. In vîrtejul dansului Fotografia : I. NEGREA TELEVIZIUNE SIMBATA 8 AUGUST 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.15 „Exterra ’70“ — concurs pentru pionieri și (Finala). Transmisiune școlari, directă din Parcul Herăstrău. Redactor Cristian Vega. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Teles enciclopedia. 20.55 Pasărea măiastră — reportaj de Carmen Dumitrescu. Imaginea G. Stinca. 21.15 Film serial. Incoruptibilii (II). Jocul de șah. 22.05 Telespectacol prin corespondență. Emisiune de Mircea Șeptilici. Redactor Georgeta Postolea. 22.45 Revistele săptămînii de Nicolae Popescu. 22.55 Of, inimioară. Cîntece de pahar și de petrecere interpretate de Emil Gavriș. Redactor Eugen Gal. 23.15 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.30 închiderea emisiunii programului 1. La Trușești Pregătiri pentru noul an școlar In majoritatea școlilor din comuna Trușești, cu toate că elevii sunt în vacanță și multe dintre cadrele didactice au plecat în concediu, se desfășoară o susținută activitate pregătitoare în vederea deschiderii noului an școlar. Executarea reparațiilor la localurile de școală, verificarea și repararea mobilierului, completarea materialului didactic — iată cîteva din acțiunile la care sînt mobilizați și efectuează numeroase ore de lucru profesori, locuitori ai comunei și elevi. In recenta sesiune a consiliului populaunde a fost analizată comunal, această problemă a fost evidențiată preocuparea organelor locale de stat pentru asigurarea materialelor necesare efectuării reparațiilor, pentru atragerea deputaților și părinților elevilor la terminarea din timp a pregătirilor pentru anul școlar care, va începe, în curînd. Astfel, școlile generale din Drislea și Ionășeni sînt gata să-și primească elevii încă de la 10 iulie a.c., iar la școala din Buhăceni, construcție nouă aflată în lucru, există toate condițiile să fie dată în folosință la 1 septembrie a.c. Au fost greutăți la liceul din localitate, unde lucrătorii de la I.G.C.L. Botoșani au făcut lucrări de proastă calitate, acestea fiind însă remediate cu forțe proprii. La ora actuală, o rămînere în urmă prezintă lucrările de reparații numai de la școala din Păsăteni (director Dumitru Antohhi), dar în urma măsurilor luate de comitetul executiv al consiliului popular comunal acestea vor fi recuperate în termen. Datorită eforturilor organelor locale și a directorilor de școală s-a asigurat combustibilul de încălzire în proporție de 80 la sută s-au adus în magazinele coopeșirativei de consum rechizitele necesare pentru toate școlile din comună. (De la VLAD BEJENARU) Centrala cărbunelui Petroșani - Valea Jiului cu sediul în Petroșani, strada 23 August nr. 2 angajează muncitori necalificați - bărbați, pentru lucrări miniere în subteran, în vîrstă de 18-45 ani. Se asigură următoarele condiții : I — CIȘTIGUL — In perioada primelor 10 zile de instruire pentru subteran : 56 lei pe 8 ore ; — După 10 zile, în perioada a doua de instruire în subteran: 63 lei pe 8 ore ; — După perioada de acomodare în subteran, se lucrează în acord la grupe cu un salar de bază de 69 lei pe 8 ore, iar pe lună, 1760 lei, plus sporul pentru depășirea normelor. II — CALIFICAREA — După șase luni lucrate, muncitorii se pot califica, prin cursuri de calificare, pentru meseria de miner 4, cu un salar tarifar de 76 lei pe 8 ore, iar pe lună 1935 lei plus sporul pentru depășirea normelor. NOTA : Există posibilitatea ridicării calificării în continuare în meseria de miner, ajungindu-se la un salar tarifar de 114 lei pe 8 ore, respectiv 2900 lei lunar. III — CAZARE — Pentru nefamiliști se asigură in căminele muncitorești ale exploatărilor miniere contra cost (80—100 lei pe lună), iar pentru familiști, după 3 luni, în funcție de posibilități, se asigură apartamente cu gratuitate de chirie și încălzire și reducere de 50 la sută pentru curentul electric. IV. MASA Se asigură la cantinele exploatărilor miniere, contra cost, la prețul de 13 lei pentru 3 mese pe zi. V. ECHIPAMENTUL DE PROTECȚIE — Se asigură gratuit, iar cel de uzură cu 50 la sută reducere. VI. TRANSPORTUL — Se face gratuit de la locul de recrutare pînă la exploatarea minieră. Cei interesați se vor adresa Oficiului Forței de Muncă din Botoșani , Unirii nr. 7 de unde se pleacă pe baza repartiției eliberate.