Clopotul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 2940-3018)

1970-10-27 / nr. 2962

♦ CLOPOTUL • PAGINA 2 Am vizitat, cu cîteva zile In urmă, împreună cu tovarășa I­­leana Rebenciuc, inspector de specialitate al Inspectoratului școlar județean, un număr im­portant de grădinițe din me­diul rural, urmărind cu prepon­derență următoarele aspecte : cita atenție acordă bunei des­fășurări a procesului de învăță­­mint preșcolar consiliile popu­lare comunale și conducerile co­operativelor agricole din ideali­tate , ce măsuri concrete s-au luat pentru frecventarea grădinițelor de către toți copiii satului care se încadrează între limitele de vîrstă ale invățâmîntului preșcolar, ce sprijin acordă gra­­dințelor școlile generate (în spe­cial directorii coordonatori), co­mitetele și comisiile de femei, inspectoratul școlar județean , care este conținutul invățămîn­­tului în unitățile preșcolare . Punctul nevralgic al proble­mei în discuție, este fără îndoia­lă, sprijinul insuficient de care se bucură aceste unități din partea forurilor locale de con­ducere. Puțini primari, ca și președinți de cooperative agri­cole, își cunosc îndatoririle con­crete ce le revin, pentru a sti­mula bunul mers al procesului de învățămînt în grădinițe. Să le reamintim noi prin cuvîntul inspectorului de leana Rebenciuc , specialitate. I­­„Conducerile cooperativelor agricole — așa după cum prevăd normele în vigoare — sînt obligate să acorde grădinițelor, în perioada de vîrf a lucrărilor, condiții de masă tuturor copiilor care le frecventează, iar pe întreaga perioadă a anului să angajeze, cu plată, o femeie de serviciu. Consiliile populare comunale au obligația să acorde spațiu­ necesar desfășurării programu­lui, să se îngrijească de ilumi­nat și încălzit în sezonul rece etc“. Necunoscîndu-se, aceste obligații sînt „pasate“, de cele mai multe ori, din competența consiliilor populare pe seama cooperativelor agricole și invers. „Să se sprijine cooperativele, că noi tot nu avem fonduri” — ne spunea Aurel Alecu, prima­rul comunei Trușești. La fel stau lucrurile și în comunele Hă­­nești și Stăuceni. In comuna George Enescu am întîlnit o si­tuație cu totul deosebită : gră­dinița a fost desființată, nele­gal, de către directorul școlii ge­nerale, Mircea Munteanu. Or­ganele locale, cărora ne-am a­­dresat, nici măcar nu știau că în satul Arborea grădinița de co­pii nu mai există de mult. Unii președinți de cooperati­ve, pur și simplu, ignoră o­­bligațiile ce le au față de copiii satului. Dumitru Ciobanu, pre­ședintele C.A.P. Hănești, s-a hotârît educatoarei Constanța Lungu să nu-l mai solicite în probleme legate de activitatea grădiniței. Care este rezultatul acestor ignorări ? Multe grădi­nițe sunt amplasate încă în imo­bile cu totul improprii. (Cea din satul Drislea, comuna Trușești, de pildă, funcționează la un loc cu dormitoarele și ateliere­le mecanizatorilor­­). Puține gră­dinițe din județ primesc laptele necesar gustării de dimineață, deși cantitatea ce ar trebui des­tinată este neglijabilă pentru producția unei cooperative (5— 6 litri). Fondurile de jucării ne- PRIN ClTEVA GRADINIȚE DE COPII DIN MEDIUL SĂTESC cesare ca și materialul didac­tic trebuie, în general, înlocuit, cel prezent fiind vechi și dete­riorat. In multe unități preșcolare sătești frecvența copiilor este nesatisfăcătoare. Din minimum 25 copii înscriși — limită inferi­oară necesară funcționării gră­diniței — frecvența medie osci­lează între 10 și 12 copii. Cel mai mic număr de copii prezenți l-am întîlnit la grădinița din comuna Stăuceni (comună sub­urbană­­) — 4 „cursanți“. (Oa­re cum își justifică salariul lu­nar educatoarea Elena Ghido­­văț, care nu s-a deplasat nici­odată prin sat să discute cu pă­rinții copiilor ce absentează ?). Indiscutabil, frecvența este în corelație directă cu condițiile pe care organele locale le asi­gură copiilor în timpul progra­mului, dar reflectă și lipsa de activitate a educatoarelor, care uită că în afara celor patru ore de program mai au și alte obli­gații în acest sens : organizarea unor discuții cu părinții, popu­larizarea acestei forme de învă­țămînt etc. In aceeași măsură, bunul mers al grădinițelor revine și școlilor generale, direct intere­sate în pregătirea viitorilor elevi, comitetelor și comisiilor de fe­mei ca și inspectoratului școlar județean. Directorii coordonatori au obligația de control și în­drumare a grădiniței. Desființînd grădinița din satul Arborea di­rectorul M. Munteanu a săvîrșit o gravă abatere. Directoarea școlii generale din satul Vînă­­tori, comuna Gorbănești, „din neatenție“ (!) a amplasat intr-un imobil al școlii o maga­zie iar grădinița a acceptat să fie mutată în incinta căminului cultural, fapt care a cauzat sus­pendarea programului unității preșcolare pe ultimele săptă­­mîni. Comisiile și comitetele de femei­­ de dorit ar fi ca iniția­tiva să pornească de la forul ju­dețean) ar trebui să sprijine, prin diferite forme de activitate, — vizite, discuții, simpozioane — orientarea copiilor spre grădiniță, lucru neîntîlnit în in­vestigațiile noastre. In acest sens, mai multă activitate s-ar cuve­ni investită și de către inspecto­ratul școlar județean, printr-un sprijin direct, printr-un mai ju­dicios control, (sînt grădinițe ca­re n-au fost inspectate de mai bine de un an !) în așa fel în­­cît învățămîntul preșcolar să fie privit cu aceeași seriozitate ca și activitatea în școli. Acest mod defectuos de lucru atrage după sine și sărăcia programu­lui la orele de curs sau de dis­tracții.­­Din numeroasele grădi­nițe vizitate, foarte puține a­­veau un plan de activități ori­ginal, inventiv și un șablonard. Unele educatoare — Luiza Du­mitru din Trușești, Ileana Ghi­­dovăț din Stăuceni — nici măcar nu s-au „ostenit” să-l întoc­mească). Să fim bine înțeleși ! Statul nostru acordă un deosebit spri­jin, învestește o mare încredere învățămîntului preșcolar. Nu rămîne decît ca toate acestea să fie privite cu seriozitatea care se cuvine de către toți factorii care concură direct la bunul mers al grădinițelor : educatoa­rele, consiliile populare comuna­le, conducerile cooperativelor agricole, comitetele și comisiile de femei etc. Și aceasta, cu atît mai mult cu cît, nimă­nui nu-i este permis — mai ales cadrelor de condu­cere — să ignore acest sector ce ține de mersul progresiv al societății noastre. SILVESTRI AILENEI PREȘCOLARII­ de cită atenție se bucură? Citiți zilnic ziarul „Clopotul“ IIIIIII [UNK]BIIIIIIII I COMBINATUL MINIER „SUCEAVA“ GURA HUMORULUI aduce la cunoștința celor Interesați că: Exploatarea Minieră Leșul Ursului, cu sediul în comuna Ostra — Tarnița, Exploatarea Minieră Fundu Moldovei, cu sediul in comuna Fundu Moldovei, Exploatarea de Lucrări Mini­ere și Geologice „Bistrița" cu sediul in Barnar, comuna Broșteni, angajează imediat = Muncitori mineri, calificați și necalificați, pentru subteran asigurindu-se următoarele tarife de salarizare : E. M. FUNDU MOLDOVEI 87—102 letuzi 78-91 „ 67-79 ” 60—70 ” 49-72 „ — MINERI 98 — 114 lei/zi — AJUTORI MINERI 97 — 102 „ — VAGONETARI FRONT 76 — 88 „ — VAGONETARI GALERIE 67 — 79 „ — MUNCITORI NECALIFICAȚI SUBTERAN 56 — 81 „ Pentru muncitorii calificați angajarea se face prin trans­fer în interes de serviciu, cu plata drepturilor prevăzute de art 16/2 din Codul Muncii. Pentru muncitorii necalificați se decontează după anga­jare cheltuielile de transport, se asigură cazare în cămine pen­tru nefamiliști, 3 mese la cantină contra cost și posibilitatea de calificare în meseria de miner și ajutor miner. Angajarea se face la sediul exploatărilor de mai sus. Relații suplimentare se pot primi zilnic de la serviciul de personal ale acestor unități și la sediul Combinatului, personal și prin telefon. E.M. LEȘU URSULUI ȘI ELING BISTRIȚA 4 Oră de laborator la Liceul pedagogic din Botoșani Fotografia : I.­NOUR RADI MIERCURI 28 OCTOMBRIE 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actuali­­tăți. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Viața cărților. 10.30 Vreau să știu. 11.05 Patrium Carmen. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Muzică ușoară 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 14.40 Publicitate radio. 15.00 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Melodii lansate de cu­­rînd. 16.30 Consultație juridică. 17.05 Antena tineretului. Studioul elevilor. 17.30 Balade și jocuri popu­lare. 18.03 Știință, tehnică, fan­tezie. 18.30 Melodii îndrăgite, inter­preți cunoscuți. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Așa cîntă pe la noi — muzică populară. 20.10 Microrecital Al Bano. 20.25 Zece melodii prefera­te. 21.35 Solistul serii î Jean Paunescu. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dr. 23.00 Concert de muzică u­­șoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. jocul pe la „Mîndru-i Rugămintea Poștei După ce D.P.C.C. a solicitat, prin intermediul nostru Comu­nicațiilor locale să instaleze un telefon, iată și Poșta In postura solicitatoarei. Sarcina noastră e să intervenim pe lingă Ex­ploatarea electroenergetică să facă lumină in oficiile poștale din Păltiniș, Suharău și Havîr­­na, adică să le racordeze re­țelei. Nu ințeleg de ce pentru astfel de lucruri suntem­ noi siliți să facem intermediarile, cind aceste două onorabile În­treprinderi ar putea să rezolve treburile cam așa : dacă Ee-ul nu face lumină să nu-i mai ducă Poșta corespondenta și invers, de nu-și face Poșta datoria să facă Ee­ul întune- RADIO IAȘI MIERCURI 28 OCTOMBRIE Program de dimineață 0.00 Buletin de știri. 0.05 Matineu muzical. 0.30 Emisiune pentru sate. 0.40 Drag mi,e jocul româ­nesc. 7.00 Informații și muzică. Program de seară. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Actualitatea economi­că. 17.45 Cîntă soliștii Maria Ba­­raru și Ion Crețu. 18.00 Viața universitară. 18.20 Pe portativul undelor, melodia preferată. 19.15 Romanțe interpretate de Angela Moldovan și Nicu Stoen­escu. 19.30 Bicentenarul nașterii lui Beethoven. 20.05 Melody - club. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Piese instrumentale. 21.30 Cărți, scriitori, opinii. 21.45 Valsuri și tangouri ce­lebre. TELEVIZIUNE MARȚI 27 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. — Microavanpremiera. 18.05 Campionatele mondiale de gimnastică. Finala feminină pe aparate. Transmisiune directă de la Ljubljana. 18.35 Bastonul de mareșal . Emisiune pentru tineret. Redactor Mihai Ionescu. Imaginea : Petre Iordănes­­cu, Sabin Derderea și Ra­du Janson. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Seară de teatru. O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale. 22.15 Prim plan. Dumitru Dumitru. Erou al Muncii Socialiste, directorul I.A.S. Pietroiu, jud. Ialomița. Emisiune de Valentin Imaginea Munteanu. Gheorghe Dul­gheru și Mihai Romașcu. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiuni. Expoziția deschisa cu zile în urma, ia sala de cîteva arte plastice a muzeului județean, constituie o primă manifestare din rîndul celor ce vor urma, în­chinata aniversarii a 50 de ani de la crearea Partidului Comu­nist Român. Lucrările expuse au ca temă : anii reconstrucției, a­­nii primelor noastre construcții, anii de muncă grea și încorda­tă. Există în cîteva lucrări din expoziție o uimire a artistului autor față de începuturile de industrializare ori față de primele șantiere de locuințe. Aceste uimiri se transformă în sufletele noastre, azi, într-o nostalgie fi­rească, adînc omenească. Să prezentam succint lucră­rile expoziției : Sighișoara 11 — un desen colorat și Șantier Su­­lina — tuș, sunt două lucrări pli­ne de atmosfera locului de un­de au fost selectate și cărora autorul, Miron Constantinescu, a știut sa le încorporeze aceste vir­tuți ; Aurel Podolean, cunoscut, mai ales, pentru acuarelele sale expune : Cartierul Copou (a­­cuarelă și creion) lucrare de mare sensibilitate, specifică ge­nului în care este executată și uleiul Combinatul de cauciuc O­­nești, cu mai puțină încărcătură emoțională, estetică ; Otilia Grosu expune un Peisaj pictat în tonuri fierbinți cu un desen, abia sugerat, al unor blocuri : Vasile Dobrian în Cariera de ni­sip și Fata cu porumbelul ne o­­feră două clișee ale manierei sale Petre cunoscute de grafician . Dumitrescu semnează compoziția Cărămidărese, un decupaj din munca grea a a­nilor reconstrucției ! Rodica Pandele ne pare uimită de înce­putul industrializării la noi în lu­crarea Ciocanul pneumatic . G. Cărămidar se dovedește a reporter plastic în desenul colo­ri­zat. Peisaj, pe care îl expune . Viorel Mărginean, unul din pictorii noștri deosebit de dotați, ne emoționează în lucrarea sa de început intitulată Demolări ; V. Apostoliu și A. Mohi, destul de diferiți, ni se par a pleca a­­mîndoi din Leger în lucrările pe care le expun. Montori și respec­­tiv Impiegata ; Adrian Secoșea­­nu Blocuri muncitorești și Bog­dan Stihi Pămînturi noi, sur­prind cumva didactic momente din viața șantierelor . E. Pe­­trovici este autorul celei mai va­loroase lucrări Olar din Margi­nea, un portret compozițional a­­cordat perfect la cheia de alb ! Paul Verona, Dumitru Loghin și Ghiță Leonard expun : Fabrica, Combinatul de lemn — Suceava și Blocuri, lucrări cam de ace­eași ținută artistică, un fel de tablouri - document, pentru anii în care au fost lucrate. Muzeul va continua această acțiune de a prezenta publicului vizitator lucrări create în anii de după al doilea război mondial, ilustrînd temele cele mai impor­tante ale acestor ani ai noștri, plini de izbînzi și (fie ca o su­gestie) în preajma aniversării a unei jumătăți de secol de la crearea Partidului Comunist Român, să se deschidă o expo­ziție cu lucrări ale artiștilor plastici botoșăneni. A.M. AGRIPA CARNET PLASTIC ANI DE MUNCĂ DENSĂ ÎN ÎNTÎMPINAREA SEMICENTENARULUI PARTIDULUI întreprinderea de mecanizare și transport TIMIȘOARA strada Vasile Alecsandri nr. 1 — telefon 2.22.03 angajează muncitori pentru calificare la locul de muncă în meseriile: - excavatoriști - buldozerist - screperist Se lucrează pe șantiere de irigații și dese­cări unde se asigură cazarea gratuită și masa contra cost. Salarizarea este in acord. Prezen­tarea se face pină la 1 noiembrie 1970 cind vor începe și cursurile. Condiții pentru admiterea la cursurile de calificare sunt: studii minime 4 clase elemen­tare, vîrsta între 21—35 ani și serviciul militar satisfăcut. La prezentare se depun următoarele acte : cerere ; certificat de naștere în original și copie ; certificat de studii in original și copie ; certificat de sănătate ; lichidarea și carnetul de muncă dacă a fost angajat ; dovadă de la consiliul popular în cazul ca nu a mai fost angajat; buletinul de identitate ; livretul militar. Cooperativa „Confecția“ Botoșani angajează imediat un contabil revizor Condiții de angajare , studii medii și 7 ani vechime in funcții economice. Cadru din filmul „întoarcerea dr. Mabuse" ARCA LUI NOE­ ric. Dar plnă una - alta, ex­pediem această c.p. Atenție debitori­i Elena P. Scripcă din Grivi­­ța — Cordăreni ne-a scris că fiind debitoare cu 11 lei la „agricol“ și cu 1 leu la ADAS și neachitind debitul In ter­men a fost taxată cu majorări de întîrziere de 20 lei. Expe­­ditoarea ne Întreabă dacă pe­nalizarea aceasta este justă Cum In situații asemănătoare mai sunt și alți cetățeni, spu­nem pentru to(t că intr-ade­văr, măsura este absolut lega­lă. Așa că mai bine e să nu pot a fi un debitori. Dacă nu ne credeți, pe noi și pe cuvin! — experimentați l­ a groapă în care nu dăm Folosim termenul de circula­ție, groapă de gunoi, deși este vorba de locul de depozitat rămășițele menajere din spa­țiul locuibil numit cu gingășie Parcul Tineretului. De trei ori au început constructorii să fa­că o asemenea rampă (sau cum s-o îl numind) și tot de atâtea ori au schimbat locul, intrind in flagran­ă cu legi sanitare etc. Despre banii cheltuiți cu ram­pele inutilizabile, noi nu zi­cem nimic (că are cine). Acum, cea mai bună metodă de găsit locul potrivit e aceasta: să ia o cantitate de gunoi (la alege­re) și s-o arunce in sus. Unde cade gunoiul acolo să tacă rampa. E total neindicat să se stea pe direcția traiectoriei! Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT 1 e­i LA CORLĂTEN SONDAJ IN MUNCA CULTURALĂ Activitatea unui cămin cultu­ral nu poate fi organizată fără o cunoaștere temeinică a struc­turii populației din comună a necesităților spirituale ale fie­­i­cărei categorii de locuitori. La Corlăteni, din inițiativa directo­rului căminului cultural, Gheor­ghe Mihai, s-a întreprins o an­chetă sociologică în rîndul popu­lației. Sondarea preferințelor oa­menilor s-a făcut în funcție de vîrsta și profesia lor. S-a căutat a se afla ce doresc să citească oamenii, ce filme preferă, ce vor să vadă la că­minul cultural etc. S-a pus un mare accent pe sugestiile pe care cetățenii investigați le-au formulat în vederea îmbogăți­rii și îmbunătățirii activității că­minului cultural. Ancheta so­ciologică de la Corlăteni a fost înfăptuită cu ajutorul intelectua­lilor din comună. Inițiativa directorului din Cor­lăteni, ale cărei rezultate crete urmează a se vedea cân­de acum înainte, merită a fi ge­neralizată la toate căminele cul­turale. Fiecare instituție din co­muna, toate categoriile de lo­cuitori trebuiesc antrenate în a contribui la stabilirea planului de activitate al căminului cultu­ral și, implicit, la îndeplinirea lui concretă. Concomitent cu ancheta so­ciologică, intelectualii din Cor­lăteni au realizat și o investiga­re a folclorului local. Roadele a­­cestei investigări sunt citeva ca­iete de folclor in care, nu ne în­doim, se găsesc destule piese in­teresante și prețioase. Casa ju­dețeană a creației populare es­te invitată să valorifice munca intelectualilor din Corlăteni. DORIN BACIU 30011 mica publicitate . Pierdut Bon porumb Nr. 7009 de 342 kg pe numele Benea T. Ion, comuna Oneaga. N­ declar nul.

Next