Clopotul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 2940-3018)
1970-10-27 / nr. 2962
♦ CLOPOTUL • PAGINA 2 Am vizitat, cu cîteva zile In urmă, împreună cu tovarășa Ileana Rebenciuc, inspector de specialitate al Inspectoratului școlar județean, un număr important de grădinițe din mediul rural, urmărind cu preponderență următoarele aspecte : cita atenție acordă bunei desfășurări a procesului de învățămint preșcolar consiliile populare comunale și conducerile cooperativelor agricole din idealitate , ce măsuri concrete s-au luat pentru frecventarea grădinițelor de către toți copiii satului care se încadrează între limitele de vîrstă ale invățâmîntului preșcolar, ce sprijin acordă gradințelor școlile generate (în special directorii coordonatori), comitetele și comisiile de femei, inspectoratul școlar județean , care este conținutul invățămîntului în unitățile preșcolare . Punctul nevralgic al problemei în discuție, este fără îndoială, sprijinul insuficient de care se bucură aceste unități din partea forurilor locale de conducere. Puțini primari, ca și președinți de cooperative agricole, își cunosc îndatoririle concrete ce le revin, pentru a stimula bunul mers al procesului de învățămînt în grădinițe. Să le reamintim noi prin cuvîntul inspectorului de leana Rebenciuc , specialitate. I„Conducerile cooperativelor agricole — așa după cum prevăd normele în vigoare — sînt obligate să acorde grădinițelor, în perioada de vîrf a lucrărilor, condiții de masă tuturor copiilor care le frecventează, iar pe întreaga perioadă a anului să angajeze, cu plată, o femeie de serviciu. Consiliile populare comunale au obligația să acorde spațiu necesar desfășurării programului, să se îngrijească de iluminat și încălzit în sezonul rece etc“. Necunoscîndu-se, aceste obligații sînt „pasate“, de cele mai multe ori, din competența consiliilor populare pe seama cooperativelor agricole și invers. „Să se sprijine cooperativele, că noi tot nu avem fonduri” — ne spunea Aurel Alecu, primarul comunei Trușești. La fel stau lucrurile și în comunele Hănești și Stăuceni. In comuna George Enescu am întîlnit o situație cu totul deosebită : grădinița a fost desființată, nelegal, de către directorul școlii generale, Mircea Munteanu. Organele locale, cărora ne-am adresat, nici măcar nu știau că în satul Arborea grădinița de copii nu mai există de mult. Unii președinți de cooperative, pur și simplu, ignoră obligațiile ce le au față de copiii satului. Dumitru Ciobanu, președintele C.A.P. Hănești, s-a hotârît educatoarei Constanța Lungu să nu-l mai solicite în probleme legate de activitatea grădiniței. Care este rezultatul acestor ignorări ? Multe grădinițe sunt amplasate încă în imobile cu totul improprii. (Cea din satul Drislea, comuna Trușești, de pildă, funcționează la un loc cu dormitoarele și atelierele mecanizatorilor). Puține grădinițe din județ primesc laptele necesar gustării de dimineață, deși cantitatea ce ar trebui destinată este neglijabilă pentru producția unei cooperative (5— 6 litri). Fondurile de jucării ne- PRIN ClTEVA GRADINIȚE DE COPII DIN MEDIUL SĂTESC cesare ca și materialul didactic trebuie, în general, înlocuit, cel prezent fiind vechi și deteriorat. In multe unități preșcolare sătești frecvența copiilor este nesatisfăcătoare. Din minimum 25 copii înscriși — limită inferioară necesară funcționării grădiniței — frecvența medie oscilează între 10 și 12 copii. Cel mai mic număr de copii prezenți l-am întîlnit la grădinița din comuna Stăuceni (comună suburbană) — 4 „cursanți“. (Oare cum își justifică salariul lunar educatoarea Elena Ghidovăț, care nu s-a deplasat niciodată prin sat să discute cu părinții copiilor ce absentează ?). Indiscutabil, frecvența este în corelație directă cu condițiile pe care organele locale le asigură copiilor în timpul programului, dar reflectă și lipsa de activitate a educatoarelor, care uită că în afara celor patru ore de program mai au și alte obligații în acest sens : organizarea unor discuții cu părinții, popularizarea acestei forme de învățămînt etc. In aceeași măsură, bunul mers al grădinițelor revine și școlilor generale, direct interesate în pregătirea viitorilor elevi, comitetelor și comisiilor de femei ca și inspectoratului școlar județean. Directorii coordonatori au obligația de control și îndrumare a grădiniței. Desființînd grădinița din satul Arborea directorul M. Munteanu a săvîrșit o gravă abatere. Directoarea școlii generale din satul Vînători, comuna Gorbănești, „din neatenție“ (!) a amplasat intr-un imobil al școlii o magazie iar grădinița a acceptat să fie mutată în incinta căminului cultural, fapt care a cauzat suspendarea programului unității preșcolare pe ultimele săptămîni. Comisiile și comitetele de femei de dorit ar fi ca inițiativa să pornească de la forul județean) ar trebui să sprijine, prin diferite forme de activitate, — vizite, discuții, simpozioane — orientarea copiilor spre grădiniță, lucru neîntîlnit în investigațiile noastre. In acest sens, mai multă activitate s-ar cuveni investită și de către inspectoratul școlar județean, printr-un sprijin direct, printr-un mai judicios control, (sînt grădinițe care n-au fost inspectate de mai bine de un an !) în așa fel încît învățămîntul preșcolar să fie privit cu aceeași seriozitate ca și activitatea în școli. Acest mod defectuos de lucru atrage după sine și sărăcia programului la orele de curs sau de distracții.Din numeroasele grădinițe vizitate, foarte puține aveau un plan de activități original, inventiv și un șablonard. Unele educatoare — Luiza Dumitru din Trușești, Ileana Ghidovăț din Stăuceni — nici măcar nu s-au „ostenit” să-l întocmească). Să fim bine înțeleși ! Statul nostru acordă un deosebit sprijin, învestește o mare încredere învățămîntului preșcolar. Nu rămîne decît ca toate acestea să fie privite cu seriozitatea care se cuvine de către toți factorii care concură direct la bunul mers al grădinițelor : educatoarele, consiliile populare comunale, conducerile cooperativelor agricole, comitetele și comisiile de femei etc. Și aceasta, cu atît mai mult cu cît, nimănui nu-i este permis — mai ales cadrelor de conducere — să ignore acest sector ce ține de mersul progresiv al societății noastre. SILVESTRI AILENEI PREȘCOLARII de cită atenție se bucură? Citiți zilnic ziarul „Clopotul“ IIIIIII [UNK]BIIIIIIII I COMBINATUL MINIER „SUCEAVA“ GURA HUMORULUI aduce la cunoștința celor Interesați că: Exploatarea Minieră Leșul Ursului, cu sediul în comuna Ostra — Tarnița, Exploatarea Minieră Fundu Moldovei, cu sediul in comuna Fundu Moldovei, Exploatarea de Lucrări Miniere și Geologice „Bistrița" cu sediul in Barnar, comuna Broșteni, angajează imediat = Muncitori mineri, calificați și necalificați, pentru subteran asigurindu-se următoarele tarife de salarizare : E. M. FUNDU MOLDOVEI 87—102 letuzi 78-91 „ 67-79 ” 60—70 ” 49-72 „ — MINERI 98 — 114 lei/zi — AJUTORI MINERI 97 — 102 „ — VAGONETARI FRONT 76 — 88 „ — VAGONETARI GALERIE 67 — 79 „ — MUNCITORI NECALIFICAȚI SUBTERAN 56 — 81 „ Pentru muncitorii calificați angajarea se face prin transfer în interes de serviciu, cu plata drepturilor prevăzute de art 16/2 din Codul Muncii. Pentru muncitorii necalificați se decontează după angajare cheltuielile de transport, se asigură cazare în cămine pentru nefamiliști, 3 mese la cantină contra cost și posibilitatea de calificare în meseria de miner și ajutor miner. Angajarea se face la sediul exploatărilor de mai sus. Relații suplimentare se pot primi zilnic de la serviciul de personal ale acestor unități și la sediul Combinatului, personal și prin telefon. E.M. LEȘU URSULUI ȘI ELING BISTRIȚA 4 Oră de laborator la Liceul pedagogic din Botoșani Fotografia : I.NOUR RADI MIERCURI 28 OCTOMBRIE 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Viața cărților. 10.30 Vreau să știu. 11.05 Patrium Carmen. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Muzică ușoară 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 14.40 Publicitate radio. 15.00 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Melodii lansate de curînd. 16.30 Consultație juridică. 17.05 Antena tineretului. Studioul elevilor. 17.30 Balade și jocuri populare. 18.03 Știință, tehnică, fantezie. 18.30 Melodii îndrăgite, interpreți cunoscuți. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Așa cîntă pe la noi — muzică populară. 20.10 Microrecital Al Bano. 20.25 Zece melodii preferate. 21.35 Solistul serii î Jean Paunescu. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dr. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. jocul pe la „Mîndru-i Rugămintea Poștei După ce D.P.C.C. a solicitat, prin intermediul nostru Comunicațiilor locale să instaleze un telefon, iată și Poșta In postura solicitatoarei. Sarcina noastră e să intervenim pe lingă Exploatarea electroenergetică să facă lumină in oficiile poștale din Păltiniș, Suharău și Havîrna, adică să le racordeze rețelei. Nu ințeleg de ce pentru astfel de lucruri suntem noi siliți să facem intermediarile, cind aceste două onorabile Întreprinderi ar putea să rezolve treburile cam așa : dacă Ee-ul nu face lumină să nu-i mai ducă Poșta corespondenta și invers, de nu-și face Poșta datoria să facă Eeul întune- RADIO IAȘI MIERCURI 28 OCTOMBRIE Program de dimineață 0.00 Buletin de știri. 0.05 Matineu muzical. 0.30 Emisiune pentru sate. 0.40 Drag mi,e jocul românesc. 7.00 Informații și muzică. Program de seară. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Actualitatea economică. 17.45 Cîntă soliștii Maria Bararu și Ion Crețu. 18.00 Viața universitară. 18.20 Pe portativul undelor, melodia preferată. 19.15 Romanțe interpretate de Angela Moldovan și Nicu Stoenescu. 19.30 Bicentenarul nașterii lui Beethoven. 20.05 Melody - club. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Piese instrumentale. 21.30 Cărți, scriitori, opinii. 21.45 Valsuri și tangouri celebre. TELEVIZIUNE MARȚI 27 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. — Microavanpremiera. 18.05 Campionatele mondiale de gimnastică. Finala feminină pe aparate. Transmisiune directă de la Ljubljana. 18.35 Bastonul de mareșal . Emisiune pentru tineret. Redactor Mihai Ionescu. Imaginea : Petre Iordănescu, Sabin Derderea și Radu Janson. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Seară de teatru. O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale. 22.15 Prim plan. Dumitru Dumitru. Erou al Muncii Socialiste, directorul I.A.S. Pietroiu, jud. Ialomița. Emisiune de Valentin Imaginea Munteanu. Gheorghe Dulgheru și Mihai Romașcu. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiuni. Expoziția deschisa cu zile în urma, ia sala de cîteva arte plastice a muzeului județean, constituie o primă manifestare din rîndul celor ce vor urma, închinata aniversarii a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român. Lucrările expuse au ca temă : anii reconstrucției, anii primelor noastre construcții, anii de muncă grea și încordată. Există în cîteva lucrări din expoziție o uimire a artistului autor față de începuturile de industrializare ori față de primele șantiere de locuințe. Aceste uimiri se transformă în sufletele noastre, azi, într-o nostalgie firească, adînc omenească. Să prezentam succint lucrările expoziției : Sighișoara 11 — un desen colorat și Șantier Sulina — tuș, sunt două lucrări pline de atmosfera locului de unde au fost selectate și cărora autorul, Miron Constantinescu, a știut sa le încorporeze aceste virtuți ; Aurel Podolean, cunoscut, mai ales, pentru acuarelele sale expune : Cartierul Copou (acuarelă și creion) lucrare de mare sensibilitate, specifică genului în care este executată și uleiul Combinatul de cauciuc Onești, cu mai puțină încărcătură emoțională, estetică ; Otilia Grosu expune un Peisaj pictat în tonuri fierbinți cu un desen, abia sugerat, al unor blocuri : Vasile Dobrian în Cariera de nisip și Fata cu porumbelul ne oferă două clișee ale manierei sale Petre cunoscute de grafician . Dumitrescu semnează compoziția Cărămidărese, un decupaj din munca grea a anilor reconstrucției ! Rodica Pandele ne pare uimită de începutul industrializării la noi în lucrarea Ciocanul pneumatic . G. Cărămidar se dovedește a reporter plastic în desenul colorizat. Peisaj, pe care îl expune . Viorel Mărginean, unul din pictorii noștri deosebit de dotați, ne emoționează în lucrarea sa de început intitulată Demolări ; V. Apostoliu și A. Mohi, destul de diferiți, ni se par a pleca amîndoi din Leger în lucrările pe care le expun. Montori și respectiv Impiegata ; Adrian Secoșeanu Blocuri muncitorești și Bogdan Stihi Pămînturi noi, surprind cumva didactic momente din viața șantierelor . E. Petrovici este autorul celei mai valoroase lucrări Olar din Marginea, un portret compozițional acordat perfect la cheia de alb ! Paul Verona, Dumitru Loghin și Ghiță Leonard expun : Fabrica, Combinatul de lemn — Suceava și Blocuri, lucrări cam de aceeași ținută artistică, un fel de tablouri - document, pentru anii în care au fost lucrate. Muzeul va continua această acțiune de a prezenta publicului vizitator lucrări create în anii de după al doilea război mondial, ilustrînd temele cele mai importante ale acestor ani ai noștri, plini de izbînzi și (fie ca o sugestie) în preajma aniversării a unei jumătăți de secol de la crearea Partidului Comunist Român, să se deschidă o expoziție cu lucrări ale artiștilor plastici botoșăneni. A.M. AGRIPA CARNET PLASTIC ANI DE MUNCĂ DENSĂ ÎN ÎNTÎMPINAREA SEMICENTENARULUI PARTIDULUI întreprinderea de mecanizare și transport TIMIȘOARA strada Vasile Alecsandri nr. 1 — telefon 2.22.03 angajează muncitori pentru calificare la locul de muncă în meseriile: - excavatoriști - buldozerist - screperist Se lucrează pe șantiere de irigații și desecări unde se asigură cazarea gratuită și masa contra cost. Salarizarea este in acord. Prezentarea se face pină la 1 noiembrie 1970 cind vor începe și cursurile. Condiții pentru admiterea la cursurile de calificare sunt: studii minime 4 clase elementare, vîrsta între 21—35 ani și serviciul militar satisfăcut. La prezentare se depun următoarele acte : cerere ; certificat de naștere în original și copie ; certificat de studii in original și copie ; certificat de sănătate ; lichidarea și carnetul de muncă dacă a fost angajat ; dovadă de la consiliul popular în cazul ca nu a mai fost angajat; buletinul de identitate ; livretul militar. Cooperativa „Confecția“ Botoșani angajează imediat un contabil revizor Condiții de angajare , studii medii și 7 ani vechime in funcții economice. Cadru din filmul „întoarcerea dr. Mabuse" ARCA LUI NOE ric. Dar plnă una - alta, expediem această c.p. Atenție debitorii Elena P. Scripcă din Grivița — Cordăreni ne-a scris că fiind debitoare cu 11 lei la „agricol“ și cu 1 leu la ADAS și neachitind debitul In termen a fost taxată cu majorări de întîrziere de 20 lei. Expeditoarea ne Întreabă dacă penalizarea aceasta este justă Cum In situații asemănătoare mai sunt și alți cetățeni, spunem pentru to(t că intr-adevăr, măsura este absolut legală. Așa că mai bine e să nu pot a fi un debitori. Dacă nu ne credeți, pe noi și pe cuvin! — experimentați l a groapă în care nu dăm Folosim termenul de circulație, groapă de gunoi, deși este vorba de locul de depozitat rămășițele menajere din spațiul locuibil numit cu gingășie Parcul Tineretului. De trei ori au început constructorii să facă o asemenea rampă (sau cum s-o îl numind) și tot de atâtea ori au schimbat locul, intrind in flagrană cu legi sanitare etc. Despre banii cheltuiți cu rampele inutilizabile, noi nu zicem nimic (că are cine). Acum, cea mai bună metodă de găsit locul potrivit e aceasta: să ia o cantitate de gunoi (la alegere) și s-o arunce in sus. Unde cade gunoiul acolo să tacă rampa. E total neindicat să se stea pe direcția traiectoriei! Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT 1 ei LA CORLĂTEN SONDAJ IN MUNCA CULTURALĂ Activitatea unui cămin cultural nu poate fi organizată fără o cunoaștere temeinică a structurii populației din comună a necesităților spirituale ale fieicărei categorii de locuitori. La Corlăteni, din inițiativa directorului căminului cultural, Gheorghe Mihai, s-a întreprins o anchetă sociologică în rîndul populației. Sondarea preferințelor oamenilor s-a făcut în funcție de vîrsta și profesia lor. S-a căutat a se afla ce doresc să citească oamenii, ce filme preferă, ce vor să vadă la căminul cultural etc. S-a pus un mare accent pe sugestiile pe care cetățenii investigați le-au formulat în vederea îmbogățirii și îmbunătățirii activității căminului cultural. Ancheta sociologică de la Corlăteni a fost înfăptuită cu ajutorul intelectualilor din comună. Inițiativa directorului din Corlăteni, ale cărei rezultate crete urmează a se vedea cânde acum înainte, merită a fi generalizată la toate căminele culturale. Fiecare instituție din comuna, toate categoriile de locuitori trebuiesc antrenate în a contribui la stabilirea planului de activitate al căminului cultural și, implicit, la îndeplinirea lui concretă. Concomitent cu ancheta sociologică, intelectualii din Corlăteni au realizat și o investigare a folclorului local. Roadele acestei investigări sunt citeva caiete de folclor in care, nu ne îndoim, se găsesc destule piese interesante și prețioase. Casa județeană a creației populare este invitată să valorifice munca intelectualilor din Corlăteni. DORIN BACIU 30011 mica publicitate . Pierdut Bon porumb Nr. 7009 de 342 kg pe numele Benea T. Ion, comuna Oneaga. N declar nul.