Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)
1970-09-17 / nr. 2928
A foi moteml IAUIASI. Folclorul muzical românesc a apărut o dată cu poporul român și limba română, prin asimilarea unor tradiții vechi și sub influența sistemului de versificație propriu limbii române. Tiparul versificației românești menținut de-a lungul secolelor trăsăturile de bază ale folclorului nostru muzical topind și asimilînd toate împrumuturile și influențele ulterioare. Din vastul material lingvistic și folcloric oferit de cercetători, rezultă că în regiunile ferite de invazia popoarelor migratoare, au luat ființă acele „vetre" sau „zone“ folclorice cu caracteristici distincte care, în secolele următoare au avut un rol important în viața muzicală a țării noastre. In contextul culturii muzicale folclorice, lăutarii au avut un rol care merită studiat cu multă atenție. Au existat întotdeauna lăutari amatori, adică păstrători, purtători și creatori de folclor dar în același timp oameni care se integrează în viața satului. Aceștia participă efectiv la munca, preocupările și aspirațiile populației din care fac parte. Manifestările spirituale ale acestor artiști amatori sunt o expresie vie și fidelă a vieții și aspirațiilor poporului. Interpretarea muzicală realizată de acești artiști amatori este caracterizată prin spontaneitate și sinceritate. Au existat, de asemenea, întotdeauna și lăutari profesioniști, adică oameni care nu fac parte integrantă din viața satului, iar muzica pentru ei nu este o manifestare spontană, ci o profesie, o sursă de existență materială. Interpretarea muzicală a acestui gen de lăutari este mai puțin sau deloc sinceră. Ei cîntă din obligație, nu din necesitatea exteriorizării sufletești. Este bin cunoscută interpretarea rece și șablonardă a lăutarilor profesioniști. Repertoriul lor nu constituie pentru ei o bogăție estetică sau emoțională ci o marfă pe care o comercializează. Iată cum se explică faptul că, foarte adesea, lăutarii golesc melodiile de conținutul lor emoțional. In afară de interpretarea șablonardă, lăutarii mai aplică diverse șabloane în structura unor melodii și in armonizarea lor. Există formule armonice „călătoare“, pe care le aplică adesea mecanic. Rezultatul nu poate fi altul decit o melodie cîrpită cu elemente străine, uniformizatoare. Tehnica instrumentală a lăutarilor se bazează pe un anumit număr de formule însușite mecanic și empiric. Din această cauză, majoritatea lăutarilor se plafonează din punct de vedere artistic. Artă interpretativă Înseamnă inspirație, creație artistică, și este incompatibilă cu plafonarea. Se plafonează numai interpretul care nu simte și nu înțelege ceea ce cîntă. Se întîmplă foarte adesea ca lăutarii să și compună, să confecționeze melodii. Și, fapt destul de trist, asemenea melodii au apărut adesea publicate în unele colecții de folclor, editate de casele de creație populară. Muzica populară este o artă prin excelență accesibilă tuturor, de aceea foarte mulți au impresia că sunt critici competenți. Trebuie însă să precizăm că arta interpretativă a folclorului necesită sinceritate și trăire artistică. Mercantilizarea acestei arte este dăunătoare. Avem un folclor bogat și valoros, a cărui faimă a trecut peste hotare, în lume. Sunt comorile spirituale ale poporului nostru. Întreaga expresie a originalității culturii noastre artistice. Folclorul nostru consemnează cele mai vechi tradiții ale poporului și aspirațiile sale cele mai nobile. Iată de ce nu putem lăsa valorificarea folclorului numai pe seama lăutarilor. Trebuie să acordăm adevărata prețuire comorilor artistice naționale. Pe aceste coordonate se înscrie rolul ce și-l asumă orchestrele populare profesioniste, care au luat ființă pe lingă consiliile județene ale sindicatelor. ION PRELIPCEANU CĂUTĂTORII DE COMORI La o frumoasă acțiune de cercetare a istoriei județului, a fiarei și faunei sale, a folclorului local iau parte unitățile de pionieri din județ. Acțiunea, lansată pe plan republican sub formă de concurs pe parcursul a trei ani, antrenează sute de pionieri și elevi din toate satele și orașele județului. Transformați în „căutători de comori“, pionierii și elevii au prilejul să vină în contact cu frumusețile și bogățiile naturale ale județului, cu istoria sa materială spirituală, cu înaltele vași lori estetice și morale ale creației populare. Recent, Consiliul județean al pionierilor a tipărit un pliant, roadele acțiunii cuprinzind denumite „Căutătorii de comori“. Realizat în condiții grafice excelente, grafii sugestive, cu fotoalbumul prezintă o imagine cuprinzătoare a muncii de cercetare și valorificare a materialului adunat de elevii și pionierii antrenați în concurs. Suntem astfel înștiințați că în județ au luat ființă peste 40 de muzee și colțuri muzeistice școlare. Muzeele din Drăgușeni, Stincești, Miorcani, Ripicani, Oroftana, Cucorăni, Darabani, școala generală nr 7 Botoșani, nr. 1 Dorohoi fac cinste organizatorilor lor. Le-am vizitat și noi deseori și am admirat sincer frumusețea exponatelor și valoarea lor, uneori excepțională. In ele sunt condensate mărturii ale civilizației umane străvechi de pe aceste locuri, ale evoluției vieții sociale și a artelor populare. Conținutul concursului la care iau parte pionierii și elevii îi conferă suficiente valențe eduective Pioniul editat de Consiliu județean al pionierior este în acest sens o adevărată lecție de istorie și un îndemn viu către participarea la concurs, la o gernizarea de noi mvase și colțuri muzeistice ș.oicris. D. FLESCU CLOPOTUL $ PAOINA 2 f JOI 17 SEPTEMBRIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune in limba maghiară. 18.00 Recitalul flautistului Jean - Pere Rampal. Pianist Albert Guttman. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial. Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn. 20.30 Rapsodia română. Horă la Prislop. Reportaj filmat de la festivalul folcloric din Prislop, cu participarea formațiilor artistice din județele Suceava, Bistrița Năsăud și Maramureș. 20.50 Teatru scurt. Faleza de Aldo Nicolai. 21.20 Posta TV 21.30 Film artistic. De Unul singur. Premieră ne țară. 22.55 Te’ejurnalul de noapte. 23.10 Inchdarea emisiunii programului 1. In aceste zile ale începutului de an școlar, la librăria din Dorohoi Fotografia : i. HELICI RADIO IAȘI VINERI 18 SEPTEMBRIE Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Pe teme economice. 17.45 Muzică corală de compozitori moldoveni. 18.00 Itinerar cultural - artistic. 18.20 Cîntecul care mi-e drag. 19.00 Radiojurnal. 19.30 Prezențe românești pe meridianele globului. 19.45 Recital de muzică ușoară : John Bowles. 20.00 Seară de muzică simfonică.— Festival Beethoven. In pauză : 21.00 Buletin de știri." 21.15 Seară de muzică simfonică (continuare): 22.20 De la muzica ușoară la jazz. Cadru din filmul sovietic „Departe în apus Ocupații Un întreg clan de inși stabiliți mai de mult In Ștefănești, apți de muncă dar neîncadrați nicăieri, au ca mijloace de subzistență numai ocupații ce amintesc de promiscua mahala interbelică: tură, cerșesc, joacă cărți, ghicesc naivilor, ambă la „cititori“. Dar să individualizăm: frații Gheorghe (zis Dalin) și Constantin Teodoriu și-au cumpărat (în afara C.A.P.) atelaje cu cai și au fost surprinși furînd porumb de pe tarlale. Ziua mare a fost prins un sot de porumb cu sacul pe și Vasile Spirea zis Vasilan. Toți cei din familia Dădăci — 7 la număr — au cazier ; mai zilele trecute Elena Dădăci a fost găsită cerșind. (De altfel organele de miliție au și miluit-o cu 1000 de lei... amendă). Floarea Mărgean zisă Avadanei, a sustras sticle cu băutură din restaurant. ARCA LUI NOE Și așa, altele. Amintiții, alții ca ei, sunt în etern conflict cu miliția, cu autoritățile, cu justiția. Chiar nu se găsește pentru ei o soluție... eficace ? Gogoașa de prînz Dacă îndrăznești să intri, să zicem la ora 8, la patiseriaplăcintărie de pe Calea Națională din Botoșani și vrei să cumperi gogoși, una din vînzătoare (că sunt mai multe acolo) îți răspunde nervos (de aici probabil a apărut expresia „la gogoașa înfuriată“): — Nu avem acum, mai tîrziu. Evident, nimeni nu te oprește să mănînci gogoși la oricare oră a zilei, dar se știe că omul preferă toa să folosim un verb teapetist) acest produs mai ales dimineața. Pentru că la prînz e masa cu același nume. S-au mai făcut propuneri ca lucrătoarele de aici să se scoale mai dimineață. S-au primit și asigurări în acest sens. Dar astea-s alte... gogoși. Sectorul zero Partea dreaptă a tribunei stadionului din orașul Botoșani, prezintă cîteva caracteristici demne de semnalat prin noutatea lor : banchetele sînt deteriorate, stinghiile sînt rupte, pilonii de susținere, de asemenea, sunt stricați. (Se zice că din cauza asta și nu din cauză că textiliștii joacă spectatorii stau la meci,... slab, ca pe cuie). Intrucît pe acolo sînt și gropi, în care n-a dat niciunul din cei ce gospodăresc această bază sportivă, propunem ca această porțiune să se numească sectorul zero, unde să fie invitați să ia loc oficialii. Poate așa o să-și dea seama că spiritul gospodăresc e la cota sectorului. Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT 0 L Tribuna „Clopotul“ SURPRIZE DULCI Sînt unul dintre consumatorii constanți de cafea ai cofetăriilor din municipiu. De cîteva zile însă, atît eu, cât și ceilalți cetățeni ce solicită o cafea, suntem obligați să purtăm următorul dialog : — Doriți o cafea cu 10 grame de zahăr, sau cu 20 grame ? — Doresc una bună. — Precizați totuși, căci una costă 1,20, iar cealaltă 1,30 lei ! Cum nicăieri până acum n-am văzut și n-am auzit o astfel de departajare (o cafea bună, după părerea mea trebuie să aibă 15 g de zahăr) cred că nimenit ar fi fixarea unui preț mediu, iar zahărul să se afle pe tejghea, de unde fiecare cetățean să se servească după preferințe. Practica aceasta este curentă in cofetăriile din Iași, București etc. și dacă nu ar da rezultate bune, s-ar fi renunțat la ea. PANTELIMON CRISTEA Botoșani PÂNĂ REPARĂM PANTOFII, RUPEM O PERECHE NOI Am încercat în Botoșani, la mai multe ateliere de reparații încălțăminte să-mi pun tocuri noi la o pereche de pantofi cu toc de metal, tip cui. Am fost îndrumată la atelierul de la complexul meșteșugăresc din str. Unirii, si a fost să-i duc la Suceava, gurul care ar putea face o asemenea lucrare. Aici însă lipsesc de mult și tocurile de metal și bocurile, nicit nicăieri în Botoșani nu se pot repara astfel de pantofi. Singura soluție a ALEXANDRINA AIOANEI Botoșani la reparat. Ca pe ce să rup o pereche de pantofi noi, până să-i repar pe cei vechi, AM AȘTEPTAT UN AN, CÎT TREBUIE SĂ MAI AȘTEPT? Fiind singură și pierzînd unicul fiu în ultimul război mondial, oamenii cu care am stat de vorbă m-au sfătuit să întocmesc dosarul de pensie și sâ-l trimit Direcției județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale Botoșani. Așa am și făcut. Ce s-a întîmplat după aceea cu actele, tu pot să-mi închipui. Azita pot să spun doar că de la direcția județeană amintită, n-am mai primit nici un răspuns. De aceea, rog redacția să atragă atenția tovarășilor de acolo, că o femeie in virstă de 75 de ani așteaptă să primească cit mai repede drepturile ce i se cuvin. CATINCA GH. PERLINSCHI satul Puțureni com. Coțușca 11 MINUTE CU ANDI ANDRIEȘ Pe Andi Andrieș l-am întîlnit într-o redacție, la o masă acoperită de manuscrise. Știam că teatrul botoșănean înscrisese în repertoriul actualei stagiuni și piesa intitulată „Duet“, al cărei autor este. Prilejul era nimerit ca să consemnăm cîteva precizări ale scriitorului, utile publicului în vederea unei cit mai juste receptări. Foarte amabil, domnia-sa, răspuns la întrebările noastre . Red. : Ați intitulat lucrarea dv. „Duet“. Titul acesta implică oare semnificații ? A. A. : In centrul piesei se găsește un cuplu. Doi oameni la începutul vieții. Existența care li se oferă pentru mai departe trebuie să fie sau să nu fie în concordanță cu ceea ce știu ei despre existență. Doi oameni tineri care înaintează, privesc, speră, cercetează, acceptă sau neagă — acesta e firul piesei. Restul personajelor sunt apariții care complementează partitura principală și care explică un mediu. Un acompaniament deci. Pentru ca, în esență, m-a interesat doar reacția celor doi în fața acestui mediu. Un urcuș făcut în doi, sau o melodie cîntată în doi. De aceea i-am spus piesei mele „Duet". Red. : In contextul literaturii de astăzi, atit de variată prin terenul investigației și mijloacele sale de finalizare artistică unii scriitori, fie ei poeți, prozatori sau dramaturgi, se lasă aproape captivați de jocul confuz al unor întortocheate procese interioare și deci individuale. Pe această linie, „Duet“ este o piesă a zilelor noastre ? A. A. : Absolut. Și în ceea ce privește tipologia, ci mai ales maniera de a gîndi a personajelor. „Zilele noastre“ înseamnă o epocă istorică, nu înseamnă o abordare festivă a unor rețete literare. Spectatorii trebuie să creadă în eroii pe care îi văd pe scenă, să se recunoască eventual. Dacă rezultatul unui spectacol e altul, înseamnă că piesa nu este a zilelor noastre. Red. : Piesa a mai fost inclusă și în spectacolele altor teatre ? A. A. : Da. La Iași și la Constanța. Iar cîțiva regizori și-au manifestat simpatia față de text și dorința de a-l monta. Aștept. Red. : Acordați viitorului spectacol botoșănean cu „Duet“ un loc aparte ? A. A. : Firește. De Botoșani mă leagă o sumedenie de fire. Unul din ele e debutul meu în „Clopotul“, pe cînd eram elev. Aș vrea ca reîntoarcerea mea aici, fie și sub forma unui text montat pe scenă, să însemne o reluare a acestor fire care nu s-au rupt niciodată, dar pe care timpul le-a ascuns oarecum. Am văzut cîteva spectacole ale teatrului „M. Eminescu", fapt care m-a făcut să capăt o mare încredere în colectivul artistic botoșănean. Red : Cum ați vrea să fie spectacolul ? A. A. : Accesibil, pe scena mare, direct. Nu concep teatru fără spectatori, nu accept spectacolele care nu se adresează nimănui ... VICTOR TEIȘANU Fluierașul Trifan Bădăluțe din comuna Nicolae Bâlcescu ii incintă pe spectatori cu o doină r * VINERI 18 SEPTEMBRIE 1970 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo - rutier. Sport. 9.30 Ateneu. 10.10 Curs de limba spaniolă. Ciclul II, secția a 31-a. 10.30 Succese ale muzicii ușoare. 11.30 De toate pentru toți... turiștii. 11.45 Sfatul medicului. Alimentația bolnavilor de ficat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Din folclorul muzical al popoarelor. 12.15 Potpuriuri de muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.22 Din creația compozitorului Nicolae Kirculescu. 13.45 Rarități discografice . Cintece populare interpretate de George Folescu. 14.00 Roza viaturilor. 14.50 Orchestra Ansamblului de cintece și dansuri din Tîrgu Mureș. 15.45 Melodii din filme. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo - rutier. 16.20 Din repertoriul taragotistului Iosif Milu. 16.30 Melodii de curind lansate. 16.45 Muzică de promenadă. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Concert de muzică populară. Cîntă Georgeta Anghel și Dumitru Constantin. 18.00 Recital de operă Nicolae Țăranu. 18.10 Revista economică. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din tezaurul folclorului nostru muzical. 20.05 Tableta de seară de Tancred Bănățeanu. 20.10 Microrecital Julie Driscoll. 20.20 Argheziană. Fetca. Recită Adrian Georgescu. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Atențiune, părinți. 21.20 Cîntă Slawa Przybylska, 21.35 Solistul serii : Aurelian Andreescu. 22.00 Radiojurnal, Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03—3.00 Estrada nocturnă. ! CINE JOACA ! ! CÎȘTIGA ! ! SABOU ION din comuna Dragușeni, județul Botoșani jucînd la concursul ei excepțional „Pronoexpres“ i 1 din 6 septembrie 1970 ) 1 A CIȘTIGAT : un autotuirism Moskvici 408, cu ca 4 1roserie 412 ! 1 La 18 septembrie 1970, 1 A.S. Loto — Pronosport, i * organizează o nouă trad ’gere specială la LOTO, la 11 care se acordă autoturist lme : DACIA 1300 SKODA ! J 1100 MB, MOSEVICI 408, 1 \ DACIA 1100, SKODA S 1100, FIAT 850 și premii la 11 bani. 1 \ Rețineți : cu 15 lei participați la toate extaer le ! 4 1 Amănunte la toate agențiile loto — pronosport 1 ) din municipiul și județul la Botoșani. ^ Cine urmărește evoluția școlii românești de-a lungul timpului, constată cu satisfacție, că încă de la fondarea primelor instituții de învâțâmint, cadrele didactice au simțit nevoia înființării unor societăți literare în scopul instruirii și formării viitorilor oameni de cultură. Drept argument iată un exemplu , la 25 iunie 1852, în Oradea se pun bazele Societății de lectură : „Samuil Vulcan". Fondarea celei dintii societăți de lectură a tinerimii române, cu elevii claselor gimnaziale, avea drept scop cunoașterea temeinică a limbii și literaturii române, cit și stimularea tinerelor talente. Ca mijloace de documentare erau folosite biblioteca societății și cea a gimnaziului din localitate, colecțiile revistelor „Familia“ și „Convorbiri literare“. Președintele societății era directorul gimnaziului și, — cum e și firesc — sub îndrumarea harnicilor dascăli elevii se inițiau în munca de cercetare. In cadrul societății elevii desfășurau o laborioasă activitate, pregătind teme interesante cum ar fi : „Credințe și datorii la români“, „Românul in doinele sale", „Biografia și opera lui Samuil Vulcan“, participind la pregătirea spectacolelor, fondurile adunate, folosindu-le pentru dotarea societății. Este evident faptul că structura și experiența fostelor societăți de lectură au stat baza organizării societăților bilaterare întemeiate pînâ acum în cele mai puternice centre culturale din țară. In prezent — așa cum preciza și profesorul Tudor Opriș, în articolul „Două tabere — pilot" publicat în Gazeta învățămîntului din 31 august 1970, se pune tot mai hotărît problema înființării mai multor societăți literare, care se pot fonda mai ales în orașele cu o bogată tradiție culturală. La temelia lor poate să stea activitatea cenaclurilor literare ce pot cuprinde trei secții : a) creație, b) folclor și c) critică literară. Unificarea cenaclurilor literare dintr-un oraș într-o societate literară ar duce, bănuim noi, la o îmbunătățire de ansamblu a activității de descoperire a talentelor, de formare și de creștere a acestora și, în primul rînd, ar rezolva problema valorificării creațiilor originale, valoroase și a folclorului local, lucrări care ar putea fi tipărite în mai bune condiții decit o fac revistele școlare. Societatea literară ar permite realizarea unui contact direct între scriitorii formați și cei ce se află in fata căutărilor, lucru de care mi-am dat perfect de bine seama, cu prilejul intîlnirilor poetului D. Corbea cu membrii cenaclului literar „Mihai Eminescu“ d la Liceul Săveni. . Ce amintire plăcută, ce el pe emoționante, am trăit atunci cind poetul D. Corbei originar din satul Sîrbi, stuat in vecinătatea nostru, a citit poezia orașuli inedit „Moștenire“, pe care a lăsatcolectivului de redacție al revistei „Muguri" pentru a publicată ! Cu toate că nu a trecut cu timp, stimulați de versuril poetului, cîțiva dintre elevii Iceului, ucenici harnici ai sicrelor, au reușit să publice și lucrările lor, iar în prezet membrii cenaclului, sub îndrumarea profesorilor de specialitate, pregătesc prima sesiune de comunicări. Lucrările Monografia sătuli Podriga", „File din istoria lceului", „Valoarea instrucție educativă a folclorului local vor fi susținute p>mul trimestru al noului an școlar. Avînd în vedere experienț in domeniul cenaclului rar, stadiul de dezvoltare lite si care a ajuns invățâmintu drumul ascendent al școlii românești în anii socialismulu cred că este posibilă înființarea societăților literare in toate orașele și cu atit mai mul în orașele din județul nostru unde avem o atît de bogați tradiție culturală. Prof. ILIÉ IBANESCU. Liceul de cultură generală Săvani IN FIECARE ORAȘ O SOCIETATE LITERARĂ A ELEVILOR i" * < *: / r