Clopotul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 2940-3018)
1970-11-22 / nr. 2985
I * í * Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Olt (Urmare din pagina I) In timpul vizitei pe șantierul acestei construcții, între oaspeți și gazde au loc discuții cu privire la dotarea tehnică a spitalului, folosirea chibzuită a spațiilor încăperilor, pentru a se asigura întregul confort necesar unor asemenea instituții și o asistență sanitară de nivel ridicat. Tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă constructorilor să acorde în continuare toată atenția terminării în cele mai bune condiții și la termenul prevăzut a spitalului. Un ultim popas. . . Străbătîndu-se cartierul „Crișanu 1", cartier modern de locuințe, ridicat acum opt ani, se ajunge la platoul unde se va ridica un nou și impunător edificiu : casa orășenească de cultură. Șantierul se află încă în fază incipientă de amenajare și gazdele construiesc, din explicații, imaginea viitorului lăcaș. Casa de cultură va fi dată în folosință peste doi ani și va avea ca principală parte componentă o sală de 700 de locuri. Este vorba, așadar, de o construcție monumentală, în care locuitorii orașului, aflat în plina expansiune, vor putea asista la manifestări organizate de formații artistice locale, la spectacole oferite de teatrele bucureștene, ori din alte centre mari ale țării, în turneu, de filarmonici, vor putea viziona filme, audio conferințe. Tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă ca lucrările să fie începute în cît mai scurtă vreme, aceasta fiind o garanție sigură a executării lor în timpul prevăzut. Are loc apoi un schimb de opinii pe teme urbanistice, de fapt o discuție, la concret, luîndu-se ca punct de pornire cartierul „Crișan I" asupra folosirii mai judicioase a terenurilor afectate construcțiilor de locuințe. Prin modul cum sînt amplasate blocurile, cu mari spații între ele, adevărate locuri virane, se irosesc suprafețe întinse de pămînt, ceea ce, pe de o parte, duce la diminuarea fondului de construcții, iar pe de altă parte, la extinderea exagerată a orașului, dimensionate dincolo de limitele necesarului, la cheltuielile inutile pentru instalații de canalizare, apa, energie electrică. Secretarul general al partidului insistă asupra necesității valorificării fiecărui metru pătrat de teren și dă indicații ca în perimetrele rămase goale între blocuri să se amplaseze noi clădiri, așa încît densitatea acestora să fie echivalentă cotelor constată în țări ridicate cele cu experiență urbanistică înaintată. In continuare tovarășului Nicolae Ceaușescu îi este prezentat locul de amplasare al unei alte mari clădiri a orașului : viitorul hotel cu zece nivele. Și aici șeful statului recomandă să se adopte soluții constructive moderne, să fie folosite pe scară mai largă materialele de construcții ce se impun tot mai mult în practica mondială : metalele feroase și aluminiu în confecționarea tîmplăriei, masele plastice în decorări interioare, în realizarea pardoselelor și altele. Cetățenii din cartierul „Crișan I" îl înconjoară cu căldură pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, îl aplaudă și îl aclamă din toată inima la despărțire. In timpul vizitei în județul Olt, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat au fost însoțiți de Constantin Sandu, prim-secretar al comitetului județean de partid, președintele consiliului popular județean, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în județul Olt, dialogul viu, direct, purtat cu numeroși muncitori, ingineri, tehnicieni, cu țărani cooperatori, cu constructori de pe șantiere, indicațiile prețioase date cu acest prilej reflectă stilul de muncă propriu secretarului general al partidului, de a cunoaște la fața locului modul în care se traduc în viață hotărîrile Congresului al X-lea, preocupările și realizările oamenilor muncii. Manifestările entuziaste pe care le-a prilejuit prezența conducătorului partidului și statului în mijlocul locuitorilor din județ, dragostea cu care a fost întîmpinat pretutindeni secretarul general al partidului nostru reprezintă o nouă și grăitoare expresie a hotărîrii acestora, ca și a întregului nostru popor, de a înfăptui neabătut politica marxist - leninistă a partidului, pentru continua înflorire a națiunii noastre, pe drumul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. ION MARGINEANU NICOLAE POPESCU BOGDANESTI MIRCEA S. IONESCU MEMENTO BUCUREȘTI LUNI 23 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 5.05 Muzica dimineții. 6.05 - 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Revista literară radio (reluare). 10.10 Curs de limba engleză. 10.30 Fragmente din opera „Decebal“ de Gheorghe Dumitrescu. 11.05 Radio - Prichindel. 11.15 Variațiuni simfonice de Wilhelm Demian pe tema cintecului „Mugur, mugurel“. 11.40 Sfatul medicului. 12.00 Muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii. 13.45 Mândru-i jocul românesc. 14.00 Compozitorul săptămînii : Giuseppe Verdi. 14.30 Te apăr, te laud, te cint — emisiune muzicală pentru ostași. 15.00 Cîntece și jocuri populare. 15.20 Cronica săptămînii muzicale. 15.45 Muzică ușoară. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Pagini din opereta „Valsurile Vienei“ ele Strauss — Monery. 16.30 Revista economică. 16.45 La oglindă — piese corale pe versuri de George Coșbuc. 17.50 Poșta radio de dr. N. Mihăescu. 18.00 Muzică ușoară. 18.30 Poemul simfonic „Tamara“ de Balakirev. 1900 Gazeta radio. 19.30 Cîntă Traian Vilepan, Grigore Kiazim și formația dirijată de Florian Economu. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Dorina Drăghici. 20.20 Argheziană. Vînt de toamnă. 20.25 Solistul serii : Roy Black. 2005 Teatru radiofonic. Premieră. „Dl. Kant are onoarea“, de Konrad Hausen. 21.41 Melodii. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.05 — 5.00 Estrada nocturnă. MARȚI 24 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 5.05 Muzica dimineții. 6 05 - 9 30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Atlas cultural. 10.19 Curs de limba franceză. 10.30 Fonoteca pentru copii „Tică ți Rică, exploratori“ — scenetă de Victor Popa. 11.05 Suita românească de Iuliu Mureșianu. 11.20 Muzică populară. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Cîntece de ieri și de azi 12.25 Știința la zi. 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremiera cotidiană. 13 22 Muzică ușoară. 13.45 Ansamblul de cîntece și dansuri „Mazovșo“ din R. p. Polonă. 14.00 Compozitorul săptămînii. 14.30 Cîntece sportive. 14.50 Muzică ușoară. 15.00 File de poveste. „Castelul vintului“ — 00- veste populară. 15.22 Muzică populară. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Arii și duete din opereta „Calul bălan“ de Benatzky. 16.50 Cintece patriotice. 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret. 17.30 Muzică populară. 18.00 Zece minute cu formația Savoy. 18.10 Radiosimpozion. Structuri noi In configurația psiho - socială a societății noastre. 18.30 Pagini din opere de Donizetti. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din prlnia gramofonului, lăutarii Ionică Ștefu și Constantin Bobirci, taragotistul bănățean, Luță lovită. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Angela Similea. 20.20 Argheziana. Agate negre. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Memoria părlntului românesc. Pagini din trecutul de luptă al PCR , al mișcării revoluționare și democratice din România : „De la societăți mutuale la sindicatele muncitorești“. 21.30 Solistul serii : Michel Polareff. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.05 — 5.00 Estrada nocturnă. IAȘI LUNI 23 NOIEMBRIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Emisiune pentru sate. 6.40 Cu cîntecul și jocul pe plaiuri moldovene. 7.00 Informații și muzică. • MEMENTO Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Pe traseul știință - producție. 17.45 Cîntece patriotice. 18.00 File din istoria României. 18.20 Pe portativul undelor, melodia preferată. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Jocuri populare românești. 19.30 De luni pină luni. 20.00 oda limbii române. 20.30 Enciclopedie muzicală. Menuetul. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Sport. 21.15 Melodii de pretutindeni. 21.30 Revista revistelor literare. 21.40 Melodii de pretutindeni (continuare). MARȚI 24 NOIEMBRIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Actualitatea în agricultură. 6.40 Zii, lăută, cîntă-n strună. 7.00 Informații și muzică. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Pe teme cetățenești. 17.45 La microfon , soliști și formații de amatori. 18.00 Descriptio Moldaviae. 18.20 Cîntecul care mi-e drag. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Soliști români de operă : Teodora Lucaciu și Petre Șthefănescu-Goangă. 19.30 Teatru la microfon. „Ion“, dramatizare de M. Sorbu, după romanul lui Liviu Rebreanu. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Voci din fonoteca de aur. George Bacovia. 21.20 Jaz. . . concert. 21.30 Cinemeridian. 21.40 Jazz. . . concert (continuare) . TELEVIZIUNE = DUMINICA 22 NOIEMBRIE 8.45 Deschiderea emisiunii. Gimnastica de dimineață. 9.00 Teatru pentru copii și școlari. Fata din MEMENTO dafin. — scenariu de Dan Tărchilă. 10.00 Viața satului. Acum se pun bazele viitoarei producții agricole. 11.30 Amfiteatru muzical. 12.00 De strajă patriei. Tineri ostași se pregătesc pentru depunerea jurrămîntului militar — reportaj. 12.30 Hochei pe gheață . România — Polonia. Înregistrare de la patinoarul „23 August“. 14.30 In reluare,la cererea telespectatorilor. Interpreți îndrăgiți de muzică ușoară și populară. 15.00 Emisiune în limba maghiară. 16.45 Studioul „N“. 18.00 Cîntare patriei. Concurs coral interjudețean. Participă formații corale din județele Ilfov, Argeș și Vrancea. 19.15 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 România în 1 000 de imagini. Colegii. 20.20 Telerecital. Costache Antonin. 21.20 Recital Party Pravo. 21.50 Telejurnalul de noapte. 22.00 Handbal masculin . România — R.D.G. (reeditarea finalei Campionatului mondial 1970). înregistrare de la Cluj. 23.00 închiderea emisiunii. LUNI 23 NOIEMBRIE 13.00 Deschiderea emisiunii. Scena și ecranul. 13.30 Un univers al cuceririlor tehnice contemporane. Tîrgul internațional București. 18.50 Muzică populară cu Maria Pietraru și Petre Săbădeanu, acompaniați de orchestra „Mugurelul“, dirijată de Cicerone Limberea. 19.00 Ce sunt și ce trebuie să fie centralele industriale. A 4-a emisiune a ciclului se ocupă de relațiile Consiliului de administrație cu comitetul de direcție. 19.20 — 1001 de eeri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.000 de ani de la primul avion cu reacție. La emisiune va participa savantul Henri Coandă. 20.20 Teatru foileton . Războiul celor două roze (V). 21.10 Steaua fără nume. Muzică populară. Cu această emisiune începem concursul consacrat interpreților de muzică populară. Concurenți : Mihaela Gherghiceanu, Elena Paste, Viorel Costin. 22.05 Telejurnalul de noapte. 22.15 Telesport. 22.30 Viața literară. 23.00 închiderea emisiunii. PAGINA 3 (Urmare din pagina I) șeful secției de politică externă și relații internaționale a C.C. al P.C. Bulgar, Spas Gospodov, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R. P. Bulgaria la București. La convorbiri au participat, de asemenea, consilieri și experți ai celor două delegații. In cursul convorbirilor, care s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie și înțelegere reciprocă, delegațiile s-au reformat asupra stadiului construcției socialiste în cele două țări. Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria a luat cunoștință de rezultatele obținute de poporul român in edificarea socialismului, de activitatea desfășurată în prezent de oamenii muncii din România, sub conducerea Partidului Comunist Român, pentru creșterea în ritm susținut a economiei nationale, ridicarea nivelului de trai material și spiritual al poporului, pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate Delegațiile au făcut, de asemenea, un larg schimb de păreri cu privire la relațiile dintre cele două țări și partide, precum și la principalele probleme ale situației internaționale actuale, ale mișcării comuniste și muncitorești. Delegațiile au relevat cu satisfacție că relațiile de prietenie frățească, colaborare multilaterală și bună vecinătate dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria s-au dezvoltat pe o linie continuu ascendentă în anii construcției socialismului. Un rol însemnat, în acest sens, a revenit Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală din 1948. Intîlnirile și contactele între conducătorii de partid și de stat din cele două țări, schimburile reciproce de delegații au constituit o contribuție însemnată la adîncirea și dezvoltarea multilaterală a relațiilor de prietenie și colaborare dintre cele două țări și partide, în interesul popoarelor român și bulgar, al cauzei socialismului și păcii. Colaborarea în domeniile politic, economic, tehnico-științific, cultural, ca și în alte domenii, se dezvoltă fructuos, concretizindu-se în intensificarea schimbului de experiență și de valori materiale și spirituale în toate sectoarele construcției socialiste. Noul Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală, finind seama de realizările celor două țări în construirea socialismului, de dezvoltarea relațiilor bilaterale, precum și de schimbările care au intervenit în Europa și în lume în perioada postbelică, deschide noi perspective pentru întărirea prieteniei frățești și colaborării multilaterale reciproc avantajoase dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. Cele două delegații au examinat probleme privind evoluția relațiilor economice și tehnicoștiințifice dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. S-a evidențiat creșterea și diversificarea continuă a schimburilor comerciale, al căror volum este în anul 1970 de aproape trei ori mai mare în comparație cu anul 1965. S-a dezvoltat colaborarea în domeniile energeticii, transporturilor, tehnico - științific, turismului ș.a. S-a încheiat convenția privind construirea liniei electrice de 400 kV pe teritoriul Republicii Socialiste România, în scopul transportului de energie din U.R.S.S. în Republica Populară Bulgaria. Continuă lucrările de studii și proiectare, colaborarea în vederea construirii complexului hidroenergetic în zona Islaz - Somovit și se elaborează un program pentru valorificarea complexă a potențialului hidroenergetic al Dunării, în sectorul românobulgar. In spiritul hotărîrilor adoptate la întîlnirea care a avut loc între tovarășii Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov, în septembrie a.c., la Ruse și Giurgiu, s-au dat indicații organelor corespunzătoare din cele două țări să întreprindă măsuri concrete pentru depistarea de posibilități suplimentare de lărgire a cooperării și specializării bilaterale în producție, pe baza nivelului tehnic cel mai avansat, pentru construirea unor capacități de producție și organizarea de noi producții în sectoare importante ale industriei, în primul rînd în construcția de mașini, siderurgie, chimie, industrie ușoară și în alte domenii ale producției materiale, pentru sporirea schimburilor comerciale în perioada 1971-1975 și după 1975. In acest sens, organele de comerț exterior din cele două țări au primit sarcina de a încheia în cel mai scurt timp Acordul comercial de lungă durată și de a căuta în continuare posibilități de creștere a livrărilor recipce peste volumul stabilit de organele de planificare. In vederea dezvoltării continue a colaborării tehnico - științifice, părțile au fost de acord să se intensifice contactele directe intre academiile de știință, institute de proiectare și cercetare, centrale și întreprinderi productive, instituții de învățămînt superior, în care scop vor fi convenite programe concrete de colaborare. De asemenea, cele două părți și-au reafirmat dorința de a dezvolta și intensifica colaborarea în domeniul cultural, apreciind că în acest sector există încă largi posibilități. Cele două părți au remarcat importanța deosebită a dezvoltării colaborării multilaterale între țările membre ,A.E.R., a hotărîrilor Sesiunii a XXIII-a speciale — a C.A.E.R., precum și a colaborării între toate statele socialiste. Părțile au exprimat hotărirea lor fermă de a acționa pentru dezvoltarea colaborării în cadrul Tratatului de la Varșovia, de a dezvolta relațiile de prietenie și colaborare multilaterală cu toate țările socialiste, pentru întărirea unității și coeziunii acestora, în interesul socialismului și păcii în lume. Cele două părți au exprimat, de asemenea, dorința fermă de a dezvolta relațiile lor de prietenie și colaborare cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială, pe baza respectării principiilor independenței și suveranității naționale, integrității teritoriale, egalității in drepturi, neamestecului în treburile interne. Procedînd la un schimb de păreri asupra problemelor actuale ale situației internaționale și pornind de la constatarea că - în condițiile intensificării acțiunilor țărilor socialiste, ale forțelor democratice și progresiste, ale tuturor forțelor iubitoare de pace - pe arena internațională se întăresc tendințele de colaborare și înțelegere, cele două părți au reafirmat hotărirea Republicii Socialiste România și Republicii Populare Bulgaria de a contribui și în viitor la întărirea păcii și securității internaționale. O atenție deosebită a fost acordată problemelor securității și colaborării în Europa. Părțile s-au pronunțat pentru convocarea intr-un viitor apropiat, fără condiții prealabile, a Conferinței general - europene pentru securitate și cooperare, la pregătirea și desfășurarea căreia trebuie să participe toate statele interesate. Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria consideră că o premisă indispensabilă a securității în Europa o constituie recunoașterea realităților de pe continent, a schimbărilor istorice care s-au produs in perioada postbelică, respectarea integrității teritoriale, recunoașterea și inviolabilitatea frontierelor tuturor statelor europene. Ele au reafirmat necesitatea recunoașterii internaționale a Republicii Democrate Germane, stabilirii de relații, conform dreptului internațional, intre cele două state germane, a asigurării participării lor, pe baza egalității în drepturi, la activitatea politică internațională. Constatînd cu satisfacție că procesul de destindere, înțelegere și colaborare în Europa, la care România și Bulgaria contribuie în mod activ, se dezvoltă continuu, cele două părți au subliniat însemnătatea pe care o au pentru normalizarea și îmbunătățirea relațiilor între statele europene Tratatul sovieto - vest-german, încheiat în august a.c., negocierile și contactele dintre Republica Populară Polonă, Republica Democrată Germană și Republica Federală a Germaniei, precum și dintre alte țări. Delegațiile consideră că un factor important pentru îmbunătățirea climatului internațional general îl constituie colaborarea regională, care duce la întărirea păcii și securității. Ținînd seama de interesul țărilor lor pentru îmbunătățirea climatului de înțelegere în Balcani, cele două părți și-au reafirmat hotărirea de a acționa cu consecvență pentru dezvoltarea unor relații de colaborare cu toate țările balcanice, fără deosebire de orînduirea socială, pentru transformarea acestei zone într-o regiune de bună vecinătate, pace și securitate, liberă de arme nucleare. Ele vor depune în continuare eforturi pentru extinderea colaborării politice, economice, tehnice, științifice, culturale și a altor forme de colaborare reciproc avantajoase, între țările balcanice, pe baza respectării principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne, integrității teritoriale, a dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur destinele. Cele două părți au fost unanime în aprecierea că, pentru însănătoșirea atmosferei internaționale, o mare importanță ar avea stingerea focarelor de izboi și încordare din diferite zone ale globului, excluderea forței sau amenințării cu forța în relațiile dintre state, soluționarea litigiilor pe cale pașnică. Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria se pronunță pentru încetarea imediată a agresiunii americane în Vietnam, Laos și Cambodgia. Ele dau o apreciere pozitivă propunerilor constructive ale Guvernului Revoluționar Provizoriu al Republicii Vietnamului de sud, făcute recent la convorbirile de la Paris și susținute pe deplin de către R. D. Vietnam. Pentru restabilirea păcii în această parte a lumii, este necesar să fie retrase complet trupele S.U.A. și ale aliaților lor de pe teritoriul Vietnamului de sud, Cambodgiei și Laosului, iar popoarele din Indochina fie lăsate să-și hotărască singure soarta, fără nici un amestec din afară. S-a subliniat că cele două țări sprijină lupta poporului coreean și se pronunță pentru retragerea trupelor americane din Coreea de sud, pentru unificarea pașnică a Coreei. Exprimîndu-și îngrijorarea față de evoluția situației din Orientul Apropiat, părțile salută prelungirea termenului de încetare a focului și consideră că reglementarea conflictului poate înfăptuită prin îndeplinirea refizoluțiilor Consiliului de Securitate din 22 noiembrie 1967 și a Adunării Genale a ONU din 4 noiembrie 1970. Aceasta presupune retragerea trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, soluționarea celorlalte probleme in conformitate cu interesele tuturor statelor din zonă, asigurarea independenței și integrității lor teritoriale, în același timp, cele două părți apreciază că pentru a instaura o pace de durată în Orientul Mijlociu trebuie să se găsească o soluție privind situația populației palestiniene, potrivit dorințelor și năzuințelor sale naționale. Conștiente de efectele negative profunde pe care le are cursa înarmărilor asupra progresului economic și social și a nivelului de trai al popoarelor, precum și de pericolul grav pe care îl constituie armele nucleare pentru însăși soarta omenirii, cele două părți consideră drept un imperativ arzător ca toate statele să acționeze cu cea mai mare fermitate pentru înfăptuirea dezarmării generale și, in primul rînd, a celei nucleare. Ele au subliniat necesitatea de a se întreprinde acțiuni concrete și eficiente în vederea realizării dezarmării generale și totale. Cele două delegații au relevat necesitatea de a se acționa cu fermitate pentru lchidarea definitivă a colonialismului și neocolonialismului, a politicii de apartheid și discriminare rasială, de a sprijini lupta de eliberare a popoarelor, năzuințele de progres economic și politic ale țărilor în curs de dezvoltare. Părțile au evidențiat rolul important care revine O.N.U. în rezolvarea problemelor internaționale majore, necesitatea întăririi contribuției ei la apropierea dintre state, la promovarea politicii de pace și destindere. Pentru aceasta este necesar ca O.N.U. să oglindească fidel realitățile internaționale, să fie cu adevărat un for al întregii comunități mondiale, să se respecte în mod riguros Carta O.N.U., și să crească eficiența organizației în menținerea păcii și securității internaționale. In acest sens, se impun îmbunătățiri substanțiale în activitatea O.N.U. și în primul rînd respectarea principiului universalității, restabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chineze în O.N.U. și nu organismele sale. Părțile au subliniat că admiterea în O.N.U. și în alte organisme internaționale a celor două state germane — R.D.G. și R.F.G.,, precum și a altor state ar servi scopurilor O.N.U., cauzei colaborării internaționale. Cele două părți și-au exprimat satisfacția față de dezvoltarea relațiilor dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist Bulgar, în spiritul prieteniei și respectului reciproc. Ele au subliniat din nou hotărirea celor două partide de a dezvolta și în viitor schimburile reciproce de experiență și informații în domeniile construcției socialiste, prin realizarea de vizite reciproce, intîîniri la diferite nivele, consultări în probleme de interes comun. Totodată, cele două partide au afirmat din nou hotărirea de a dezvolta relațiile cu celelalte partide comuniste și muncitorești pe baza principiilor marxism , leninismului și internaționalismului proletar, de a milita pentru întărirea unității și coeziunii mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Cele două partide au reafirmat sprijinul și solidaritatea lor deplină cu mișcările de eliberare națională, cu partidele și forțele revoluționare, democratice și progresiste, cu toate forțele antiimperialiste în lupta împotriva imperialismului, colonialismului și neocolonialismului, pentru democrație, pace și progres. Părțile au căzut de acord să intensifice consultările asupra problemelor dezvoltării relațiilor bilaterale, ale situației internaționale și îndeosebi în legătură cu problemele securității europene și ale colaborării balcanice. Cele două părți au fost unanime în a aprecia că vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria, semnarea noului Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală, convorbirile care au avut loc și care au demonstrat unitatea de vederi în problemele principale discutate, constituie o nouă contribuție de seamă dezvoltarea și întărirea contiianuă a prieteniei și colaborării dintre cele două partide și state, corespunzător intereselor fundamentale ale popoarelor român și bulgar, ale unității țărilor socialiste, cauzei păcii și progresului. Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, a adresat tovarășului Todor Jivkov, prim - secretar al Central al Partidului Comitetului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, invitația de a face o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România, în fruntea unei delegații de partid și guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria. Invitația a fost acceptată cu plăcere COMUNICAT cu privire la vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria SPORT - SPORT FOTBAL CUPA „30 MOTOCUL BOTOȘANI — FLAMURA ROȘIE BOTOȘANI 0—4 . Partida, desfășurată în cadrul competiției organizate de consiliul județean al sindicatelor, nu s-a ridicat la un nivel tehnic deosebit. Golurile au fost înscrise de Iurea (min. 15), Moisa (29), și Mihai Tudose (min. 25, 75). A condus corect Gheorghe Mihov, la centru, ajutat la margine de Bercovici și Dan Popovici. Notăm gestul total nesportiv al jucătorului Gheorghe Haras de la Motorul care a eliminat Minerul Gura Humorului — Fulgerul 1; Foresta — Chimia 1; Nicotină — Barăul 1 ; Textila Buhuși — Minerul Comănești 1; Textila Botoșani — Letea 1; Minobradul — Victoria 1, 2 ; Cimentul — Penicilina 1 ; Petrolul — I.T.A. Pașcani 1. Liderul clasamentului va fi decis, în etapa duminicii care vine, în trei meciuri, cele de la Vatra Dornei, Fălticeni și Buhuși. O victorie, care nu este DECEMBRIE" de pe teren pentru vociferări repetate, a lovit intenționat arbitrul de centru. (S. MOISA). SIRETUL BUCECEA — SĂNĂTATEA DARABANI 0—0. Este neplăcut să consemnăm regretabila lipsă de sportivitate dovedită de jucătorii gazdă și de o parte din public care au lovit echipieri din formația oaspete. A arbitrat, cu scăpări, o brigadă botoșăneană, av du-l la centru pe Ungureanu. (I. AXINTE), exclusă, ar menține echipa din Roman pe primul loc. După efortul făcut duminică la Bacău se vede că textiliștii din Buhuși au luat în serios alarma locului pe care il ocupă și nu vor pierde în nici un fel ocazia de a ceda altora lanterna , așa deci Minerul din Comănești are puține șanse, chiar pentru un egal. La Fălticeni, vine cu ambiții de metropolă, Chimia Suceava, formație care la Botoșani a fost infinită — cităm — „de o echipă ce putea pierde și la una de campionat județean“. Dacă ar fi să ne luăm după această impecabilă judecată — și facem ! — șansele Chimiei sunt destul de reduse, mai ales că și fălticenenii au gloria și veleitățile lor. Dar apropo de Chimia , mă gindesc la nostalgia și tristețea autumnală a unor în ultima vreme stadionul municipal (cît care își respectă denumirea ?) a devenit un adevărat coșmar pentru competitori și spectatori. Datorită proastei întrețineri a terenului de joc s-au produs mai accidente destul de grave multe vom aminti ultimul, cînd funși dașul textilist Caranfilov și-a fracturat o maleolă, devenind inapt de muncă și sport pentru cel puțin 6 săptămîni. Și totuși C.J.E.F.S., proprietarul stadionului, are trei salariați pentru întreținerea bazelor sportive. Cît de controlată și dirijată c i munca lor nu ne mai întrebăm. Sălile din clădirea stadionului își deschid ușile cu prioritate nunților și cumetriilor. Patru încăperi sunt folosite de locatari ! Astfel echipele sunt uneori nevoite să se dezbrace afară, jucătorii nu pot face un duș cald la sfîrșitul jocului, jucători care au cunoscut divizia A, care au cunoscut divizia B, care cunosc divizia C ... Favorite în alte partide, în care joacă acasă, Nicolina, Cimentul și Petrolul vor mări din nou plutonul direcțional. Pentru că nu pot pierde întîlnirile cu Fulgerul și Letea, Minerul din Humor și Textila Botoșani vor face și ele pași înainte ... Nu se găsește în incinta acestui stadion nici un fel de material publicitar sportiv care să mobilizeze, să fie un indemn pentru practicarea sportului. Gardul împrejmuitor și tribuna sunt și ele într-o stare jenant de inestetică, ca să folosim un eufemism. Asociațiile sportive care folosesc terenul nu au plătit nici un ban în acest an. Consiliul local al sindicatelor a neglijat, se pare, cu bună-știință această obligație. Nu este prima oară cînd amintim de starea în care se găsește singurul stadion al municipiului. Și poate că nu este prima dată cînd aceste lucruri sînt discutate în diferite ședințe. Care, din păcate, au același efect, văzut în fiecare duminică de atîția ochi ... TH. UNGUREANU Avancronică la etapa a XIII-a TRIBUNA SPORTIVA „CLOPOTUL" Un stadion nu tocmai municipal (Urmare din pagina 1) nist Bulgar, Petar Tancev, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vladimir Bonev, Roza Komtarova, Gheorghi Bokov, membri ai Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Sava Ganovski, președintele Biroului Adunării Populare, Dancio Dimitrov, prim-vicepreședinte al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Kulișev, vicepreședinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Mincio Mincev, secretar al Prezidiului Adunării Populare, Anghel Todorov, prim-secretar al Comitetului orășenesc Sofia al Partidului Comunist Bulgar, Gheorghi Stoilov, președintele Comitetului Executiv al Sfatului popular orășenesc Sofia, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, ai Prezidiului Adunării Populare și ai guvernului, conducători de instituții centrale și organizații obștești, oameni de știință, artă și cultură, ziariști bulgari și străini. De la reședința guvernamentală Vrania, tovarășul Nicolae Ceaușescu și membrii delegației române au fost conduși de tovarășii Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri, Gheorghi Traikov, președintele Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al P. C. Bulgar, Sîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al P. C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ivan Bașev, ministrul afacerilor externe, Konstantin Tesialov, șeful Secției de politică externă și relații internaționale al C.C. al P.C.R., Spas Gospodov, ambasadorul Bulgariei la București. La sosirea pe aeroport, garda militară a trupelor garnizoanei Sofia prezintă raportul tovarășului Nicolae Ceaușescu. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Bulgaria. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Todor Jivkov și Gheorghi Traikov, trece în revistă garda de onoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și membrii delegației române își iau rămas bun de la persoanele oficiale bulgare venite să-i conducă. Șeful statului nostru salută, apoi, pe șefii misiunilor diplomatice acreditați la Sofia, precum și pe membrii Ambasadei române. Tovarășul Nicolae Ceaușescu răspunde apoi prietenește miilor de locuitori ai Sofiei, care îl aclamă îndelung, flutură stegulețe românești și bulgare. Răsună urale, se scandează „Vecina drujba" („Prietenie veșnică“). Este ora 9,00 dimineața. Tovarășul Nicolae Ceaușescu își ia rămas bun de la tovarășii Fodor Jivkov și Gheorghi Traikov. Conducătorii celor două țări își string călduros mîinile, se îmbrățișează. Conducătorii bulgari salută cordial pe tovarășii Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Cornelia Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației române. Pionieri oferă oaspeților români buchete de flori. De pe scara avionului, tovarășul Nicolae Ceaușescu salută din nou, prietenește, pe cei veniți să-i conducă la aeroport, întreaga desfășurare a vizitei, manifestările care le-a prilejuit și al căror moment culminant l-a constituit semnarea noului Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală româno - bulga , întîlnirile și discuțiile dintre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov, dintre membrii celor două delegații, întîlnirile oaspeților români cu oameni ai muncii din Sofia, Botevgrad. Vrața reprezintă o contribuție remarcabilă la continua dezvoltare a prieteniei frățești și colaborării dintre partidele și statele noastre, în interesul ambelor popoare, al unității țărilor socialiste, al cauzei păcii și progresului.