Clopotul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 2940-3018)

1970-11-22 / nr. 2985

I * í * Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Olt (Urmare din pagina I) In timpul vizitei pe șantierul acestei construcții, între oaspeți și gazde au loc discuții cu pri­vire la dotarea tehnică a spita­lului, folosirea chibzuită a spa­țiilor încăperilor, pentru a se a­­sigura întregul confort necesar unor asemenea instituții și o a­­sistență sanitară de nivel ridi­cat. Tovarășul Nicolae Ceaușes­­cu recomandă constructorilor să acorde în continuare toată aten­ția terminării în cele mai bune condiții și la termenul prevăzut a spitalului. Un ultim popas. . . Străbătîndu-se cartierul „Cri­­șanu 1", cartier modern de locu­ințe, ridicat acum opt ani, se a­­junge la platoul unde se va ri­dica un nou și impunător edifi­ciu : casa orășenească de cul­tură. Șantierul se află încă în fază incipientă de amenajare și gazdele construiesc, din explica­ții, imaginea viitorului lăcaș. Ca­sa de cultură va fi dată în folo­sință peste doi ani și va avea ca principală parte componentă o sală de 700 de locuri. Este vor­ba, așadar, de o construcție mo­numentală, în care locuitorii o­­rașului, aflat în plina expansiu­ne, vor putea asista la manifes­tări organizate de formații ar­tistice locale, la spectacole ofe­rite de teatrele bucureștene, ori din alte centre mari ale țării, în turneu, de filarmonici, vor putea viziona filme, audio conferințe. Tovarășul Nicolae Ceaușescu re­comandă ca lucrările să fie în­cepute în cît mai scurtă vreme, aceasta fiind o garanție sigură a executării lor în timpul prevă­zut. Are loc apoi un schimb de o­­pinii pe teme urbanistice, de fapt o discuție, la concret, lu­­îndu-se ca punct de pornire cartierul „Crișan I" asupra fo­losirii mai judicioase a terenu­rilor afectate construcțiilor de lo­cuințe. Prin modul cum sînt am­plasate blocurile, cu mari spa­ții între ele, adevărate locuri vi­rane, se irosesc suprafețe întin­se de pămînt, ceea ce, pe de o parte, duce la diminuarea fon­dului de construcții, iar pe de altă parte, la extinderea exage­rată a orașului, dimensionate dincolo de limitele necesarului, la cheltuielile inutile pentru in­stalații de canalizare, apa, e­­nergie electrică. Secretarul ge­neral al partidului insistă asu­pra necesității valorificării fiecă­rui metru pătrat de teren și dă indicații ca în perimetrele ră­mase goale între blocuri să se amplaseze noi clădiri, așa încît densitatea acestora să fie echi­valentă cotelor constată în țări ridicate ce­le cu experiență urbanistică înaintată. In continuare tovarășului Nicolae Ceaușescu îi este prezentat lo­cul de amplasare al unei alte mari clădiri a orașului : viitorul hotel cu zece nivele. Și aici șeful statului recomandă să se adopte soluții constructive moderne, să fie folosite pe scară mai largă materialele de construcții ce se impun tot mai mult în practica mondială : metalele feroase și aluminiu­ în confecționarea tîm­­plăriei, masele plastice în de­corări interioare, în realizarea pardoselelor și altele. Cetățenii din cartierul „Cri­­șan I" îl înconjoa­ră cu căldură pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, îl aplaudă și îl aclamă din toată inima la despărțire. In timpul vizitei în județul Olt, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat au fost însoțiți de Con­stantin Sandu, prim-secretar al comitetului județean de partid, președintele consiliului popular județean, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în județul Olt, dialo­gul viu, direct, purtat cu nu­meroși muncitori, ingineri, teh­nicieni, cu țărani cooperatori, cu constructori de pe șantiere, indicațiile prețioase date cu a­­cest prilej reflectă stilul de muncă propriu secretarului ge­neral al partidului, de a cunoaș­te la fața locului modul în care se traduc în viață hotărîrile Con­gresului al X-lea, preocupările și realizările oamenilor muncii. Manifestările entuziaste pe ca­re le-a prilejuit prezența con­ducătorului partidului și statului în mijlocul locuitorilor din ju­deț, dragostea cu care a fost întîmpinat pretutindeni secretarul general al partidului nostru re­prezintă o nouă și grăitoare ex­presie a hotărîrii acestora, ca și a întregului nostru popor, de­ a înfăptui neabătut politica mar­xist - leninistă a partidului, pen­tru continua înflorire a națiunii noastre, pe drumul făuririi so­cietății socialiste multilateral dezvoltate. ION MARGINEANU NICOLAE POPESCU BOGDANESTI MIRCEA S. IONESCU MEMENTO BUCUREȘTI LUNI 23 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 5.05 Muzica dimineții. 6.05 - 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Revista literară radio (reluare). 10.10 Curs de limba engleză. 10.30 Fragmen­te din opera „Decebal“ de Gheor­­ghe Dumitrescu. 11.05 Radio - Pri­chindel. 11.15 Variațiuni simfonice de Wilhelm Demian pe tema cin­­tecului „Mugur, mugurel“. 11.40 Sfatul medicului. 12.00 Muzică u­­șoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 In­­tilnire cu melodia populară și in­terpretul preferat. 13.00 Radiojur­nal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii. 13.45 Mândru-i jocul românesc. 14.00 Compozitorul săp­­tămînii : Giuseppe Verdi. 14.30 Te apăr, te laud, te cint — emisiune muzicală pentru ostași. 15.00 Cîn­­tece și jocuri populare. 15.20 Cro­nica săptămînii muzicale. 15.45 Muzică ușoară. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Pagini din opereta „Valsurile Vienei“ ele Strauss — Monery. 16.30 Revista economică. 16.45 La oglindă — piese corale pe versuri de George Coșbuc. 17.50 Poșta ra­dio de dr. N. Mihăescu. 18.00 Mu­zică ușoară. 18.30 Poemul simfo­nic „Tamara“ de Balakirev. 19­00 Gazeta radio. 19.30 Cîntă Traian Vilepan, Grigore Kiazim și forma­ția dirijată de Florian Economu. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Micro­­recital Dorina Drăghici. 20.20 Ar­gheziană. Vînt de toamnă. 20.25 Solistul serii : Roy Black. 20­05 Teatru radiofonic. Premieră. „Dl. Kant are onoarea“, de Konrad Hau­sen. 21.41 Melodii. 22.00 Radiojur­nal. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.05 — 5.00 Estrada noctur­nă. MARȚI 24 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 5.05 Muzica dimineții. 6 05 - 9 30 Muzică și actualități. 7.00 Radio­jurnal. 9.30 Atlas cultural. 10.19 Curs de limba franceză. 10.30 Fo­noteca pentru copii „Tică ți Rică, exploratori“ — scenetă de Victor Popa. 11.05 Suita­­ românească de Iuliu Mureșianu. 11.20 Muzică populară. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Cîntece de ieri și de azi 12.25 Știința la zi. 12.30 Intilnire cu me­lodia populară și interpretul pre­ferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 A­­vanpremiera cotidiană. 13 22 Muzi­că ușoară. 13.45 Ansamblul de cîn­tece și dansuri „Mazovșo“ din R. p. Polonă. 14.00 Compozitorul săptămînii. 14.30 Cîntece sportive. 14.50 Muzică ușoară. 15.00 File de poveste. „Castelul vintului“ — 00- veste populară. 15.22 Muzică popu­lară. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Arii și duete din opereta „Calul bă­lan“ de Benatzky. 16.50 Cintece patriotice. 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret. 17.30 Muzică popu­lară. 18.00 Zece minute cu forma­ția Savoy. 18.10 Radiosimpozion. Structuri noi In configurația psi­­ho - socială a societății noastre. 18.30 Pagini din opere de Donize­tti. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din prlnia gramofonului, lăutarii Ioni­că Ștefu și Constantin Bobirci, ta­­ragotistul bănățean, Luță lovită. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Micro­­recital Angela Similea. 20.20 Ar­gheziana. Agate negre. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Memoria păr­lntului românesc. Pagini din trecutul de luptă al P­C­R , al miș­cării revoluționare și democratice din România : „De la societăți mutuale la sindicatele muncito­rești“. 21.30 Solistul serii : Michel Pol­areff. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.05 — 5.00 Estrada nocturnă. IAȘI LUNI 23 NOIEMBRIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Emisiune pentru sa­te. 6.40 Cu cîntecul și jocul pe pla­iuri moldovene. 7.00 Informații și muzică. • MEMENTO Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estra­da zilei. 17.30 Pe traseul știință - producție. 17.45 Cîntece patriotice. 18.00 File din istoria României. 18.20 Pe portativul undelor, melo­dia preferată. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Jocuri populare românești. 19.30 De luni pină luni. 20.00 oda limbii române. 20.30 Enciclopedie muzicală. Menuetul. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Sport. 21.15 Melodii de pretutindeni. 21.30 Revista re­vistelor literare. 21.40 Melodii de pretutindeni (continuare). MARȚI 24 NOIEMBRIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Actualitatea în agri­cultură. 6.40 Zi­i, lăută, cîntă-n strună. 7.00 Informații și muzică. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estra­da zilei. 17.30 Pe teme cetățenești. 17.45 La microfon , soliști și forma­ții de amatori. 18.00 Descriptio Moldaviae. 18.20 Cîntecul care mi-e drag. 19.00 Radiojurnal. 19.15 So­liști români de operă : Teodora Lucaciu și Petre Șthefănescu-Goan­­gă. 19.30 Teatru la microfon. „Ion“, dramatizare de M. Sorbu, după ro­manul lui Liviu Rebreanu. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Voci din fo­noteca de aur. George Bacovia. 21.20 Jaz. . . concert. 21.30 Cineme­­ridian. 21.40 Jazz. . . concert (con­tinuare) . TELEVIZIUNE = DUMINICA 22 NOIEMBRIE 8.45 Deschiderea emisiunii. Gim­nastica de dimineață. 9.00 Teatru pentru copii și școlari. Fata din MEMENTO dafin. — scenariu de Dan Tărchi­­lă. 10.00 Viața satului. Acum se pun bazele viitoarei producții a­­gricole. 11.30 Amfiteatru muzical. 12.00 De strajă patriei. Tineri os­tași se pregătesc pentru depune­rea jurrămîntului militar — repor­taj. 12.30 Hochei pe gheață . Ro­mânia — Polonia. Înregistrare de la patinoarul „23 August“. 14.30 In­ reluare,­­la cererea telespectato­rilor. Interpreți îndrăgiți de mu­zică ușoară și populară. 15.00 Emi­siune în limba maghiară. 16.45 Stu­dioul „N“. 18.00 Cîntare patriei. Concurs coral interjudețean. Par­ticipă formații corale din­ județele Ilfov, Argeș și Vrancea. 19.15 De­sene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 România în 1­ 000 de imagini. Colegii. 20.20 Tele­­­reci­tal. Costache Antonin. 21.20 Reci­tal Party Pravo. 21.50 Telejurnalul de noapte. 22.00 Handbal mascu­lin . România — R.D.G. (reedita­rea finalei Campionatului mon­dial 1970). înregistrare de la Cluj. 23.00 închiderea emisiunii. LUNI 23 NOIEMBRIE 13.00 Deschiderea emisiunii. Sce­na și ecranul. 13.30 Un univers al cuceririlor tehnice contemporane. Tîrgul internațional București. 18.50 Muzică populară cu Maria Pietra­ru și Petre Săbădeanu, a­­companiați de orchestra „Mugure­lul“, dirijată de Cicerone Limbe­­rea. 19.00 Ce sunt și ce trebuie să fie centralele industriale. A 4-a e­­misiune a ciclului se ocupă de re­lațiile Consiliului de administrație cu comitetul de direcție. 19.20 — 1001 de eeri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00­­0 de ani de la primul avion cu reacție. La emisiune va parti­cipa savantul Henri Coandă. 20.20 Teatru foileton . Războiul celor două roze (V). 21.10 Steaua fără nume. Muzică populară. Cu aceas­tă emisiune începem concursul consacrat interpreților de muzică populară. Concurenți : Mihaela Gherghiceanu, Elena Paste, Viorel Costin. 22.05 Telejurnalul de noap­te. 22.15 Telesport. 22.30 Viața lite­rară. 23.00 închiderea emisiunii. PAGINA 3 (Urmare din pagina I) șeful secției de politică externă și relații internaționale a C.C. al P.C. Bulgar, Spas Gospodov, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ambasadorul extraordinar și ple­nipotențiar al R. P. Bulgaria la București. La convorbiri au participat, de asemenea, consilieri și experți ai celor două delegații. In cursul convorbirilor, care s-au­­­ desfășurat în­tr-o atmosferă de prietenie și înțelegere reci­procă, delegațiile s-au reformat asupra stadiului construcției so­cialiste în cele două țări. Delegația de partid și guver­­namentală a Republicii Popu­lare Bulgaria a luat cunoștință de rezultatele obținute de po­porul român in edificarea so­cialismului, de activitatea desfă­șurată în prezent de oamenii muncii din România, sub condu­cerea Partidului Comunist Ro­mân, pentru creșterea în ritm susținut a economiei nationale, ridicarea nivelului de trai mate­rial și spiritual al poporului, pen­tru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate­ Delegațiile au făcut, de ase­menea, un larg schimb de păreri cu privire la relațiile dintre cele două țări și partide, precum și la principalele probleme ale si­tuației internaționale actuale, ale mișcării comuniste și muncito­rești. Delegațiile au relevat cu sa­tisfacție că relațiile de prietenie frățească, colaborare multilate­rală și bună vecinătate dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria s-au dezvoltat pe o linie conti­nuu ascendentă în anii construc­ției socialismului. Un rol însem­nat, în acest sens, a revenit Tra­tatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală din 1948. Intîlnirile și contactele între conducătorii de partid și de stat din cele două țări, schimburile reciproce de delegații au con­stituit o contribuție însemnată la adîncirea și dezvoltarea multila­terală a relațiilor de prietenie și colaborare dintre cele două țări și partide, în interesul po­poarelor român și bulgar, al cauzei socialismului și păcii. Colaborarea în domeniile po­litic, economic, tehn­ico-ști­ințific, cultural, ca și în alte domenii, se dezvoltă fructuos, concreti­­zindu-se în intensificarea schim­bului de experiență și de valori materiale și spirituale în toate sectoarele construcției socialiste. Noul Tratat de prietenie, cola­borare și asistență mutuală, fi­nind seama de realizările celor două țări în construirea socialis­mului, de dezvoltarea relațiilor bilaterale, precum și de schimbă­rile care au intervenit în Euro­pa și în lume în perioada post­belică, deschide noi perspective pentru întărirea prieteniei fră­țești și colaborării multilaterale reciproc avantajoase dintre Re­publica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. Cele două delegații au exami­nat probleme privind evoluția relațiilor economice și tehnico­­științifice dintre Republica So­cialistă România și Republica Populară Bulgaria. S-a eviden­țiat creșterea și diversificarea continuă a schimburilor comer­ciale, al căror volum este în a­nul 1970 de aproape trei ori mai mare în comparație cu anul 1965. S-a dezvoltat colaborarea în domeniile energeticii, trans­porturilor, tehnico - științific, tu­rismului ș.a. S-a încheiat con­venția privind construirea liniei electrice de 400 kV pe terito­riul Republicii Socialiste Româ­nia, în scopul transportului de energie din U.R.S.S. în Repu­blica Populară Bulgaria. Conti­nuă lucrările de studii și proiec­tare, colaborarea în vederea construirii complexului hidroe­nergetic în zona Islaz - Somovit și se elaborează un program pentru valorificarea complexă a potențialului hidroenergetic al Dunării, în sectorul româno­­bulgar. In spiritul hotărîrilor adoptate la întîlnirea care a avut loc între tovarășii Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov, în septembrie a.c., la Ruse și Giurgiu, s-au dat in­dicații organelor corespunzătoa­re din cele două țări să între­prindă măsuri concrete pentru depistarea de posibilități supli­mentare de lărgire a cooperării și specializării bilaterale în pro­ducție, pe baza nivelului tehnic cel mai avansat, pentru construi­rea unor capacități de producție și organizarea de noi producții în sectoare importante ale in­dustriei, în primul rînd în con­strucția de mașini, siderurgie, chimie, industrie ușoară și în alte domenii ale producției ma­teriale, pentru sporirea schimbu­rilor comerciale în perioada 1971-1975 și după 1975. In a­­cest sens, organele de comerț exterior din cele două țări au primit sarcina de a încheia în cel mai scurt timp Acordul co­mercial de lungă durată și de a căuta în continuare posibilități de creștere a livrărilor recip­­ce peste volumul stabilit de organe­le de planificare. In vederea dezvoltării continue a colaborării tehnico - științifice, părțile au fost de acord să se intensifice contactele directe in­tre academiile de știință, insti­tute de proiectare și cercetare, centrale și întreprinderi produc­tive, instituții de învățămînt su­perior, în care scop vor fi con­venite programe concrete de co­laborare. De asemenea, cele două părți și-au reafirmat dorin­ța de a dezvolta și intensifica colaborarea în domeniul cultural, apreciind că în acest sector exis­tă încă largi posibilități. Cele două părți au remarcat importanța deosebită a dezvol­tării colaborării multilaterale în­tre țările membre ,A.E.R., a ho­tărîrilor Sesiunii a XXIII-a­­ spe­ciale — a C.A.E.R., precum și a colaborării între toate statele so­cialiste. Părțile au exprimat hotărirea lor fermă de a acționa pentru dezvoltarea colaborării în cadrul Tratatului de la Varșovia, de a dezvolta relațiile de prietenie și colaborare multilaterală cu toate țările socialiste, pentru întărirea unității și coeziunii acestora, în interesul socialismului și păcii în lume. Cele două părți au exprimat, de asemenea, dorința fermă de a dezvolta relațiile lor de priete­nie și colaborare cu toate sta­tele, indiferent de orînduirea lor socială, pe baza respectării prin­cipiilor independenței și suvera­nității naționale, integrității te­ritoriale, egalității in drepturi, neamestecului în treburile inter­ne. Procedînd la un schimb de pă­reri asupra problemelor actuale ale situației internaționale și pornind de la constatarea că - în condițiile intensificării acțiu­nilor țărilor socialiste, ale for­țelor democratice și progresiste, ale tuturor forțelor iubitoare de pace - pe arena internațională se întăresc tendințele de colabo­rare și înțelegere, cele două părți au reafirmat hotărirea Re­publicii Socialiste România și Republicii Populare Bulgaria de a contribui și în viitor la întă­rirea păcii și securității interna­ționale. O atenție deosebită a fost a­­cordată problemelor securității și colaborării în Europa. Părțile s-au pronunțat pentru convoca­rea intr-un viitor apropiat, fără condiții prealabile, a Conferin­ței general - europene pentru securitate și cooperare, la pre­gătirea și desfășurarea căreia trebuie să participe toate statele interesate. Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria consideră că o premisă indispen­sabilă a securității în Europa o­­ constituie recunoașterea realități­lor de pe continent, a schimbări­lor istorice care s-au produs in perioada postbelică, respectarea integrității teritoriale, recunoaș­terea și inviolabilitatea frontie­relor tuturor statelor europene. Ele au reafirmat necesitatea re­cunoașterii internaționale a Re­publicii Democrate Germane, stabilirii de relații, conform drep­tului internațional, intre cele două state germane, a asigură­rii participării lor, pe baza ega­lității în drepturi, la activitatea politică internațională. Constatînd cu satisfacție că procesul de destindere, înțelege­re și colaborare în Europa, la care România și Bulgaria contri­buie în mod activ, se dezvoltă continuu, cele două părți au subliniat însemnătatea pe care o au pentru normalizarea și îm­bunătățirea relațiilor între state­le europene Tratatul sovieto - vest-german, încheiat în august a.c., negocierile și contactele dintre Republica Populară Po­lonă, Republica Democrată Ger­mană și Republica Federală a Germaniei, precum și dintre alte țări. Delegațiile consideră că un factor important pentru îmbună­tățirea climatului internațional general îl constituie colaborarea regională, care duce la întărirea păcii și securității. Ținînd seama de interesul ță­rilor lor pentru îmbunătățirea cli­matului de înțelegere în Balcani, cele două părți și-au reafirmat hotărirea de a acționa cu con­secvență pentru dezvoltarea unor relații de colaborare cu toate țările balcanice, fără deosebire de orînduirea socială, pentru transformarea acestei zone într-o regiune de bună vecinătate, pace și securitate, liberă de arme nucleare. Ele vor depune în continuare eforturi pentru ex­tinderea colaborării politice, e­­conomice, tehnice, științifice, cul­turale și a altor forme de colabo­rare reciproc avantajoase, între țările balcanice, pe baza res­pectării principiilor independen­ței și suveranității naționale, e­­galității în drepturi, neameste­cului în treburile interne, integri­tății teritoriale, a dreptului fie­cărui popor de a-și hotărî singur destinele. Cele două părți au fost unani­me în aprecierea că, pentru în­sănătoșirea atmosferei internațio­nale, o mare importanță ar avea stingerea focarelor de i­zboi și încordare din diferite zone ale globului, excluderea forței sau amenințării cu forța în relațiile dintre state, soluționarea litigii­lor pe cale pașnică. Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria se pronunță pentru încetarea imediată a agresiunii americane în Vietnam, Laos și Cambodgia. Ele dau o apreciere pozitivă pro­punerilor constructive ale Gu­­vernului Revoluționar Provizoriu al Republicii Vietnamului de sud, făcute recent la convorbiri­le de la Paris și susținute pe de­plin de către R. D. Vietnam. Pen­tru restabilirea păcii în această parte a lumii, este necesar să fie retrase complet trupele S.U.A. și ale aliaților lor de pe terito­riul Vietnamului de sud, Cam­­bodgiei și Laosului, iar popoare­le din Indochina­­ fie lăsate să-și hotărască singure soarta, fără nici un amestec din afară. S-a subliniat că cele două țări sprijină lupta poporului co­reean și se pronunță pentru re­tragerea trupelor americane din Coreea de sud, pentru unifica­rea pașnică a Coreei. Exprimîndu-și îngrijorarea față de evoluția situației din Orien­tul Apropiat, părțile salută pre­lungirea termenului de î­ncetare a focului și consideră că regle­mentarea conflictului poate înfăptuită prin îndeplinirea re­fi­zoluțiilor Consiliului de Securita­te din 22 noiembrie 1967 și a Adunării Gen­­­ale a ONU din 4 noiembrie 1970. Aceasta presu­pune retragerea trupelor israelie­­ne de pe teritoriile arabe ocu­pate, soluționarea celorlalte pro­bleme in conformitate cu intere­sele tuturor statelor din zonă, a­­sigurarea independenței și inte­grității lor teritoriale, în același timp, cele două părți apreciază că pentru a instaura o pace de durată în Orientul­ Mijlociu tre­buie să se găsească o soluție privind situația populației pales­tiniene, potrivit dorințelor și nă­zuințelor sale naționale. Conștiente de efectele nega­tive profunde pe care le are cursa înarmărilor asupra progre­sului economic și social și a ni­velului de trai al popoarelor, pre­cum și de pericolul grav pe ca­re îl constituie armele nucleare pentru însăși soarta omenirii, cele două părți consideră drept un imperativ arzător ca toate statele să acționeze cu cea mai mare fermitate pentru înfăptui­rea dezarmării generale și, in primul rînd, a celei nucleare. Ele au subliniat necesitatea de a se întreprinde acțiuni concrete și eficiente în vederea realizării dezarmării generale și totale. Cele două delegații au rele­vat necesitatea de a se acțio­na cu fermitate pentru l­chida­­rea definitivă a colonialismului și neocolonialismului, a politicii de apartheid și discriminare ra­sială, de a sprijini lupta de eli­berare a popoarelor, năzuințele de progres economic și politic ale țărilor în curs de dezvoltare. Părțile au evidențiat rolul im­portant care revine O.N.U. în re­zolvarea problemelor internațio­nale majore, necesitatea întăririi contribuției ei la apropierea din­tre state, la promovarea politicii de pace și destindere. Pentru aceasta este necesar ca O.N.U. să oglindească fidel realitățile internaționale, să fie cu adevă­rat un for al întregii comunități mondiale, să se respecte în mod riguros Carta O.N.U., și să crească eficiența organizației în menținerea păcii și securității in­­ternaționale. In acest sens, se impun îmbunătățiri substanțiale în activitatea O.N.U. și în pri­mul rînd respectarea principiului universalității, restabilirea drep­turilor legiti­me ale R. P. Chineze în O.N.U. și nu organismele sale. Părțile au subliniat că admiterea în O.N.U. și în alte organisme internaționale a celor două state germane — R.D.G. și R.F.G.,­­, precum și a altor state ar servi scopurilor O.N.U., cauzei cola­borării internaționale. Cele două părți și-au expri­mat satisfacția față de dezvolta­rea relațiilor dintre Partidul Co­munist Român și Partidul Comu­nist Bulgar, în spiritul prieteniei și respectului reciproc. Ele au subliniat din nou hotărirea ce­lor două partide de a dezvolta și în viitor schimburile reciproce de experiență și informații în do­meniile construcției socialiste, prin realizarea de vizite recipro­ce, intîîniri la diferite nivele, con­sultări în probleme de interes co­mun. Totodată, cele două parti­de au afirmat din nou hotărirea de a dezvolta relațiile cu cele­lalte partide comuniste și mun­citorești pe baza principiilor marxism , leninismului și interna­ționalismului proletar, de a mili­ta pentru întărirea unității și coeziunii mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Cele două partide au reafir­mat sprijinul și solidaritatea lor deplină cu mișcările de elibera­re națională, cu partidele și for­țele revoluționare, democratice și progresiste, cu toate forțele anti­­imperialiste în lupta împotriva imperialismului, colonialismului și neocolonialismului, pentru de­mocrație, pace și progres. Părțile au căzut de acord să intensifice consultările asupra problemelor dezvoltării relațiilor bilaterale, ale situației interna­ționale și îndeosebi în legătură cu problemele securității euro­pene și ale colaborării balcani­ce. Cele două părți au fost una­nime în a aprecia că vizita dele­gației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria, semnarea noului Tratat de prie­tenie, colaborare și asistență mu­tuală, convorbirile care au avut loc și care au demonstrat unita­tea de vederi în problemele prin­cipale discutate, constituie o nouă contribuție de seamă dezvoltarea și întărirea conti­ia­nuă a prieteniei și colaborării dintre cele două partide și sta­te, corespunzător intereselor fun­damentale ale popoarelor român și bulgar, ale unității țărilor so­cialiste, cauzei păcii și progre­sului. Delegația de partid și guver­namentală a Republicii Socia­liste România, în numele Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri al­ Republicii Socialiste România, a adresat tovarășului Todor Jivkov, prim - secretar al Central al Partidului Comitetului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Popu­lare Bulgaria, invitația de a fa­ce o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România, în fruntea unei delegații de par­tid și guvernamentale a Republi­cii Populare Bulgaria. Invitația a fost acceptată cu plăcere­ COMUNICAT cu privire la vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria SPORT - SPORT FOTBAL C­UPA „30 MOTOCUL BOTOȘANI — FLAMURA ROȘIE BOTOȘANI 0—4 . Partida, desfășurată în cadrul competiției organizate de consiliul județean al sindi­catelor, nu s-a ridicat la un nivel tehnic deosebit. Golurile au fost înscrise de Iurea (min. 15), Moisa (29), și Mihai Tu­dose (min. 25, 75). A condus corect Gheorghe Mihov, la centru, ajutat la margine de Bercovici și Dan Popovici. No­tăm gestul total nesportiv al jucătorului Gheorghe Haras de la Motorul care a eliminat Minerul Gura Humorului — Fulgerul 1; Foresta — Chimia 1; Nicotină — Barăul 1 ; Textila Buhuși — Minerul Comănești 1; Textila Botoșani — Letea 1; Minobradul — Victoria 1, 2 ; Cimentul — Penicilina 1 ; Pe­trolul — I.T.A. Pașcani 1. Liderul clasamentului va fi decis, în etapa duminicii care vine, în trei meciuri, cele de la Vatra Dornei, Fălticeni și Bu­huși. O victorie, care nu este DECEMBRIE" de pe teren pentru vociferări repetate, a lovit intenționat ar­bitrul de centru. (S. MOISA). SIRETUL BUCECEA — SĂ­NĂTATEA DARABANI 0—0. Este neplăcut să consemnăm regretabila lipsă de sportivita­te dovedită de jucătorii gazdă și de o parte din public care au lovit echipieri din formația oaspete. A arbitrat, cu scăpări, o brigadă botoșăneană, av du-l la centru pe Ungureanu. (I. AXINTE), exclusă, ar menține echipa din Roman pe primul loc. După e­­fortul făcut duminică la Bacău se vede că textiliștii din Buhuși au luat în serios alarma locului pe care il ocupă și nu vor pier­de în nici un fel ocazia de a ceda altora lanterna , așa deci Minerul din Comănești are puți­ne șanse, chiar pentru un egal. La Fălticeni, vine cu ambiții de metropolă, Chimia Suceava, formație care la Botoșani a fost infinită — cităm — „de o echi­pă ce putea pierde și la una de campionat județean“. Dacă ar fi să ne luăm după această impecabilă judecată — și facem ! — șansele Chimiei sunt­­ destul de reduse, mai ales că și fălticenenii au gloria și velei­tățile lor. Dar apropo de Chi­mia , mă gindesc la nostalgia și tristețea autumnală a unor în ultima vreme stadionul municipal (cît care își respec­tă denumirea ?) a devenit un adevărat coșmar pentru com­petitori și spectatori. Datorită proastei întrețineri a terenului de joc s-au produs mai accidente destul de grave multe vom aminti ultimul, cînd fun­și dașul textilist Caranfilov și-a fracturat o maleolă, devenind inapt de muncă și sport pentru cel puțin­ 6 săptămîni. Și totuși C.J.E.F.S., proprie­tarul stadionului, are trei sa­lariați pentru întreținerea ba­zelor sportive. Cît de contro­lată și dirijată c i­ munca lor nu ne mai întrebăm. Sălile din clădirea stadio­nului își deschid ușile cu pri­oritate nunților și cumetriilor. Patru încăperi sunt folosite de locatari ! Astfel echipele sunt uneori nevoite să se dezbrace afară, jucătorii nu pot face un duș cald la sfîrșitul jocului, jucători care au cunoscut di­vizia A, care au cunoscut di­vizia B, care cunosc divizia C ... Favorite în alte partide, în care joacă acasă, Nicolina, Ci­mentul și Petrolul vor mări din nou plutonul direcțional. Pen­tru că nu pot pierde întîlnirile cu Fulgerul și Letea, Minerul din Humor și Textila Botoșani vor face și ele pași înainte ... Nu se găsește în incinta a­­cestui stadion nici un fel de material publicitar sportiv care să mobilizeze, să fie un indemn pentru practicarea sportului. Gardul împrejmuitor și tri­buna sunt și ele într-o stare je­nant de inestetică, ca să folo­sim un eufemism. Asociațiile sportive care fo­losesc terenul nu au plătit nici un ban în acest an. Consiliul lo­cal al sindicatelor a neglijat, se pare, cu bună-știință aceas­tă obligație. Nu este prima oară cînd a­­mintim de starea în care se găsește singurul stadion al mu­nicipiului. Și poate că nu este prima dată cînd aceste lucruri sînt discutate în diferite ședin­țe. Care, din păcate, au ace­lași efect, văzut în fiecare du­minică de atîția ochi ... TH. UNGUREANU Avancronică la etapa a XIII-a TRIBUNA SPORTIVA „CLOPOTUL" Un stadion nu tocmai municipal (Urmare din pagina 1)­ nist Bulgar, Petar Tancev, vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri, Vladimir Bonev, Roza Ko­­m­tarova, Gheorghi Bokov, mem­bri ai Secretariatului Comitetu­lui Central al Partidului Comu­nist Bulgar, Sava Ganovski, pre­ședintele Biroului Adunării Popu­lare, Dancio Dimitrov, prim-vice­­președinte al Prezidiului Adună­rii Populare a Republicii Popu­lare Bulgaria, Gheorghi Kulișev, vicepreședinte al Prezidiului A­­dunării Populare a R. P. Bulga­ria, Mincio Mincev, secretar al Prezidiului Adunării Populare, Anghel Todorov, prim-secretar al Comitetului orășenesc Sofia al Partidului Comunist Bulgar, Gheorghi Stoilov, președintele Comitetului Executiv al Sfatului popular orășenesc Sofia, membri ai Comitetului Central al Parti­dului Comunist Bulgar, ai Pre­zidiului Adunării Populare și ai guvernului, conducători de insti­tuții centrale și organizații obș­tești, oameni de știință, artă și cultură, ziariști bulgari și străini. De la reședința guvernamenta­lă Vrania, tovarășul Nicolae Ceaușescu și membrii delegației române au fost conduși de tova­rășii Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri, Gheorghi Traikov, președintele Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Bo­ris Velcev, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al P. C. Bulgar, Sîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al P. C. Bulgar, vicepre­ședinte al Consiliului de Miniș­tri, Ivan Bașev, ministrul afa­cerilor externe, Konstantin Tesia­­lov, șeful Secției de politică ex­ternă și relații internaționale al C.C. al P.C.R., Spas Gospodov, ambasadorul Bulgariei la Bucu­rești. La sosirea pe aeroport, garda militară a trupelor garnizoanei Sofia prezintă raportul tovară­șului Nicolae Ceaușescu. Se in­tonează imnurile de stat ale Re­publicii Socialiste România și Republicii Populare Bulgaria. To­varășul Nicolae Ceaușescu, îm­preună cu tovarășii Todor Jivkov și Gheorghi Traikov, trece în re­vistă garda de onoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și membrii delegației române își iau rămas bun de la persoa­nele oficiale bulgare venite să-i conducă. Șeful statului nostru salută, a­­poi, pe șefii misiunilor diploma­tice acreditați la Sofia, precum și pe membrii Ambasadei ro­mâne. Tovarășul Nicolae Ceaușescu răspunde apoi prietenește mii­lor de locuitori ai Sofiei, care îl aclamă îndelung, flutură stegu­­lețe românești și bulgare. Răsu­nă urale, se scandează „Vecina drujba" („Prietenie veșnică“). Este ora 9,00 dimineața. Tova­rășul Nicolae Ceaușescu își ia rămas bun de la tovarășii Fodor Jivkov și Gheorghi Traikov. Con­ducătorii celor două țări își string călduros mîinile, se îmbrățișează. Conducătorii bulgari salută cor­dial pe tovarășii Ilie Verdeț, Le­­onte Răutu, Vasile Patilineț, Cor­nelia Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației române. Pionieri oferă oaspeților ro­mâni buchete de flori. De pe scara avionului, tova­rășul Nicolae Ceaușescu salută din nou, prietenește, pe cei veniți să-i conducă la aeroport, întreaga desfășurare a vizitei, manifestările care le-a prilejuit și al căror moment culminant l-a constituit semnarea noului Tra­tat de prietenie, colaborare și a­­sistență mutuală româno - bul­­ga , întîlnirile și discuțiile dintre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov, dintre membrii ce­lor două delegații, întîlnirile oas­peților români cu oameni ai muncii din Sofia, Botevgrad. Vra­ța reprezintă o contribuție re­marcabilă la continua dezvoltare a prieteniei frățești și colaboră­rii dintre partidele și statele noastre, în interesul ambelor po­poare, al unității țărilor socialis­te, al cauzei păcii și progresului.

Next