Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-09-18 / nr. 2929

r Anul XXVI nr. 2929 vineri 18 septembrie 1970 4 pagini 30 bani PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNI­I­VA­L ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN OBIECTIVE DE MUNCĂ ÎN JUDEȚUL NOSTRU MENȚINEREA UNUI RITM SUSȚINUT AL PRODUCȚIEI Pentru întreprinderile agricole de stat din județ, îndeplinirea integrală și depășirea indicatori­lor zootehnici prezintă o impor­tanță aparte, zootehnia avînd o greutate specifică de 54 la sută în producția globală. Dacă ra­portăm necesitatea îndeplinirii planului anual în această ramu­ră la faptul că în cincinalul ca­re urmează ponderea producției zootehnice în ansamblul produc­ției pe care o vom obține se va ridica la 66 la sută, avem o ima­gine și mai completă a respon­sabilității ce ne revine în aceas­tă direcție. Și, in mod firesc, în­deplinirea integrală a planului în zootehnie va avea repercusiuni asupra bazei materiale și mora­lului cu care vom porni la reali­zarea sarcinilor din cincinalul următor. Analizînd nivelul de rea­lizare a prevederilor anuale — care sînt în general încurajatoa­re — principala concluzie care se degajă este că în momentul de față problema esențială care trebuie să frămînte conducerile tuturor întreprinderilor agricole, pe toți șefii de fermă este men­ținerea unui ritm ridicat de pro­ducție, și în timpul toamnei, in­cit toate nerealizările să fie com­pensate, sarcină ce se impune cu deosebire la producția de lapte. Pe parcursul anului, după cum rezultă și din tabelul de mai Rezultatele au fost diferite de la o perioadă la alta și de la o unitate la alta din mai multe motive, asupra cărora însă ne vom opri mai tîrziu. In momentul de față, deși realizările sînt bu­ne, ele n-au atins încă ritmul ne­cesar și suficient pentru ca toa­jos, la lapte de vacă, de unde se realizează cam jumătate din producția zootehnică, am avut o serie de serioase neajunsuri. te fermele să încheie în cel mai scurt timp recuperarea produc­ției restante și să-și asigure con­diții pentru depășirea prevede­rilor de plan. Ritmul zilnic pe u­­nități (la începutul lunii septem­brie) reflectă anumite minusuri în această direcție : Condiții pentru menținerea în continuare a unui ritm ridicat de producție avem. Dovadă e că a­­vem destule ferme care obțin producții excelente fără să se bucure de mai multe furaje sau de alte condiții speciale decît cele care stau la îndemîna tu­turor fermelor. Sunt de citat pen­tru rezultatele lor fermele Havîr­­na, Progresul și altele care au obținut producții susținute, con­stante de peste 9 litri/zi și vacă furajată. E cum este cea pozitiv că o fermă din Ionășeni, cu condiții mai grele și care de cînd a fost constituită a avut rezultate slabe, a reușit să-și îmbunătă­țească în ultima vreme situația și obține în prezent o producție zilnică de 9,6 litri lapte pe va­că furajată.. Avem însă și ferme ale căror rezultate ■— chiar în situația că au planurile îndepli­nite — nu sunt la nivelul impus de priceperea specialiștilor care lucrează acolo și de exigențele producției din întreprinderile a­­gricole de stat. Stări de lucruri ca cele la care ne-am referit — nesatisfăcătoare — avem la fer­ma Socrujeni, cu o producție zil­nică de numai 6,6 litri, la cea din Zăicești — 7,6 litri și din Că­­tămărăști — 7,8 litri. Sigur, cauzele care au făcut ca ele să aibă un asemenea ni­vel scăzut le cunoaștem, nu au nimic misterios în ele , e vorba de hrănire, de îngrijire. Pentru a Ing. ILIE VINTU tehnolog șef Inspectoratul I.A.S. Botoșani (Continuare în pagina a lll-a) Producția pe trimestre în­­ față de plan I. A. S. (în 2 luni) I II III Cătămărăști totală 102,8 99,0 101 marfă 101,0 98,0 107 Dorohoi totală 99,2 99,5 106 marfă 94,5 98,2 111 Săveni totală 91,0 93,0 106,2 marfă 91,0 92,0 108,1 I. A. S. Producția zilnică marfă bi. Plan Realizat Pe zi și vacă fura­jată (litri) Cătămărăști 164 163 7,8 Dorohoi 140 174 9,3 Săveni 140 144 8,3 L Acum, cînd porțile școlilor s-au deschis ia­răși cu generozitatea lor de fiecare an, m-am gîn­­dit la ceea ce Înseamnă profesiune, la adîncimea omenească a acestui cuvint. Aș pune in fruntea tuturor profesiunea de învățător, pentru că el, în­vățătorul și profesorul nostru, ne deschide per­spectiva celorlalte profesiuni. Mai ales astăzi, cînd fiecare cetățean al țării parcurge o școală, a trecut prin sistemul învățămîntului de stat. REPER • REPER • PROFESIUNEA Diversitatea extraordinară și diversificarea continuă a profesiunilor stîrnește oarecare derută în mintea celor mai mulți absolvenți, adolescenți ori tineri ieșiți de pe băncile unei școli teoretice, încotro ? Se întreabă el. Neliniștea în fața vieții și a viitoarei profesiuni este firească și, de cele mai multe ori, se transformă în elan optimist. Aici găsesc eu rostul salutar al învățătorului și profe­sorului nostru. El, cu experiența și tactul său pe­dagogic, are căderea să ne îndrume pe făgașul profesional cel mai potrivit puterii intelectuale și a predispozițiilor fiecăruia dintre noi. El ne aju­tă să transformăm neliniștea firească în fața vi­itorului în elan optimist, în încredere. Erori există. Suficiente și întristătoare erori, cînd visul care profesează o meserie nu este che­mat pentru ea și, în consecință, o profesează me­diocru, fără nici un cîștig pentru societate. Cu­nosc un tînăr absolvent de liceu care, de trei ani de zile, cu obstinație absurdă, dă examen de ad­mitere la medicină. — De ce nu te prezinți la altă facultate ? îl întreb eu. — Nu ! Vreau să devin medic... Am încercat să descifrez motivația dorinței sale ambițioase, nutrind la început, mărturisesc sin­cer­ un sentiment de stimă pentru perseverența sa lată, mi-am zis eu, un om care știe ce vrea și care va izbuti să facă ceva în viață. Am fost însă foarte dezamăgit și chiar indignat aflînd mo­tivul esențial al aspirațiilor sale: „medicii cîști- DORIN BACIU I Continuare în pagîno o lll-a) n Pe ogoare toamnă Pe ogoarele județului Botoșani strînsul culturilor de continuă în ritm susținut. Pină acum s-au recoltat peste 1 000 hectare cu porumb, 4 400 hectare cu floarea - soarelui și circa 120 hectare cu cartofi. La sfecla de zahăr, această lucrare este mai avansată. Realizările însumează 3 155 hectare, cu o producție medie de peste 17 000 kg. la hectar. In același timp, pe terenurile eliberate se execută arături Avînd în vedere și suprafețele pregătite pentru în­­sămînțările de sezon, după culturile timpurii, arăturile re­prezintă în momentul de față aproape 29 000 hectare din cele 72 300 planificate. Prognoza Pentru zilele de 19, 20, și 21 septembrie, vremea va deveni instabilă cu cerul temporar no­­ros. Vor cădea averse locale de ploaie, insoțite de descărcări e­­lectrice. Vîntul va sufla potrivit. Temperatura aerului în scădere ușoară. Minimele vor fi cuprinse intre 8 și 12 grade iar maximele între 20 și 24 de grade. mecanicii Autobaza Botoșani, Maistrul Seterman Ștefan și Gavrilaș Vasile și Vatavu Dumitru, remediind defecțiunile unui autovehicul. Fotografia : H. VALENTIN Cadre noi­­ în cooperație Preocuparea pentru asigurarea cadrelor in cooperația meșteșugărească se vădește in pregătirea viitorilor lucrători din ateliere. Pentru 1970 — 1971, U.J.C.M. va pregăti 111 u­­cenici, ce se vor califica la locul de muncă (în atelierele din Botoșani, Dorohoi, Săveni) in meseriile : tîmplar mobilă, croi­tor bărbați, croitor femei, cizmar tâlpuitor, tricoteur, zidar, zu­grav­­ vopsitor, marochinier, tăbăcar, blănar, ceramist, opera­tor prelucrarea maselor plastice, tapițier. In școli post - liceale (organizate de Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești) pentru județul nostru se vor pregăti 4 lucrători radio - tv, și o cosmeticiană, precum și 6 maiștri în diverse specialități. 1 Redactia $1 administrația Botoșani Calea Nationala nr. 261 Telefoane Redactor sef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică si culturală - 12487 Secțiile viață de partid si construcții de stat - H­M Secțiile informații si scrisori - 11217 Administrația “ 12372 PE PLANȘETELE PROIECTANȚILOR ANSAMBLUL DE LOCUINȚE ȘOSEAUA IAȘULUI“ d­­ intr-o scurtă convorbire cu to­varășul Gavril Todireanu, direc­torul Direcției de sistematizare și arhitectură din cadrul Consiliu­lui popular județean, pe tema viitorului urbanistic al municipiu­lui Botoșani, am solicitat detalii cu privire la ansamblul de locu­ințe ce se va construi în partea de sud - vest a acestuia. — Eforturile de înnoire urba­nistică și dotare social - edilita­ră a municipiului, ne-a spus in­terlocutorul, nu vor gravita în vi­itor numai spre centrul acestuia, ci vor înregistra și o divergență înspre acele zone care deocam­dată posedă multe din atribute­le periferiei. Și dacă ne referim la poarta sudică a municipiului, șoseaua Iașului cum îi mai spun botoșănenii, care trebuie să joace rolul unei veritabile cărți de vizită pentru numărul din ce în ce mai mare de turiști care ne vizitează județul, nu pu­tem ocoli constatarea, de loc măgulitoare, că aceasta nu este reprezentativă pentru un care se vrea modern, pentru oraș capitală de județ. Singura solu­­­ție pentru o rezolvare optimă a acestei probleme o consti­tuie amplasarea în această zonă a unor ansambluri de locuințe cu o pronunțată tonalitate arhitecturală, cu per­un grad sporit de dotare social­­edilitară, capabilă să răspundă imperativelor vieții civilizate, mo­derne. Pentru început s-a hotărît construirea unui asemenea an­samblu cu cca. 2000 de aparta­mente, care va fi amplasat în­tre străzile Calea Națională, Pe­tru Rareș, Sarmisegetuza și Bu­levardul „V. I. Lenin“. — Ce amănunte ne puteți o­­feri despre Viitorul ansamblu ? — Botoșănenii se întreabă in ultima vreme de ce nu am con­struit blocuri turn în ansambluri­le existente, și de aceea pot să vă spun, cu titlu de noutate da­că vreți, că în acest ansamblu am prevăzut și astfel de blocuri. In planul inițial, procentajul a­­cestora este de cinci la sută fa­ță de total, dar vom cere apro­bare, și sperăm să o obținem, pentru o suplimentare. In rest vor fi blocuri cu 4 nivele și par­ter, deosebite prin detalii de ar­hitectură dar asemănătoare sub raportul funcționalității, struite ,prin metodă clasică con­sau, spre final, cu ajutorul panourilor mari, prefabricate. Acestea vor curinde apartamente de două, trei și patru camere de confort diferit, precum și garsoniere. S-au prevăzut de­ asemenea, spații comerciale, școli, grădinițe, parcaje și spații creșe, de gazare, atît pentru locuitorii din ansamblul ce se va construi, cît și pentru cei din locuințele e­­xistente. Se vor executa lucrări VICTOR NEAGU (Continuare in pagina a lll-a) Botoșani, Panoramic al cartierului Teatrului Fotografia : IOAN NEGREA Intîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu specialiști din domeniul tehnicii electronice, de calcul și informaticii economice Joi dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu spe­cialiști din domeniul tehnicii de calcul și prelucrării automate a datelor, oameni de știință, cadre didactice din învățămîntul supe­rior, directori și ingineri șefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarășii Ilie Verdeț, Manea Mănescu, precum și conducători ai unor ministere economice și instituții centrale. Cu acest prilej au fost ana­lizate stadiul și aspectele princi­­pale ale aplicării tehnicii electro­nice de calcul in activitatea de conducere și planificare a eco­nomiei, precum și în gestiunea întrepri­nderilor. In cadrul discuțiilor s-a exami­nat modul de înfăptuire a pro­gramului de înzestrare a econo­miei naționale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate re­alizările obținute în crearea pre­­miselor necesare introducerii in­formaticii în economie. S-a înfă­țișat experiența acumulată pină acum în utilizarea calculatoarelor electronice în gestiunea eco­nomică, în conducerea și dirija­rea unor procese tehnologice, re­zultatele dobîndite pe această cale în funcționarea intensivă a utilajelor, creșterea productivită­ții, calității produselor, eficien­ței economice a producției. Tot­odată, au fost scoase in evidență unele probleme care se cer a fi soluționate in vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoare­lor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare și raționalizare a evi­­dențelor, extinderea aplicațiilor matematicii și ciberneticii, a pre­lucrării automate a datelor. O atenție deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, zolvarea în mai bune condiții re­a problemelor activității economice. Un loc important in discuții l-a ocupat problema pregătirii ca­drelor pentru informatică - ana­liști, programatori, operatori — făcindu-se unele propuneri pri­vind căile și măsurile de asigu­rare a necesarului de specialiști. S-a relevat însemnătatea și ne­cesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea și dezvoltarea fabricației în țara noastră a cal­culatoarelor electronice și altor echipamente moderne de calcul. Participanții au exprimat hotă­­rîrea lor de a depune toate e­­forturile pentru înfăptuirea sarci­nilor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul per­fecționării sistemului informațio­nal economic. Luînd cuvîntul în concluzie, to­varășul Nicolae Ceaușescu a a­­preciat rezultatele obținute pe linia introducerii și aplicării teh­nicii electronice de calcul în e­­conomia noastră națională și a indicat orientările de bază pen­tru îmbunătățirea și dezvoltarea activității în acest domeniu, co­respunzător cerințelor actuale și de perspectivă. Secretarul gene­ral al partidului a subliniat ne­cesitatea elaborării și promovării unei concepții unitare în realiza­rea sistemului național de infor­matică și conducere, care să asigure legătura organică între informatică și decizie la toate nivelele activității economice. Tot­odată, a recomandat ca în eta­pe imediat următoare să se asi­gure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, pu­ternice, capabile să răspundă prompt nevoilor unităților econo­mice. De asemenea, a relevat ne­cesitatea unei mai bune coordo­nări a întregii activități din acest domeniu, creării unui cadru or­ganizatoric corespunzător, care să permită concentrarea și folo­sirea rațională a tuturor forțelor în vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidu­lui a arătat că accentul trebuie pus, în primul rînd, pe informa­tica procesului de producție, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor și ciberneticii, a problemelor planificării și condu­cerii activității productive, a a­­provizionării tehnico - materiale și desfacerii produselor. In con­tinuare, a subliniat necesitatea de a se realiza, cu ajutorul cal­culatoarelor electronice, condu­cerea proceselor de producție și gestiunea completă a cîtorva u­­zine importante, asigurîndu-li-se dotarea corespunzătoare, iar pe baza rezultatelor obținute să se treacă la extinderea și în alte întreprinderi. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a atras atenția că în acest scop se impune luarea măsurilor pregătitoare adecvate. O deosebită importanță va trebui să se acorde statisticii, căreia îi revine un rol primordial în reali­zarea sistemului informațional al întregii economii naționale. In ce privește pregătirea ca­drelor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea in con­tinuare a necesarului de specia­liști potrivit ritmului de dotare cu echipamente de calcul în anii următori. In același timp, a su­bliniat că toate cadrele cu munci de răspundere din eco­nomie, din aparatul de partid și de stat trebuie să-și însușească elementele de bază ale infor­maticii moderne, pentru a putea folosi cît mai eficient avantajele acesteia în activitatea de condu­cere. Totodată, a arătat că, atît în construcția de mașini de calcul, cît și în informatică, este necesară intensificarea cercetării științifice proprii, aplicarea mai rapidă în practică a rezultatelor obținute, studierea și valorifica­rea experienței avansate pe plan internațional. In lumina rolului crescind pe care urmează să-l capete infor­matica in asigurarea progresului economic al țarii noastre, secre­tarul general al partidului a tra­sat sarcina ca, în vederea rea­lizării sistemului național de in­formatică și conducere, să se elaboreze un program pe dece­niul 1971-1980, privind înzestra­rea întreprinderilor și centrelor de calcul cu mașini și echipa­mente electronice, pregătirea ca­drelor necesare , obiectivele prevăzute pentru perioada 1971 — 1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvolta­re a economiei naționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat că în țara noastră s-a format un fond de cadre capa­bile să asigure introducerea mai rapidă a­­ informaticii în econo­mie, că unind toate forțele de care dispunem, vom putea înde­plini în bune condițiuni obiecti­vele din acest domeniu de acti­vitate. In încheiere, secretarul gene­ral al partidului și-a exprimat convingerea că specialiștii în in­formatică își vor pune întreaga pricepere și putere de muncă în slujba înfăptuirii importantelor sarcini ce le revin, contribuind astfel la procesul general de mo­dernizare a economiei naționa­le, la propășirea patriei noastre socialiste. k

Next