Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)
1970-07-01 / nr. 2862
LA FILARMONICA PIA BOTOȘANI SFÎRȘITUL STAGIUNII MUZICALE Duminică, după un concert simfonic de certă valoare ce a fost dirijat de Radu Paladi, avind ca solistă pe pianista bucureșteană Victoria Ștefănescu, peste stagiunea muzicală botoșăneană a căzut cortina finală. Și cum sfirțitul unor astfel de evenimente implică mai întotdeauna priviri analitice retrospective ți de o perspectivă, vom încerca în cele ce urmează o succintă discernere in semnificațiile stagiunii muzicale a cărei ultimă pagină s-a închis, pentru o mai bună informare despre ceea ce a adus nou activitatea acestui colectiv artistic in peisajul spiritual al municipiului și județului nostru, început sub semnul unor prețioase înnoiri, acest an muzical — deschis în luna septembrie și sfirșit acum — a adus, spre deosebire de stagiunile anterioare, datorită venirii la conducerea filarmonicii a reputatului muzician Radu Paladi, un suflu artistic proaspăt, o deosebit de importantă inițiativă de studiu a întregului colectiv în vederea ridicării calității artistice a concertelor, a îmbogățirii sferei repertoriale, toate având aceeași menire — de a ridica prestigiul instituției la nivelul celor mai meritorii formații ale țării. Organizînd metodic programul repetițiilor, întrebuințînd de la procedeele și metodele pedagogiei muzicale și pina la mijloacele de sugerare strict artistice, dirijorul Radu Paladi s-a străduit ca fiecare repetiție în parte să se desfășoare sub semnul progresului valoric, să însemne o treaptă evolutivă cucerită de orchestra ce o conducea. Insemnind pentru dirijor o muncă nu tocmai comodă, asta și datorită unei ușoare maladii de diletantism și mediocritate care a supraviețuit ani în șir, fixindu-și un program de lucru ce ajungea uneori pinâ la 10 ore zilnic, muzicianul Radu Paladi și-a văzut concretizate eforturile chiar de la primele concerte, progresul interpretărilor fiind mai mult decit evident. Abordarea unui însemnat volum de lucrări ce corespund celor mai semnificative orientări și maniere de creație ale muzicii universale a făcut ca orchestra simfonică să dobîndească o bogată gamă stilistică, urmînd îndeaproape redarea unor aspecte specifice nu numai unei perioade largi ca preclasicism, clasicism, romantism etc. ci și pătrunderea în esența caracteristică a unui singur compozitor. De aceea, fiecare piesă executata și-a găsit personalitatea distinctă, redindu-se cit mai fidel intențiile compozitorului. Alături de capodopere ale muzicii universale, un spațiu larg a fost acordat și muzicii românești, prezentîndu-se valoroase lucrări din creația enesciană precum și din compozițiile unor autori contemporani a căror valoare este incontestabilă. O deosebită importanță pentru evoluția artistică a instituției a avut-o și ampla colaborare ce s-a stabilit cu diferiți dirijori sau soliști ai țării. Și aici s-a observat meritul directorului fărbonicii noastre prin aceea că nu s-au contractat colaborări intîmplâtoare ci au fost aduși dirijori distinși — Paul Popescu, Constantin Bugeanu, Ion Baciu etc. — de la care orchestra să și învețe. In ceea ce privește prezența soliștilor, deși numele celor care ne-au vizitat sunt destul de prestigioase, s-a simțit lipsa unui număr mai mare de cântareți vocali și pianiști, unele instrumente ca violoncel și vioară fiind prea des solicitate. O altă deficiență care se răsfrînge direct asupra calității artistice o constituie și lipsa unor specialiști cu înaltă calificare care ar conferi colectivului noi valențe interpretative. Dar, privită în ansamblu, stagiunea muzicală ce s-a încheiat recent a însemnat fără nici o îndoială o prețioasă activitate artistică și mai ales certitudinea unor importante realizări de viitor. După concertul final l-am întrebat pe maestrul Radu Paladi despre activitatea filarmonicii in timpul verii la care am primit următorul răspuns : „Practic, stagiunea muzicală botoșăneană nu s-a întrerupt decît oficial, deoarece în perioada imediat următoare vom începe pregătirile în vederea „Zilelor Enescu“ din luna august. In dorința de a ne prezenta cit mai bine vom susține și citeva concerte înaintea acestui eveniment de mare importanță așa că, în curînd ne vom reîntîlni într-o microstagiune estivală, cu publicul nostru spectator" B.C.U. „M. EMINESCU' gwi f ih »* SILVESTRI AILENEI Producători! Predarea la timp a lunii pentru cote și contracte ajută la realizarea planului, asigurind cu mai multe produse industriale pentru populație. Centrele noastre din comune și municipiu, primesc lina in contul obligațiilor pe anul 1970, achitînd cu bani numerar, iar pentru surplusul de lună predat la achiziții, plata se face prin numerar sau produse industriale (bumbac, confecții, tricotaje, metraje diverse cu prețuri reduse pina la 40 la sută, de asemenea bumbac fire din import). Valorificați line imediat după tunderea oilor. Gospodine, elevi, pionieri ! Valorificați deșeurile-zdrențe, hîrtie, piei de orice fel, lină și păr animale, prin centrele de achiziții din comune și municipiu, obținînd prețuri convenabile. Plataje sau produse face in numerar industriale cu preț redus pina la 40 la sută (bumbac scurt, confecții, tricotaje, metraje, mingi, pixuri etc.) Vizitați cu încredere magazinul nostru din Botoșani, Piața Tineretului nr. 107 și magazinele din comune. Combinatul siderurgic Hunedoara cu sediul în orașul Hunedoara str. Dr. Petru Groza nr. 8 angajează de urgență muncitori calificați în meseria de zidar — salarizarea se face conform H.C.M. 914/68 pe rețeaua siderurgică ; — se suportă cheltuielile de transport de la domiciliu de către combinat in cazul cind se prezintă în grup ; — cazare și cantină contra cost ; — angajările se fac între vîrstele de la 18 ani pină la 50 ani pentru bărbați . Combinatul mai angajează și muncitori necalificați . Pentru informații suplimentare cei interesați se vor adresa serviciului personal din Combinatul siderurgic Hunedoara telefon 1450 interior 114. 'UL . PAGINA 3 CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI BOTOȘANI COMITETUL EXECUTIV Lista de prețuri nr. 31 Denumirea Preț cumpărare contract Preț achiziții Preț vinzare cu amănuntul produselor U/M Calitatea Calitatea Calitatea E I II E_________|_________N___________|_________| I__________ Roșii srg. 4,65 4,00 3,00 4,20 3,60 2,70 6,80 5,90 4,40 Varză albă „ 0,65 0,50 0,35 0,55 0,45 0,30 1,00 0,85 0,65 Ardei gras „ 10,80 8,50 6,50 — — — 15,60 12,40 9,20 Cartofi timpurii „ — 1,00 0,75 — 0,90 0,65 — 1,60 1,20 Mazăre verde păstăi „ — 1,10 — — 1,00 — — 1,70 — Fasole verde păstăi fideluță și «rasă „ — 2,00 — — 1,80 — — 3,00 — Fasole păstăi soiuri comune — 1,40 — — 1,25 — — 2,15 — Castraveți salată 1,95 1,50 1,15 1,75 1,35 1,00 2,90 2,30 1,80 Castr. cornișon „ „ 3,1—6 cm. » — 3,50 — — 3,15 — — 5,20 — „ „ 6,1—9 cm. „ — 1,90 — — 1,70 — — 2,80 — „ „ 9,1—12 cm. „ — 0,90 — — 0,80 — — 1,40 — Căpșuni „ 5,00 4,50 3,00 4,50 4,00 2,70 7,70 7,00 4,70 Cireșe pietroase soiuri obișnuite » 3,25 2,50 1,90 2,90 2,25 1,70 5,00 3,90 3,00 Cireșe soiuri ne- 2,60 2,00 1,50 2,30 1,80 1,30 4,10 3,20 2,40 pietroase „ Caise „ 4,05 3,10 2,35 — — — 6,80 5,40 4,30 Vișine „ 3,90 3,00 2,25 3,50 2,70 2,00 6,00 4,70 3,50 Dovlecei mijlocii — 1,65 — — 1,50 — — 2,50 — Prețurile de cumpărare intră în vigoare la data de 1 iulie a.c. ora 0, iar cele de vinzare cu amănuntul la data de 3 iulie a.c. ora 0. Mai intii citeva lucruri de interes statistic. In campionatul care a trecut, in partidele disputate in cadrul acestei serii s-au înscris un număr de 647 de goluri. Cel mai bun comportament l-a avut liderul seriei, C.F.R. Pașcani, care a înscris 66 de goluri și a primit doar 25. Cea mai slabă apărare a fost cea a Fulgerului — 74 goluri primite, iar cel mai slab atac cel al Penicilinei Iași (locul 14 în clasament) cu 24 de goluri înscrise. Chiar din primele etape ale desfășurării turului s-a produs o surpriză neplăcută : Foresta Ciurea nu s-a mai prezentat la meciuri, obligînd F.R.F. s-o radieze din competiție. Firește, acest lucru a dăunat bunei desfășurări a întrecerilor. După incidentele din partida Foresta Fălticeni — Textila Buhuși, desfășurată în toamna alui trecut, echipa oaspete a fost suspendată etapă, lucru de care au beneoficiat textiliștii botoșaneni. Alte abateri de acest gen nu s-au semnalat dar notăm că echipa din Dorohoi nu a prezentat la un joc, la Iași, formația de juniori fiind și ea admonestată pentru acest lucru cu o etapă de suspendare. De aceasta au beneficiat din nou botoșănenii care au câștigat jocul din retur, care trebuia să se desfășoare la Dorohoi. Trebuie să reamintim că in decursul desfășurării campionatului unele echipe și-au apărat șansele prin modalități departe de limitele regulamentului. De asemenea, au fost arbitraje care au lăsat de dorit și amintim, printre altele, de cele practicate de A. Macovei (Rarăul — Textila Botoșani), Frasin din Bacău (Nicolina — Textila Botoșani) sau cel al jocului Minerul Gura Humorului — Petrolul Moinești. De cealaltă parte notăm arbitrajele bine prestate de N. Rainea (Birlad), N. Toma (Roman), Buburuz (Bacău), Matei (Piatra Neamț), Oprișan (Focșani). In decursul campionatului nu toate echipele s-au prezentat bine ciuri. De altfel pregătite la metoate acestea sunt acum ocupantele locurilor din partea inferioară a clasamentului. Dar, uneori n-au făcut excepție nici echipe bune, inclusiv Textila Botoșani. Formațiile care au lăsat o bună impresie din seria sunt C.F.R., Nicolina, Victoria și Petrolul, echipe care au știut sa-și apere șansele și au ținut la culorile asociației. Intre acestea s-ar putea încadra, dar numai pentru comportamentul din ultima parte a campionatului, și Fulgerul Dorohoi. Să ne referim la cele două echipe care ne-au reprezentat în divizia C. Textila și Fulgerul. Textila a fost neîndoios una din cele mai bune echipe din serie. Antrenori ai altor echipe, remarcat observatori federali au potențialul formației botoșanene, subliniind, la vremea aceea, că botoșănenii pot aspira la titlu. Dar pronosticurile lor și ale miilor de suporteri au fost dezmințite. Cauzele sunt mai multe. In decurs de două campionate asociația sportivă a schimbat nu mai puțin de 6 antrenori. Conducerea asociației nu s-a preocupat îndeajuns de angajarea unui antrenor care să nu-i facă probleme. După câteva insuccese, secția de fotbal a analizat comportarea echipei. Aici s-a făcut cunoscut faptul că nu toți jucătorii duc o viață sportivă, că nu ascultă tot ce le spune antrenorul înaintea meciului, că jucătorii lipsesc de la lucru sub diferite motive ; antrenorul nu se interesează de echipa de juniori ; in pauza meciurilor vin în vestiare fel de fel de „specialiști" care dau „indicații“ etc. Dar lucruri asemănătoare se petrec de ani de zile la Botoșani. Mereu se aduc aici jucători din altă parte care nu sunt dăruiți jocurilor in măsura în care, credem, ar face-o fotbaliștii localnici. Dacă cumva jucătorii veniți au impresia că nu li se asigură condițiile promise, fac cum au făcut de altfel Ivan, Lascăr și Mazga care și-au cerut repede lichidarea. Se vede deci că promovarea jucătorilor locali, preocuparea pentru pepiniera de jucători botoșaneni trebuie să fie în primul plan al atenției. Fulgerul Dorohoi a început neconvingător campionatul. Dar prin muncă perseverentă echipa și-a regăsit linia de plutire și a terminat campionatul pe un loc bun, locul IX. Acesta este meritul antrenorului și coechipierilor care au știut să treacă de impas, N. R. Cîștigind, în urma unei contestații, partida de la Piatra Neamț, Textila Botoșani a termint campionatul pe locul al lll-lea, cu următoarele rezultate : 28 15 4 9 45 — 31 34, cu un punct inaintea Victoriei Roman. T. UDREA SPORT . SPORT RETROSPECTIVĂ FOTBALISTICA EDIȚIA 1969-70, DIVIZIA C, SERIA I _(Urmare din pag. I) Aș vrea să remarc hărnicia deosebită a elevilor Elena Atomei, Vasile Gheorghe Șchiopu, Florin Moraru, Grigoraș, Valerian Zară, Eugenia Ștefănescu și Elena Chițac, adevărați animatori ai brigăzilor din care fac parte. De asemenea, doresc să subliniez că aportul voluntar al tuturor brigăzilor se ridică zilnic la suma de aproape 2 000 lei. Pentru o parte a elevilor din liceele nr. 1 și 2, comitetul orășenesc U.T.C.rît ca aceștia Dorohoi a hotăsă-și efectueze munca patriotică la fabrica de cărămizi din localitate. „Zilnic, începînd cu 23 iunie, in fabrica noastră lucrează cite 120 de elevi. Prima zi a fost rezervată acomodării cu procesul de producție. Acum însă, rebanchetarea cărămizilor sau transportul nisipului se face cu aceeași operativitate ca și cum ar fi efectuată de muncitorii fabricii“. Am încheiat reportajul nostru aici, deși astfel de acțiuni ale elevilor le-am fi putut întîlni și la Bucecea, unde peste 35 tineri lucrează la îndiguiri sau la Sulița unde elevii se înscriu printre cooperatorii care luptă să smulgă pămintului tot ceea ce poate da. Vacanță în salopetă (Urmare din pagina I) lui pe 1971 și ale planului cincimii e anii 1971 — 1975. îmbucurător, și totodată o dovadă concludentă a capacității organizatorice și a răspunderii cu care își îndeplinesc atribuțiile organizațiile de partid și comitetele de direcție, este faptul că toate unitățile economice din județ (coxcepția Industriei laptelui) și-au realizat și depășit indicatorii de plan pe semestrul I a.c. Mai mult chiar, unele întreprinderi pe lângă faptul că au realizat angajamentul anual au și îndeplinit prnâ acum sarcinile actualului cincinal. Dacă la acestea adăugăm că întreaga depășire de producție care se cifrează la peste 15 milioane lei, s-a obținut în exclusivitate pe seama creșterii productivității muncii, că nivelul cheltuielilor cunoaște o continuă scădere iar cel al beneficiilor este în ascensiune, ne dăm mai bine seama de voluția viguroasă a economiei județului nostru. Tendința de ascensiune este evidențiată cu pregnanță de volumul indicatorilor planificați a se realiza în anul 1971 — primul an al viitorului cincinal — cînd producția globală industrială va crește cu 180 de milioane lei față de 1970 adică cu un spor de 13,9 la sută. Față de acest an, în 1971 se va produce în plus 9,7 milioane m.p. țesături, 200 tone fire, confecții textile în valoare de 6 milioane lei, 2 800 tone come, 200 tone brînzeturi, 7 500 hi lapte, 100 tone unt, 22 300 hi vin, 100 mii buc. teracote, mobilă în valoare de 1,1 milioane lei, 5 000 perechi încălțăminte etc. "Va spori cu 30 milioane lei volumul de beneficii, cu 7,4 milioane lei valută volumul mărfurilor exportate, iar cheltuielile la 1 000 lei producție marfă vor fi reduse cu 18,1 lei. Rezultă că obiectivele primului an economic din viitorul cincinal se înscriu pe orbita evoluției rapide, caracteristică întregii noastre economii naționale. Tocmai de aceea, acum cînd se stabilesc bazele de plecare pentru anul 1971 și viitorul cincinal nu ne putem permite să trecem cu vederea peste neajunsurile, deficiențele — mai mari sau mai mici — ce se manifestă în unitățile noastre economice. Este imperios necesar ca în primul rînd în toate dezbaterile — indiferent la nivelul care vor avea loc — să se pornească de la sarcinile Congresului al X-lea al P.C.R. care vizează ridicarea nivelului eficienței întregului nostru potențial tehnic și uman, de a micșora decalajul între productivitatea și nivelul cheltuielilor materiale ce există între întreprinderile noastre și cele din țările dezvoltate din punct de vedere industrial. Judecând lucrurile în acest fel vom reuși să scoatem mai ușor la iveală lipsurile ce le avem în executarea investițiilor, în folosirea intensivă și extensivă a capacităților de producție, înrurnizarea producției și a muncii pe toate treptele activității economice. Cel mai important lucru este ca pentru înlăturarea neajunsurilor să se găsească — pe bază de studii și analize — adevăratele soluții care să fie incluse în programele privind reducerea consumurilor specifice și a cheltuielilor materiale, creșterea calității producției, sporirea productivității muncii, pregătirea cadrelor. In aceste dezbateri trebuie să se ia o atitudine mai hotărîtâ împotriva vederilor înguste determinate de rutină, necunoaștere, neîncredere în putința de a realiza noi performanțe. Nici un moment nu trebuie să pierdem din vedere că este vorba de un cincinal, perioadă în care întreaga noastră societate va evolua spre progres într-un ritm alert, cadență în care va trebui să se regăsească și județul nostru, chemat să-și sporească în anii viitori potențialul și contribuția la marele efort de modernizare a economiei țării. E suficient să arătăm că din investițiile ce sunt prevăzute a se aloca industriei, agriculturii și acțiunilor social - culturale se vor construi și dezvolta numeroase obiective industriale care vor face ca producția globală industrială a județului să fie in anul 1975 cu ceva mai mult decât dublul celei din 1970. Numărul salariaților din industrie va crește, în aceeași perioadă cu peste 70 la sută iar datorită structurii și dotării tehnice a viitoarelor unități, nivelul de calificare a salariaților va crește în mod substanțial. Știut fiind că realizarea programului de investiții este în strînsă corelație cu îndeplinirea planului de acumulări, dezbaterile trebuie să se încheie cu mobilzarea de rezerve care să contribuie la majorarea producției și a exportului, creșterea mai accentuată a productivității muncii, reducerea importului, punerea in funcțiune, înainte de termen a obiectivelor industriale noi, diminuarea cheltuielilor de producție și în special a cheltuielilor materiale pe seama folosirii pe scară mai largă a înlocuitorilor, a lichidării risipei, reducerii continue a consumurilor specifice. Trebuie să se găsească neapărat soluții pentru creșterea coeficientului de schimb, a producției obținute la o mie lei mijloace fixe, să se realizeze o colaborare mai eficientă între unitățile industriale și cele agricole, gospodărirea judicioasă a materialelor de construcții pe șantiere. Pentru elaborarea unor asemenea soluții sunt necesare noi eforturi. Fiecare domeniu de activitate prezintă însă multiple rezerve nefolosite. Amintim diferențele mari de producție de la o zi la alta sau refuzurile, pe motiv de calitate (in creștere la combinatul textil), folosirea încă insuficientă a înlocuitorilor de materii prime excesiv solicitate în unitățile industriei locale, relații nu totdeauna comerciale între unitățile combinatului alimentar și cele agricole, însemnate imobilizări de mijloace circulante, indici scăzuți în folosirea unor utilaje și a mijloacelor de transport auto. Un aport mai substanțial decît pînă acum în organizarea și desfășurarea acestor acțiuni trebuie să-i aducă organizațiile de sindicat și tineret care vor participa de astă dată nemijlocit la stabilirea măsurilor pentru îmbunătățirea activității economice, pentru întărirea disciplinei. Participarea la întocmirea materialelor cît și la dezbateri, a activiștilor comisiilor economice județeană, municipală și orășenești cît și a organelor de sinteză care sînt prezenți zilnic în întreprinderi și cunosc toate fenomenele economice, va aduce o contribuție de seamă în acțiunea de îmbunătățire a indicatorilor de plan. Succesul dezbaterilor depinde de măsura în care organizațiile de partid vor conduce și organiza aceste importante acțiuni, de modul cum vor mobiliza în această perioadă pe toți comuniștii, toate cadrele cu experiență și inițiativă din întreprinderi. Fiindcă un lucru nu trebuie uitat , soarta primului an economic din viitorul cincinal se hotărăște acum. Și cu cît mai bine gîndite vor fi măsurile ce se stabilesc, cu atit înfăptuirea prevederilor sale nu va ridica greutăți de natura celor care — nu odată în acest an — ne-a dat mult de lucru pentru a repune activitatea economică în unele întreprinderi pe făgașul ei normal. SPRE COTELE UNUI NOU CINCINAL IW&astick. IN ATENȚIA ABSOLVENȚILOR ȘCOLII GENERALE PENTRU VIITOARELE OBIECTIVE ECONOMICE Dezvoltarea economică a județului nostru implică și apariția unor noi profesii spre care sunt îndrumați tinerii absolvenți ai școlii generale. Astfel, pinâ la 4 iulie 1970, la Școala generală nr. 2 din Botoșani, str. Dobrogeanu Gherea nr. 32, se fac înscrieri pentru școlarizare in meseriile : lăcătuș mecanic construcții de mașini, sculer - matrițer, strungar, frezor - rabotor, electrician, turnător, modelier, timplar. Candidații reușiți la concurs vor fi școlarizați in diferite centre specializate din țară, iar la calificare vor fi angajați la fabrica de piese de schimb și utilaje pentru industria ușoară, ce urmează a fi construită în Botoșani. La concurs sunt admiși absolvenți ai școlii generale care nu au depășit virsta de 18 ani împliniți în 1970. Pot concura candidați din municipiul Botoșani, precum și din comunele Cristești, Curtești, Roșiori, Mihai Eminescu, Balușeni, Stăuceni, Răchiți, Roma, Leorda și Vlădeni. Aceștia vor depune la comisia de inscriere o cerere însoțită de : certificatul de naștere (original și copie) ; adeverință de promovare a clasei a Vlll-a, sau certificatul de absolvire (original și copie) ; fișă medicală eliberată de circumscripția sanitară de care aparține candidatul ; buletinul de analiza sîngelui și rezultatul examenului radiologic pulmonar. Două mii de litri de lapte..." 99 (Urmate din pagina 1) siați să aflăm de la inginerul Octavian Goraș, șeful unei ferme de stat din Călinești, sat ce aparține de Bucecea, care are profil similar cu a celei din Cînd am încercat să deslușim cauzele acestor diferențe atât de însemnate între cele două ferme a fost foarte greu să găsim niște suporturi solide. Inui, deoarece pentru furaje la C.A.P. s-a repartizat mult mai mult teren decit la I.A.S., la fel de fertil, ba chiar poate mai bine îngrășat. Nici motivația medicului veterinar Haret Enache, șeful fermei de la C.A.P., cum că 120 ha de lucerna au fost iundate nu rezistă la o analiză mai amănunțită. Pentru că reducînd chiar și cu 120 ha suprafața, la C.A.P. revine încă cu 10 ari mai mult destinat acestui scop decît la I.A.S. iar concentrate nu se folosesc nici într-un loc nici în altul. In scurtul sondaj pe care l-am făcut am dat mai curînd peste o seamă de neajunsuri, decît de cauze obiective. Ni s-a vorbit de exemplu de faptul că masă verde cosită, administrată la iesle (cum se face la I.A.S.), se va da începînd din 20 iunie la C.A.P., că așa a hotărît conducerea. Dar rația poate fi oare legată de termene pur calendacooperativa agricolă, că nimeni din C.A.P. Bucecea nu l-a vizitat în ideea însușirii experienței sale. Ar fi avut ce să-și însușească, o demonstrează următoarele date comparative : mistice ? Nu trebuie corelată în primul rînd, cu cerințele fiziologice, cu necesitatea de a fi abundentă tocmai în perioada cînd vitele pot da maximum de producție ? — Ce să fac ? Am pășune foarte bună acum. S-o las să o cosesc ? Se întreabă Haret Enache. Dacă s-ar fi consultat cu vecinul poate că chiar la concluzia aceasta ar fi ajuns. Pentru că, după cum remarca inginerul Goraș, la cooperativa agricolă din Bucecea reproducția a fost excepțional de bine condusă (e tot meritul medicului Haret Enache) — chiar mai bine decit la I.A.S. , drept urmare, la ferma cooperativei agricole există acum cel mai mare număr de vaci în lactație și — lucru esențial — în perioada cînd pot da maximum de producție. Tocmai de aceea ar fi devenit mai rentabil să se dea hrană la grajd inclusiv iarba de pe pășuni cosită. Doctorul Enache ne spune că are vechime de clinician — de 16 ani — și că acum i se cere să facă mai multă brigadierie — adică organizatorice. Dar tocmai trebuii de aceea ar fi trebuit să se ducă la vecinul său, să-l viziteze cît de des, să vadă ce face și cum anume, pentru că, nu încape discuție, obține producții net superioare. — De ce să mă duc ? Eu știu și cum tușește fiecare vacă de la gostat, că doar în 8 ani cît i-am avut în circumscripție am fost de citeva ori pe săptămînă la ei, se apăra tovarășul Enache. Mă rog, că o fi știind cum tușesc vacile de la I.A.S. contrazicem. Ca medic era nul de datoria lui să vegheze la sănătatea animalelor. Dar că nu știe cum dau ele producție, ne-a convins. Firește, sunt o seamă de condiții obiective, care, cel puțin pentru moment, facă deosebire între cele două existe ferme. Una dintre ferme ființează abia de 4 luni ; munca de selecție a efectivului n-a fost la fel de bine condusă la C.A.P. ca la ferma de stat; oamenii sunt insuficient formați, mai există indisciplinați. In toate aceste direcții eforturi s-au făcut și in trecut, nicit nici nu se poate spune că ferma cooperativei agricole pornește de la cota zero. Incit dacă există niște greutăți, tot de datoria lor e să le rezolve, pentru că tot ei și le-au creat. |n aceste direcții un cuvînt greu de spus ii are organizația de partid. Sigur, nu ne așteptăm ca peste noapte să se producă o schimbare totală. Ne așteptăm însă din partea comisiei economice a comitetului comunal de partid ia o analiză mai profundă, multilaterală asupra problemelor în discuție. Ne gîndim de asemenea, că specialiștii din comună vor fi în măsură să stabilească împreună și să ducă la îndeplinire acele măsuri care să asigure, în 1971, realizarea în medie a 3000 litri lapte pe vacă furajată și la ferma cooperativei agricole. Pentru că e posibil: Specificație Unitate„ de :ASCAPE 1 măsură Taurine total capete 832 815 Vaci de lapte „ 490 427 Normă de deservire pe un îngrijitor „ 18 15 Retribuție pe 100 I lapte lei 30 38 Lapte, plan anual pe vacă furajată litri 3120 2000 Lapte marfă pe vacă la IVI „ 1000 510 Media zilnică actuală pe vacă » 9,1 6,5 Teren pentru furaje pe animal da 0,50 0,80 Teren cu lucerna pe animal „ 0,26 0,38