Clopotul, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 3019-3093)

1971-01-14 / nr. 3028

CLOPOTUL • PAGINA 2 COLABORATORII CĂMINULUI CULTURAL Pe baza activității desfășu­rate timp de 21 de ani (între 1927 — 1948) și care a cu­lmi­­nat cu fosta Universitate popu­lară „Ungureni", m-am con­vins că la un cămin cultural colaboratorii de femei sunt in­telectuali locali: învățători, profesori, medici, ingineri (ag­ronomi, mecanici), economiști etc. E vorba, mai întîi, de co­laborarea oarecum generală, cînd sînt solicitați în diverse forme de lucru, realizînd din toate cite ceva. Unele form­e sunt tradiționale : șezători, lecții și conferințe (singulare sau grupate în cursuri din toate domeniile științifice și practice), umaniste, serbări și teatru popular (cu cîntece, joc și port național), concur­suri (de povestire, lectură, re­citare), expoziții (desen, pic­tură, sculptură, artă populară, decorativă). Astăzi se adaugă o mulțime de alte forme mai mult sau mai puțin diversifica­te între ele : seminarii, coloc­vii, mese rotunde, simpozioane, întîlniri (cu specialiști, cu bă­­trînii satului, cu vizitatori), seri culturale (basme, recenzii, lec­turi, procese literare), cercuri pe obiecte, prezente la radio și televizor, reuniuni distrac­tive (petreceri familiare), ac­tivități de club, spectacole de cinema etc. Dar din programele mai multe cămine lipsesc celor im­portante domenii de procupări culturale și tocmai asupra a­­cestora vreau să insist în rîn­­durile ce urmează. Voi vorbi astfel de colaborarea specială pe care o poate avea intelec­tualul din mediul rural, intr-un anumit domeniu restrîns, în ca­re, de cele mai multe ori, e autodidact pasionat. Voi începe întîi cu domeniul arheologic și istoric. Suntem­ cu toții de acord că în vremea noastră, cînd cultura, știința și tehnica au luat o dezvoltare spectaculoasă, trebuie să preocupați, în primul rînd, fimi de problemele mari și utile ale prezentului și, pe cit se poate, ale viitorului. Dar după cum un arbore trăiește nu numai prin tulpina și coroana ce se văd în afară, ci și prin partea ce rămîne totdeauna ascunsă în pămînt, tot astfel viața cială de azi și societatea sa­în întregul ei, are adinci rădăcini în trecutul apropiat și îndepăr­tat. Avem datorii față de acest trecut, care, în bună măsură, ne dă înțelegere asupra reali­tății prezente și a tendințelor evolutive. La Ungureni încă nu s-au făcut cercetări arheologice sis­tematice. In cadrul Universi­tății s-au depistat, doar cu a­­jutorul sătenilor cîteva locuri, unde ar trebui să se facă să­păturile, pe grindul de pe șes, în dreptul satului Sapoveni, pe deal în apropierea spitalului din Ungureni (unde cred că se va descoperi o așezare da­cică­, la Durnești lingă via lui lușcă, la Mîndrești în apropie­re de podul lui Anton. Au fost colecționate, din aceste locuri, multe obiecte scoase la supra­față de plug. Să nu se uite că în materie de arheologie exis­tă o regulă : pămîntul se des­chide numai în prezența spe­cialiștilor , prin săpături gre­șite se pot produce stațiunii deteriorări iremediabile. Intelectualul local poate fi interesat de trecutul mai a­­propiat al localităților din co­mună, deci de cercetarea isto­rică propriu-zisă. Pentru satele vechi se găsesc în arhive, mu­zee și biblioteci , documente (publicate sau felul: urice sau inedite) de tot hrisoave (în­tărire pe veci), zapise (con­tracte), hotarnice, diate (testa­mente), izvoade (liste), anafo­­rale (rapoarte către domn) etc. Timp de mai bine de un de­ceniu am studiat trecutul is­toric al tuturor satelor din comuna Ungureni, de la înce­puturile lor (cele mai multe din vremuri voievodale) pînă la autodizolvarea Univer­si­sității populare (în 1948). Am folosit peste două mii de do­cumente de 95»/o­­­ inedite în proporție aflate la Academia Republicii (în special la fondul „Creditul Rural"), la Arhivele din Iași și Botoșani. Cercetă­rile vor fi completate și aduse până la curent, de către noi cercetători. Tot în cadrul preocupărilor istorice, îndemn pe intelec­tualii din mediul rural să dea atenție cercetărilor genealo­gice. Un cîmp de cercetare pen­tru intelectualul din mediul ru­ral cu preocupări este graiul locului. lingvistice Cercetă­torul autodidact se va inte­resa de­ materialul lexical, dar numai semantic (ca înțeles, ca sens) lăsînd originea cuvinte­­lor (etimologia) pe seama spe­­cialiștilor. Amintesc că pînă la cel de-al doilea război mon­dial, intelectualii satelor au publicat în revistele de fol­clor ale vremii liste întregi de cuvinte, cu înțelesul lor local. Pentru atlasul lingvistic al țării, materialul este valoros. Pe vremea activității de­ la Ungureni, am întocmit, un glo­sar cu 833 cuvinte, alese din graiul comunei noastre, din care cîteva zeci sînt folosite pentru prima oară. Am mai adunat în acest glosar moldo­venisme tipice de nord (gobac, harbuz, jgheal, țuhal, zămos, curechi, gavanos, cușmă etc.), apoi termeni care, față de alte lucrări lexicografice au alte nuanțe de sens, arhaisme, neo­logisme cu pronunție coruptă. In legătură cu cuvintele, am dat detalii etnografice, am fă­cut exemplificări folclorice considerații de sociologie. To­și tuși nu consider încheiate cer­cetările în această direcție și recomand continuarea lor. Un alt obiect de preocupare la sate îl constituie sistemul onomastic. In legătură cu sistemul ono­mastic, pot fi întreprinse, în satele comunei, cercetări pri­vitoare la frecvența numelor, prenumelor, poreclelor și la ex­plicația lor. Ar fi necesară și o acțiune educativă în sensul îndrumării populației rurale spre onomastică tradițională și autohtonă, evit­îndu-se for­mele nostime sau ridicole. Intelectualul cu preocupări geografice, istorice sau lingvis­tice se poate ocupa la sate cu toponimia locală. Pămîntul își are limba lui: fiecare element geografic și fiecare porțiune de teren are o denumire care spune ceva : este o comunica­re din vremuri trecute, către noi cei de azi și către viito­rime. Toponimia este istoria nescrisă a pămîntului, valo­roasă ca și piesa arheologică și ca și documentul istoric. Cu trecerea vremii, aceste mesagii ale trecutului se pierd. Datoria intelectualilor satului este să întocmească harta co­munei cu toponimicele culese din gura poporului și din do­cumente, completată cu expli­cația lor. Este, în această di­recție, încă mult de lucru. Un foarte important cîmp de investigație pentru intelec­tualul din mediul rural, mi se pare folclorul. Folclorul cuprinde filozofia (concepția despre lume și via­ță), știința (cunoștința despre om, despre natură, despre țări și popoare, despre personaje istorice, despre boli și leacuri etc.) și arta poporului (litera­tură, muzică vocală și instru­mentală, dansul, ornamentica). Pentru cultura folclorică a a­­dulților rurali s-a suprapus, în ultima sută de ani, instrucția elementară a școlii de­ sat, iar în deceniile mai apropiate, cul­tura așa-zisă „populară", ofe­rită de instituțiile postșcolare : cămine, case de stat etc. A­­ceste împrumuturi din cultura superioară contemporană sunt înglobate, mai mult sau mai puțin sistematic, la fondul cul­tural tradițional. Va trebui ca intelectualii de la cămin să aibă mare meșteșug didactic în alcătuirea programelor de cultivare a adulților, pentru ca aceste împrumuturi să se integreze organic în cultura proprie omului de sat. Așa se va realiza sinteza între vechi și nou, între tradiție și inova­ție. Altfel, adultul rural poate să refuze ceea ce i se oferă și să se retragă în cochilia cul­turii sale­ arhaice. In acest caz nu trebuie să ne mai întrebăm pentru ce acest om nu parti­cipă la acțiunile căminului. Am toate motivele să reco­mand cu insistență, intelec­tualului din mediul rural, ca să întreprindă laborioase cule­geri de folclor local, iar pe cele mai importante să le publice. înrudită cu folclorul este etnografia, ramură de preocupată de bunurile știință mate­riale — economice și tehnice — care determină nivelul de confort și de civilizație a omu­lui de sat. Aceste domenii sunt atît de apropiate, nncit unele elemente ale lor (cîntecul, dansul, obiceiurile, ornamen­tica) sunt studiate de ambele discipline, dar din puncte de vedere diferite. De pildă, că­luțul de anul nou, ca obiect material, este piesă etnografi­că, iar jocul, ca realizare cul­turală, e produs de folclor. Cercetările etnografice se ex­tind la toate mijloacele mate­riale folosite de om în trecut și în prezent, pentru trebuin­țele vieții de toate zilele. Intelectualii cu preocupări pentru științele naturii au cîmp intins­ de activitate în ca­drul căminului , cercetări geo­logice și cercetări geografice (forme de teren, clima, bogă­ția faunistică și floristică a te­ritoriului comunal), monumen­te și rarități ale naturii (cu e­­ventuale rezervații botanice, zoologice și chiar geologice). Un sector foarte important este cel al plantelor de leac și al medicinei empirice. încă o preocupare pentru intelectualul de la sate poate fi problema demografică cu toate aspectele ei : statistica și dinamica populației (nașteri, căsătorii, divorțuri, tiuii, decese), densitatea migro­­de­mografică etc. Din conlucrarea intelectua­lilor în cadrul căminului vor rezulta cu timpul mari reali­zări culturale: muzeul local și arhiva culturală a căminu­lui, instrumente foarte utile și necesare în munca de formare a tinerelor generații. Pe lângă consiliul de condu­cere al căminului cultural va trebui să funcționeze un cerc de studii (pedagogice și socio­logice), organ tehnic de spe­cialitate, pentru fundamenta­rea întregii activități pe baze științifice. In mod permanent trebuie întreprinse două ac­țiuni paralele și strîns core­late­­rea educativă pentru mo­delarea omului de sat și cea pentru cunoașterea sociolo­gică a realității rurale. In am­bele acțiuni, Intelectualii vor fi în neîntreruptă­­ legătură cu­ populația satelor , prin an­chete pedagogice și sociologi­ce, în cadrul cercului de studii. Succesul Universității popu­lare „Ungureni" se datorește în mare parte faptului că timp de două decenii s-a păstrat a­­cest contact permanent, prin vizite in familii, (adevărată școală la domiciliu) și prin consfătuiri cu sătenii, în gru­puri mai mici sau mai mari, la casele de stat din cele 11 sate ale comunei de azi. Toate strădaniile unite ale celor peste o sută de intelec­tuali, existenți în comuna Un­gureni, vor converge spre o importantă realizare științi­fică de mai tîrziu : monografia sociologică a comunei Ungu­reni, la care va contribui și studiul meu — de mari propor­ții — cu cercetări istorice și sociale asupra tuturor satelor din comuna Ungureni. Dr. EUGEN D. NECULAU OPINII — SUGESTII ta 14>’' ' * M',î­n­ <» , •HHi’.j w’ • 1­i H­ü tili ® li m RADIO IAȘI VINERI 15 IANUARIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Radiomatineu — Melodii distracti­ve. 6.30 Actualitatea în a­­gricultură. — Soliști și orches­tre de muzică popu­lară românească. 7.00 Medicul vă sfătuieș­te. — Informații utili­tare. 7.30 Breviar legislativ. — Melodii de mu­zică ușoară. — Recomandări din programele radio și TV. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.10 Pe portativul un­delor, melodia pre­ferată. 18.00 De la muzica ușoa­ră la jazz. 18.30 Prezențe româ­nești pe glob. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Muzică populară românească. 19.30 Orizonturi. 19.45 Din creația corală românească. 20.00 Șapte arte . — Serile muzicale ale studioului. 20.30 Pagini literare. Proză eminesciană. — Serile muzicale ale studioului. (Continuare). 22.10 De la caffé - con­cert la ... music - hall. Citiți zilnic ziarul „Clopotul“ Liceul din Ștefănești Gimnastică Fotografia: I. NEGREA Tribuna „Clopotul“ CUM RĂMÎNE CU IMOBILUL ? La Bucecea, în anul 1969, stația de ra­­dioficare era amplasată in una din în­căperile clubului muncitoresc. Dar con­dițiile de întreținere și funcționare ne­­fiind dintre cele mai bune (niște beciuri subterane incomodau activitatea stației) se impuneau măsuri de ameliorare. Și atunci, organele locale, au dispus restrîn­­gerea spațiului afectat grădiniței și găz­duirea aici a stației de radioficare. Fapt ce s-a produs intocmai. După 14 luni însă radioficarea își schimbă din nou sediul, de data aceasta la poștă, lăsînd vechiul local în paragină. Nu înainte în­să de a distruge toată instalația electri­că existentă și de a transforma încăpe­rea într-un spațiu inutilizabil. Credem că direcția județeană de poștă și tele­comunicații, care a „patronat“ aceste mo­dificări, poate oferi o explicație mulțumi­toare în legătură cu situația de azi a imobilului. Reamintim că acesta este pro­prietatea statului și că, prin urmare, spa­țiul trebuie valorificat ca atare. In virtu­tea acestui considerent, adresăm încă o dată, pe această cale, întrebarea fireas­că , tovarăși de la Direcția județeană P.T.T.R., cum rămîne totuși cu imobilul ? ALEXANDRU LEONESCU secretarul comitetului executiv al Consi­liului popular comunal Bucecea SCRISOARE DESCHISĂ Ca cititor al ziarului am constatat că la rubrica „Tribuna Clopotul”, mai a­­les în ultimul timp, sînt înserate diverse opinii ale cetățenilor privind aspecte ne­gative din viața orașelor și satelor noas­tre, ca și atitudini străine de etica so­cialistă. De data aceasta scriem însă dintr-un imbold cu totul opus. Și anume, vrem să aducem, prin intermediul ziarului, fe­licitările noastre colecttvului de muncă al Autogării Dorohoi. Determinat de profesia pe care o am (profesor de edu­cație fizică) fac numeroase deplasări cu echipe școlare la județ. Au fost cazuri cînd, după „mersul autobuzelor”, trebuia să rămînem peste noapte la Dorohoi, să „ratăm­ competiții, să cheltuim inutil bani etc. Dar bunăvoința și înțelegerea de care ne-am bucurat s-au dovedit me­reu salutare. Am fost martor în cîteva rânduri cînd, datorită afluenței de călă­tori, s-au pus la dispoziție, peste pro­gram, curse speciale pe diferite trasee. Considerăm că înșiruirea numelor nu mai prezintă importanță cînd vrei să a­­duci mulțumiri unui intreg colectiv pen­tru solicitudinea sa profesională exem­plară. Ceea ce și facem. Prof. ILIE IACOBAN Liceul din Darabani TELEVIZIUNE JOI 14 IANUARIE 10.00—11.30 Emisiune lecție pentru lucră­­­torii din agricultu­ră. 18.00 Deschiderea emi­siunii. 18.30 La volan. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cînd actele nu co­respund realității. 20.45 Itinerar plastic . Bacău. 21.30 Film serial. Vidocq. (VI). 21.30 Baschet. 22.00 Teleglob. 22.30 Noapte de ianua­rie .. . 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiu­nii. culturale ■ culturale Un micro - sondaj Care sunt problemele­­ cele mai im­portante pe care le ridică comuna dv. ? Cu această întrebare i-am abordat pe cîțiva directori de cămine culturale, cu intenția de a vedea dacă ei cunosc realitățile în mijlocul cărora se află. — La noi nu există probleme difi­cile ! a susținut directorul căminului cultural din Călărași. — Probleme ? Ce fel de proble­me ? ni s-a răspuns la Leorda. — Privind activitatea economică a C.A.P., educația științifică a oame­nilor — am sugerat noi. Ne aflăm la biblioteca din Dîngeni. Adresăm biblioteca­rei o întrebare : — Ce acțiuni închinate semi­centenarului partidului a orga­nizat biblioteca comunală ? Răspunsul e mai mult de­cât surprinzător. N-am primit nici un răspuns con­cret. Concluzia : mai sunt directori de cămine culturale care nu cunosc încă viața vie a comunelor, necesitățile spirituale ale oamenilor. In acest caz, căminul cultural se adresează foarte puțin oamenilor, iar aceștia nu simt prezența căminului cultural venind în întîmpinarea nevoilor lor spirituale. Iată una din deficiențele mari ale ac­tivității cultural - educative desfă­șurate în mediul rural, care se cere remediată cu hotărîre. — Deocamdată n-am orga­nizat nimic. Pregătim în a­­ceastă lună un montaj lite­rar — „Poeții cîntă partidul”. Pe la sfîrșitul lunii va fi prezentat publicului. In con­tinuare ne informează că, în planul de activitate al biblio­tecii, este prevăzută cste o ac­țiune pe lună dedicată semi­centenarului și planul a fost a­­probat de locțiitorul secreta­rului partid, comitetului comunal de directorul căminului cultural. Considerăm că nu­mărul acestor acțiuni organi­zate de biblioteca este destul de redus. comunală Mai a­­les dacă ne gîndim că sfera de acțiune a bibliotecii nu se reduce doar la satul Dingeni, ci se extinde asupra celorlal­te sate din comună. Acum, în preajma semi­centenarului, cînd toți oame­nii se străduiesc să-și poten­țeze capacitatea lor de muncă și spirituală tocmai spre cin­stirea mărețului eveniment, nu e admis ca o bibliotecă co­munală să se mulțumească cu atît de puțin. D. FETESCU O singură acțiune pe lună! M \ DETECTOR DE ARME Societatea americană „Westinghouse Electric Corporation" a realizat un „detector de arme”. El va fi folosit pentru a preveni introducerea prin fraudă a armelor de către pasa­gerii de avion. Unul din elementele detectorului îl constituie un coridor lung de 3 picioare, înalt de 7 picioare și lat de 3 picioare prin care sunt lăsați să treacă pasagerii. In cazul în care pa­sagerul are ascuns asupra sa, sau în bagajele sale, un revol­ver, o carabină sau vreo altă armă, se conectează un circuit electric și un sistem de semnalizare. Detectorul permite des­coperirea armelor de dimensiuni mici și, totodată, lasă să treacă, fără a emite vreun semnal, aparate de radio, de foto­grafiat, chei, lanterne electrice și alte obiecte similare. LUNA MOBIL AMERICAN „Boeing Co." elaborează sistemul de navigație pentru STIINTA SI TEHNICA lunamobilul care va face parte din utilajul de bord al navei cosmice „Apolo-17”. Lunamobilul, echipat cu motor electric alimentat de acu­mulatoare, se va deplasa cu o viteză orară de 10 mile și va putea depăși obstacole înalte de 1 picior. Greutatea sa este de 400 livre. Vehiculul, calculat pentru o durată maximă de funcționare de 54 ore, va străbate o distanță de 75 mile. Din cauza duratei limitate de funcționare a sistemelor de asigu­rare a activității biologice, se presupune că, grație acestui ve­hicul, cosmonauții se vor putea îndepărta de la modulul lu­nar pe o distanță de cel mult 3 mile. Sistemul de navigație reprezintă un complex deloc sim­plu din punct de vedere tehnic, întrucît el trebuie să sa­tisfacă exigențe extrem de riguroase mai cu seamă în ceea ce privește greutatea. In plus, atmosfera rarefiată de pe Lună complică problema răcirii. Sistemul include un giroscop diri­jat și contoare inelare ale căror semnale sunt transformate nemijlocit în indicații de unghi de drum, distanță, viteză și direcție. Eroarea maximă a sistemului la determinarea un­ghiului de drum este de 6 °, iar la determinarea distanței — 600 m. AU APĂRUT IN EDITURA POLITICA © Mihu Achim : Sociologia americană a grupurilor mici (cîteva considerații teoretice). • Louis Althusser : Citindu-1 pe Marx (colecția „Idei contemporane”). • Civilizația la răscruce (Implicații sociale și umane ale revoluției științifice și tehnice) — lucrare elaborată de un colectiv condus de Radovan Rich­ta. • Karl Ștefanic — Altmayer : 33 de principii de con­ducere a întreprinderii (colecția „Biblioteca organizării și conducerii științifice"). • Comitetul comunal de partid cele semnate de activiști de partid: culegere de arti­ NOU ÎN LIBRĂRII: PNEUMOAUTOMATICA Tratînd despre bazele teoretice, principiile constructive și funcționale ale mijloacelor de automatizare pneumatice, lucrarea contribuie la înțelegerea unui mare număr de fenomene ale pneumoautomaticii, a­­ căror necunoaștere limitează sfera de aplicație a acestei discipline.­­ In încheiere se dau exemple de aplicații din cele mai reprezenta­­­­tive ale pneumoautomaticii în di­­­­verse ramuri­­ industriale, în limita­­ spațiului permis de lucrare. I (508 pag., 35 lei) I DICȚIONAR TEHNIC ROMAN-EN­­GLEZ * DICȚIONARUL TEHNIC RO­­­MÂN-ENGLEZ, care­­ inaugurează seria dicționarelor tehnice bilingve,­­ avînd ca limbă de bază limba ro­­­mână, este retroversiunea dicționa­­­­rului englez­ român, apărut în 1967, răspunzînd astfel unei cerințe­ cres­­­­cînde ale dezvoltării economiei țării noastre . Dicționarul cuprinde termeni teh­­­­nici și expresii românești echiva­lenți cu circa 160 000 de termeni­­ englezi din toate domeniile de acti­vitate tehnică.­­ Utilizarea celor două dicționare tehnice,­­ a dicționarului englez-ro­­­­mân apărut anterior și a prezentului dicționar român-englez, va permite­­ redarea cît mai exactă a sensului, a , nuanței, domeniului, a valorii știind •­­­țifice etc. a termenilor tehnici. ■ (1118 pag., 1.42 lei) I întreținerea și repararea­­ MICROMOTOARELOR MONOFA­­I­ZATE CU COLECTOR I In lucrare sînt prezentate con­­­strucția și funcționarea micromotoa­­relor de curent alternativ cu colec­tor și sunt date indicații practice de exploatare și reparare însoțite de elementele necesare recalculării parțiale a acestora. Cartea se adresează electricie­nilor din atelierele de reparații, acelora care utilizează, întrețin sau repară astfel de motoare. (126 p., 45 fig., 3,50 lei) ALEGEREA SISTEMELOR ELEC­TRONICE NUMERICE DE PRELU­CRAREA INFORMAȚIEI Colecția :»Automatica“ Lucrarea prezintă principalele probleme legate de alegerea calcula­toarelor electronice numerice pentru diverse tipuri de utilizări (centre de calcul, conducerea întreprinderilor etc.) Ea se adresează conducătorilor de întreprinderi ca informare gene­rală, inginerilor ^ care lucrează în domeniul prelucrării informației — ca bază pentru tipizarea lucrărilor. (192 pag., 10 lei) METALURGIE MECANICĂ Lucrarea prof. Dieter George jr., personalitate binecunoscută în S.U.A., acoperă ansamblul cunoștințelor ca­re se referă la comportarea și reac­­țiunea metalelor la acțiunea forțe­lor aplicate. Este una din cele mai valoroase publicații pentru domeniul de interferență dintre metalurgie și mecanica, reprezentînd un prim tra­tat din domeniul metalurgiei , care se traduce din literatura tehnică S.U.A. în limba română. Ea folo­sește atît inginerilor și­ tehnicie­nilor metalurgiști, cît și inginerilor și tehnicienilor mecanici. (728 pag., 277 fig., 42 lei) c

Next