Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-09-26 / nr. 2936

m 1. CLUPUTUL 4 PAGINA 2 Ce ne-o oferi cel de-al “'e'teo '•cift 'r'n scop’ >o acest iru epul la an scolor ? in oliinui rine*, faptul c*. cujie tlric!..Js.^a v-3i lau ril——. ca.cj.. „vacu..ta", i.e prin ne,creze tarea cotai nn'p.ita postul espectiv, fie că n-a fost nimeni ,e acese ca.care a repartizat școala din Oneaga și-a început activitatea sa ca profesor de matematică și de educație fizică, deoarece prima catedră n-a fost de nimeni solicitată, iar cealaltă a rămas descoperită prin răzgîndirea celui care venise inițial pe acest post. La Dimăcheni, comuna Corlăteni, deși nu-i o școală care să fie situată in poziție de alarmă în ce privește încadrarea, a existat și aici o mișcare de cadre prin peregrinarea unora in momente cînd de acuma ar fi fost normal să se fi instaurat stabilitatea. Pe directorul de la Cîndești l-am găsit în fața unor hirtii pe care încerca fel de fel de scheme de aranjare a orelor doar doar o găsi una care să-l scoată din încurcătura în care se afla, lipsindu-i din efectiv trei profesori. Din această cauză la școala de centru — Cindești, muzica și educația fizică, limba rusă, chimia și geografia au rămas, deocamdată, în voia soartei. De aici, de la Cindești am cules un fapt pe care l-am dori să fie un unicat. N redăm spre a i se găsi o rezolvare promptă și, eventual, pentru a se adopta măsuri de profilaxie din partea inspectoratului școlar, dacă se constată că e un cvasifenomen. Catedrele de care vorbeam mai sus stau libere fiindcă n-a sosit nimeni trimis de la serviciul personal. In acest timp, profesorii necalificați care au predat aceste materii în anii trecuți, cu domiciliul chiar în această comună nu pot fi încadrați, deoarece n-au reușit la concursul pentru ocuparea posturilor în învățămînt. Iar directorul școlii nu îndrăznește să propună la inspectorat din teama de a nu fi acuzat că vrea să încadreze protejați de ai săi. Apreciind cum se cuvine adoptarea de către inspectoratul școlar județean a selecționării prin concurs a cadrelor necalificate care să lucreze in invățămînt și încheierea cu ele a contractelor de muncă, credem, totuși, că sistemul de repartiție a personalului didactic mai are unele fisuri și că el trebuie revizuit — cum se spune — „pe ici, pe colo, prin părțile esențiale“, pentru a deveni îndeajuns de operativ și de eficient. Astfel continuăm a lăsa să fie tipic pentru unele școli ca, la începutul anului, directorul să pună pe cine prinde că-i liber să țină orele pentru care nu s-a găsit profesor sau în ultimă instanță, să recurgă la monitori. Din nerezolvarea problemei încadrărilor survin și alte situații care grevează asupra procesului instructiv - educativ, situații care se provoacă una pe alta printr-o reacție în lanț. In primul rînd, așteptindu-se mereu alte schimbări in incadrarea cu personal didactic, directorii de școli nu știu cum să mai împartă catedrele. Catedrele fiind nesigure, e foarte dificil a se întocmi orarul, ța care se produc dese schimbări, care se fac chiar de la o zi la alta. Nicit nici profesorii și nici elevii nu mai știu la ce să se pregătească. Nefiind făcută repartiția catedrelor, cadrele didactice nu-și întocmesc planificarea calendaristică neștiind la ce obiecte anume să o facă. Ba, mai mult, deoarece pentru o parte din obiecte nu are cine face planificările sau, deoarece, unii angajați in invățămînt sosesc la catedre cam in zilele PRIN ȘCOLI DACĂ INSPECTORATUL AR INTERVENII ENERGIC [UNK] ■ [UNK] de la începutul anului școlar și nu au avut timp să o facă, chiar unii profesori titulari se contaminează de boala întirzierii întocmirii lor. Nu sînt de loc justificate, în această privință, întîrzierile tovarășei Didina Atudosiei, învățătoare la el, [„ și Maria Cerepaniuc, profesoară de biologie de la școala Mihaileni care n-au întocmit încă planificările calendaristice , sau tovarășa Trăienica Bilică, profesoară de matematică și fizică, Maria Lulciuc profesoară de limba română limba rusă și tovarășul Vasisile Frantiuc profesor de desen de la școala din Cîndești. Oare nu s-a intronat obiceiul ca fiecare cadru didactic, cu cîteva zile înainte de 15 septembrie să-și prezinte planificarea daristică directorului caleașcolii, fără a mai fi cerută de el ? Dar directorii nu au și alte metode de chemare la ordine, în afara îndemnurilor si rugăminților repetate ? De planurile de lecții ale profesorilor necalificați sau stagiari, de tematici si planuri la diminentie — și doar dirigenda a fost prima oră — nici nu mai exemplificăm, pentru că la cele două școli, adineauri citate, toti au fost „o apă și-un pămînt". Tot cuplul acesta de probleme nerezolvate pînă deschiderea școlilor imprelatează Procesul instructiv - educativ si se răsfrînge în pregătirea elevilor, în comportamentul lor, în atitudinea pe care o au fată de muncă. Vor spune unii că așa e la început, că începutul e greu și, că problemele vor fi rezolvate din mers. Cel puțin, dacă rezolvarea e din mers, să fie făcută la primul pas. EUGEN HRUȘCĂ | DOUĂ ÎNTREBĂRI PENTRU CASA JUDEȚEANĂ A CREAȚIEI POPULARE 1. CU CE NE PREZENTAM LA FESTIVALUL TEATRELOR DE PĂPUȘI DE AMATORI . După cum am anunțat, cu alt prilej, pe cititorii noștri, anul acesta a fost inițiat primul festival național de teatru de păpuși de amatori. Pe plan județean a fost constituită o comisie de organizare a festivalului care, printre altele, și-a propus înscrierea in concurs a cel puțin 15 formații de păpușari și acordarea unui sprijin material și de specialitate din partea teatrului de păpuși din Botoșani. Peste puțin timp, festivalul va parcurge o întrecere pe plan județean și, apoi, pe plan republican a echipelor de păpușari. Cite echipe de păpușari amatori sunt active în județul nostru ? Ne răspunde, la această întrebare, Casa județeană a creației populare. Nu 15, cum s-a preconizat generos, dar nu suntem siguri nici de trei echipe. In mod cert, clubul „23 August” din Botoșani are echipă de păpușari, care a și prezentat cîteva specacole. Echipa de la Dorohoi este cam anemică, ne spune directorul Casei județene a creației populare, dar va fi pînă la urmă, pusă pe picioare. De echipa de la Mitoc nu se poate spune nimic până nu se întoarce teatrul de păpuși „Cravata Roșie" de pe litoral (un membru al respectivului teatru a avut sarcina s-o pregătească). Echipa de la Răuseni a dispărut. Deci , numai Botoșanii și Dorohoii vor fi la concurs cu echipe de păpușari. In nici un caz nu putem vorbi de un caracter de masă al festivalului în discuție, atîta timp ci el antrenează doar două echipe... 2. CITE CĂRȚI AȚI TIPĂRIT ANUL ACESTA î n mod normal, o casă a creației populare îndrumă, culege, valorifică creația populară moștenită de veacuri, precum și creația artiștilor amatori. Acțiunea de cercetare și culegere a creației populare reclamă numaidecît și valorificarea ei editorială. Apar, astfel, sub egida caselor creației populare, cărți de folclor literar și muzical, cărți de poezie, proză, teatru, texte pentru brigăzile artistice de agitație etc. In fiecare an o casă de creație Își propune un plan editorial, i se alocă fonduri pentru îndeplinirea lui și... tipărește cărți. Anul acesta, Casa de creație a Județului Botoșani nu a tipărit nici o carte. De ce în o întrebare la care așteptăm răspuns. Ni s-a spus că sertarele ei sunt goale. Lucrul acesta e inadmisibil. Cum își justifică atunci rațiunea de casă a creației populare dacă nu cercetează, culege și valorifică creația populară ? CRONICA DISCULUI I)Cintece din tinerețe“de George Enescu In aceste z.te de debut aumnal, c\nd întreaga noastră act muzicală a fost angrenaîn cinstirea — așa cum se vine — a celui mai mare muian al neamului românesc, întrecordul a pus la dispute iubitorilor de muncă, prin rgazinele de specialitate, un sc cu adevărat inedit. Este Irba de o excelentă înregistre a 14 cîntece pe careorge Enescu le-a compus, în ioritate între anii 1898-1899, ci înainte ca autorul să fi splinit două decenii, piese voie rămase mult timp disperte printre opusurile marelui urban și necunoscute publicul. Surpriza ce ne-o face canoastră de discuri este cu îl mai plăcută cu cît cei cevor asculta cele 14 „Cîntece , tinerele" nu vor descoperi ele un compozitor aliat la cepiul carierei, al cărui limr j artistic mai păstrează vestalele incerte al unui Incert de drum, ceea ce ar conți discului doar o valoare iumentară Dimpotrivă, par I In cofida virstei adolescentine la care se găsea, Enescu devansează prin aceste piese miniaturale chiar și lucrările instrumentale și orchestrale pe care le scrisese în aceeași perioadă, anunțînd prin ele minunatele pagini vocale ce avea să le realizeze mai tîrziu. Așa cum era și firesc, datorită filiației sale artistice vădit brahmsiene de atunci, dar și datorită virstei, Enescu a transpus textul într-o factură neoromatică, introducînd liniile melodice într-un univers „în care alternează poza poetică cu simplitatea naivă, jovialitatea cărților cu ilustrații, cu lirismul gingaș“. înnoitor față de maeștrii predecesori ai genului — Schubert, Schuman, Brahms — tînărul autor se arată a fi chiar începînd cu construcția pieselor — abătută oarecum de la forma caracteristică — în care introduce cînd un dialog solistic (deci prezenta a doi cîntăreți) cînd un acompaniament pianistic sau, chiar și mai mult, captarea în susținerea acompaniamentului a unui violoncel sau ansamblului coral. Dar fie că arborează o scriitură armonioasă sau polifonică, fie că tălmăcește în limbajul său universal comuniunea cu natura, gingășia fetei tinere sau zbuciumul nopților albe, George Enescu strecoară, uneori aproape imperceptibil, dar în acel melos romantic, inflexiuni de cîntec românesc, neuitînd că numai cu un an înainte își ratifica titlul de compozitor al școlii noastre de compoziție prin „Poema română". Prestigioasa semnătură vocală — care nu mai are nevoie de prezentări — aparține ilustrului bariton Dan Iordăchescu care în liedurile nr. 3 și 11 dialoghează cu Marta Kosser și respectiv cu Magda Ianculescu iar în lieclul al 8-lea este acompaniat de merituoasa formație corală „Madrigal". Adăugînd și doca prezentare a Elenei Zotroviceanu, recomandăm cu toată căldura acest disc. SILVESTRI AILENEI * Școala generală din satul Podriga Fotografia : N. TRONCIU »TELEVIZIUNE SIMBATA 26 SEPTEMBRIE 17.00 Deschiderea emisiunii. 18.15 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.15 Campionatul balcanic de baschet masculin î România — Bulgaria (repriza a II-a). 20.50 Film serial. Incoruptibilii. Bulgăr de zăpadă. 21.40 Nocturnă bucureșteană. Program de varietăți muzical - coregrafice, își dau Spătaru, concursul : Doina Ruxandra Ghiață, Aurelian Andreescu, Dorin Teodorescu, Sergiu Cioiu, formația Savoy, Sextetul „Cantabile", Cicerone Standeroa, Florian Pittiș, Ana Petria. Redactor Simona Patrulea. 23.00 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.20 închiderea emisiunii. Școala generală Hănești. In livada școlii Spectacole Sîmbătă, orele 20 și duminică, orele 16, teatrul de stat „Mihai Eminescu" prezintă două spectacole cu piesa „D-ale carnavalului" de I. L. Caragiale. Cunoscuta comedie a lui Caragiale, în interpretarea cîtorva talentați actori botoșăneni și beneficiind de o scenografie inspirată, se bucură de succes in rândul spectatorilor. a AȚ! REȚINUT? INCEPIND DE LA 1 OCTOMBRIE, UN INTERESANT CONCURS CU TEMA : „CUNOAȘTEȚI JUDEȚUL BOTOȘANI?“ organizat de ziarul „Clopotul" și Direcția județeană de poștă și telecomunIcații • UN APARAT DE RADIO PORTATIV „ALBATROS" • UN PICUP CU AMPLIFICATOR • UN CEAS DE MINA „POLIOT“ • UN CEAS DE MINA „CEAIKA" • APARATE FOTO „SMENA“ • STILOURI „PELICAN". Și dv. puteți deveni cîștigătorul unuia din numeroasele premii : i \\s\\ssss\ss\\\s\\ss\\S \ \ h- DUMINICA 27 SEPTEMBrel. Program de dimineaă. 7.00 Buletin de știri. 7.05 Matineu muzical. 7.50 Asta-1 hora horelor. 8.00 Buletin de știri. 8.59 închiderea emisiunii. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 18.00 Magazin duminical. 19.00 Radiojurnal. 19.30 Jurnal literar. 20.00 Pe portativul undelor, melodia preferată. 21.05 Melody _ club. 21.59 închiderea emisiunii. Tribuna „Clopotul“ MESAJ PENTRU AUTOBAZĂ Știut fiind că mai toate satele și sătulețele înșirate de-a lungul drumului Botoșani — Călărași au câte un punct de oprire a autobuzelor, numai satul Dracșani nu are, vă rugăm să interveniți la cei în drept în realizarea doleanței noastre , stația de autobuz la locul numit Magazia pisciculturii. Solicitarea noastră este întemeiată : din centrul satului nostru, pînă la prima stație sunt circa 4 km ; din această zonă, mulți cetățeni sînt angajații unităților socialiste din împrejurimi, fapt ce-i determină să utilizeze zilnic autobuzele. In plus, autobuzul asigură un anumit standard, iar noi, cetățenii din Dracșani, vrem să beneficiem de el. B. MIHAI Satul Dracșani MORARUL SAU BRUTARUL? De cîtva timp la secția de mecanizare din Prăjeni, unde lucrez, ne vine de la brutăria Frumușica pline cam de proastă calitate , bani tare de nu-ți poți infinge dinții, bai cu ceva prundiș. Eu știu că noi, mecanizatorii împreună cu cooperatorii, livrăm grîu de bună calitate. Nu pricepem de ce ni se vinde piine proastă. De vină e ori morarul, ori brutarul. Cineva ar fi cazul să facă lumină. Pentru că tot m-am apucat de scris la ziar, aș vrea să mai spun citeva lucruri rele și de pe la noi : în tarlaua Seinteia — Hírtop a C.A.P. Flăminzi stau zeci de că Jițe de fin cam de multă vreme , au intrat in pămînt pînă la jumătate. Mă întreb : conducerea cooperativei să nu fi văzut câ-t timpul de cărat ? (LIE PALICIUC mecanizator, I.M.A. Frumușica Abonații telefonici din Comuna Gorbănești întîmpină numeroase greutăți în ceea ce privește deservirea lor de către rețeau telefonică. Cauza ? La oficiul P.T.T.R. funcționează o operatoare cu program redus (orele 7 — 12, 17—20). In timpul acestui program, deservirea e mulțumitoare. In restul timpului însă, suntem deserviți de Botoșani, printr-un fir direct (Botoșani — Gorbănești). Vorba vine „că suntem deserviți“, deoarece tocmai atunci cînd este nevoie de comunicat RĂSPUNS LA UN APEL ceva urgent, acest lucru nu este posibil. Așa s-a întîmplat în seara zilei de 13 septembrie 1970, cînd la C.A.P. Gorbănești a luat foc o șiră de paie și toată noaptea nu s-a putut vorbi cu pompierii din Botoșani, reușind acest lucru doar cu ajutorul unei mașini de ocazie, care mergea spre Botoșani și în care s-a urcat un cetățean din satul Silișcani. Comunicarea s-a făcut, deci, prin viu grai. Dimineața, cînd operatoarea s-a schimbat, a răspuns la apel, însă a fost prea tîrziu. Noi, în fața cazului relatat, nu avem decit o întrebare : dacă apelul n-a fost recepționat de telefonistă, nu-l vor primi, de data aceasta, nici organele în drept ? IOAN MANOLE locțiitorul secretarului Comitetului comunal Gorbănești al P. C. R. TOT DESPRE PROFESIUNE Zilele trecute, a apărut în ziarul „Clopotul“ un articol despre profesiune. Evident, despre acest subiect se pot scrie volume. Profesiunea, alegerea ei, e o cotitură capitală în viața unui om. De felul cum s-a produs acest pas depinde viitorul lui. De multe ori însă, tinerii îmbrățișează cariere pe care nu le-au dorit, sau pentru care n-au înclinație. Certificatele de absolvire a unei școli teoretice nu au un spațiu afectat recomandării unei profesiuni, recomandare ce ar trebui s-o facă dirigintele și conducerea școlii. Din notele obținute la examene nu poți deduce întotdeauna clar înclinațiile elevilor. Ministerul învățămîntului, inspectoratele școlare ar trebui să dispună organizarea sistematică prin școli a unor teste privind viitoarea profesiune, iar în certificatele școlare să fie consemnate recomandări autorizate în acest sens. învățător N. I. NIȚU ȘTIRI SANITARE • După cum se știe, îmbunătățirea asistenței medicale a populației este strîns legată de perfecționarea continuă a pregătirii cadrelor medicale. In acest scop, conform unui plan de acțiune pe anul in curs, elaborat de către direcția sanitară județeană, au efectuat stagii de practică medicală în spitalele unificate din județ un număr de 48 de absolvenți ai facultăților de medicină. De asemeni, au fost recrutați pentru specializare în centrele metodologice din București și Iași, Botoșani și Dorohoi, un număr de 25 de medici de medicină generală. Aceștia, sub îndrumarea tehnică a specialiștilor, vor avea posibilitatea să-și perfecționeze pregătirea profesională, alegîndu-și una din următoarele specialități: pediatrie, interne, obstetrică, ginecologie, chirurgie, psihiatrie, radiologie, oftalmologie etc. • La 1 noiembrie a.c., în unitățile sanitare din teritoriul județului nostru va fi prezent un nou contingent de absolvenți ai institutelor medico - farmaceutice din Iași, București, Cluj, Tg. Mureș și Timișoara. O dată cu prezentarea acestora la posturi, Ministerul Sănătății a repartizat, la solicitarea direcției sanitare, și un număr de 18 specialiști interni. Această nouă distribuire a cadrelor medicale și a specialiștilor va contribui la realizarea unui mai vechi deziderat al ocrotirii sănătății, și anume utilizarea cît mai rațională și eficientă a cadrelor medico-sanitare. • După efectuarea triajului epidemiologic al elevilor, activitatea cadrelor medico - sanitare s-a axat pe verificarea stării de imunitate a tuturor copiilor de vîrstă școlară. Cu acest prilej, școlarilor de 6—7 ani, din clasa I, li se aplică revaccinarea antivariolică. Totodată, inspectoratul sanitar de stat, dispunînd de cantități suficiente de gamaglobulină, a intensificat acțiunea de utilizare a acestui vaccin în rîndul copiilor. „Cîntare partidului“ Clubul „23 August“ din Botoșani, în colaborare cu biblioteca municipală, a organizat la Fabrica de confecții o acțiune cultural - educativă intitulată „Cîntare partidului". Prin stația de radioamplificare a fabricii au fost difuzate aspecte din lupta partidului pentru propășirea patriei socialiste, la întreprinderea „Flamura roșie" a avut loc simpozionul „Partidului, și inima și gindul ii închin". DUMINICA 27 SEPTEMBRIE Programul 16.05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal, Buletin meteo - rutier. Sport 7.15 De la munte la mare — program muzical. 8.00 Sumarul presei. 8.10 Avanpremiera cotidiană. 8.22 De la munte la mare (continuare). 9.30 Ora satului 10.10 Cavalcada ritmurilor (reluare). 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toți. 13 00 Radiojumul. Sport. 13.15 De toate pentru toți... turiștii. 13.45 Noutățile săptămânii — muzică ușoară. 14.00 Unda veselă. 14.30 Melodii de ieri și de azi. 15.00 Caracada fanteziei (emisiune pentru tineret). 15.45 Idoli si muzică. 18.15 Orchestrele Werner Müller, Bert Kaempfert și orchestra de muzică ușoară a Radioteleviziunii. 18.45 Cintă Felician Fărcașu. 19.00 Gazeta radio. 1920 Șlagăre 1970. 19.35 Interpreți îndrăgiți . 21.00 Zece melodii preferate. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteo romaic. 22.30 Muzică de dam. 23.00 Concert de seară. 0.03—5 00 Estrada nocturnă.