Clopotul, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 3019-3093)
1971-01-14 / nr. 3028
CLOPOTUL • PAGINA 2 COLABORATORII CĂMINULUI CULTURAL Pe baza activității desfășurate timp de 21 de ani (între 1927 — 1948) și care a culminat cu fosta Universitate populară „Ungureni", m-am convins că la un cămin cultural colaboratorii de femei sunt intelectuali locali: învățători, profesori, medici, ingineri (agronomi, mecanici), economiști etc. E vorba, mai întîi, de colaborarea oarecum generală, cînd sînt solicitați în diverse forme de lucru, realizînd din toate cite ceva. Unele forme sunt tradiționale : șezători, lecții și conferințe (singulare sau grupate în cursuri din toate domeniile științifice și practice), umaniste, serbări și teatru popular (cu cîntece, joc și port național), concursuri (de povestire, lectură, recitare), expoziții (desen, pictură, sculptură, artă populară, decorativă). Astăzi se adaugă o mulțime de alte forme mai mult sau mai puțin diversificate între ele : seminarii, colocvii, mese rotunde, simpozioane, întîlniri (cu specialiști, cu bătrînii satului, cu vizitatori), seri culturale (basme, recenzii, lecturi, procese literare), cercuri pe obiecte, prezente la radio și televizor, reuniuni distractive (petreceri familiare), activități de club, spectacole de cinema etc. Dar din programele mai multe cămine lipsesc celor importante domenii de procupări culturale și tocmai asupra acestora vreau să insist în rîndurile ce urmează. Voi vorbi astfel de colaborarea specială pe care o poate avea intelectualul din mediul rural, intr-un anumit domeniu restrîns, în care, de cele mai multe ori, e autodidact pasionat. Voi începe întîi cu domeniul arheologic și istoric. Suntem cu toții de acord că în vremea noastră, cînd cultura, știința și tehnica au luat o dezvoltare spectaculoasă, trebuie să preocupați, în primul rînd, fimi de problemele mari și utile ale prezentului și, pe cit se poate, ale viitorului. Dar după cum un arbore trăiește nu numai prin tulpina și coroana ce se văd în afară, ci și prin partea ce rămîne totdeauna ascunsă în pămînt, tot astfel viața cială de azi și societatea saîn întregul ei, are adinci rădăcini în trecutul apropiat și îndepărtat. Avem datorii față de acest trecut, care, în bună măsură, ne dă înțelegere asupra realității prezente și a tendințelor evolutive. La Ungureni încă nu s-au făcut cercetări arheologice sistematice. In cadrul Universității s-au depistat, doar cu ajutorul sătenilor cîteva locuri, unde ar trebui să se facă săpăturile, pe grindul de pe șes, în dreptul satului Sapoveni, pe deal în apropierea spitalului din Ungureni (unde cred că se va descoperi o așezare dacică, la Durnești lingă via lui lușcă, la Mîndrești în apropiere de podul lui Anton. Au fost colecționate, din aceste locuri, multe obiecte scoase la suprafață de plug. Să nu se uite că în materie de arheologie există o regulă : pămîntul se deschide numai în prezența specialiștilor , prin săpături greșite se pot produce stațiunii deteriorări iremediabile. Intelectualul local poate fi interesat de trecutul mai apropiat al localităților din comună, deci de cercetarea istorică propriu-zisă. Pentru satele vechi se găsesc în arhive, muzee și biblioteci , documente (publicate sau felul: urice sau inedite) de tot hrisoave (întărire pe veci), zapise (contracte), hotarnice, diate (testamente), izvoade (liste), anaforale (rapoarte către domn) etc. Timp de mai bine de un deceniu am studiat trecutul istoric al tuturor satelor din comuna Ungureni, de la începuturile lor (cele mai multe din vremuri voievodale) pînă la autodizolvarea Universisității populare (în 1948). Am folosit peste două mii de documente de 95»/o inedite în proporție aflate la Academia Republicii (în special la fondul „Creditul Rural"), la Arhivele din Iași și Botoșani. Cercetările vor fi completate și aduse până la curent, de către noi cercetători. Tot în cadrul preocupărilor istorice, îndemn pe intelectualii din mediul rural să dea atenție cercetărilor genealogice. Un cîmp de cercetare pentru intelectualul din mediul rural cu preocupări este graiul locului. lingvistice Cercetătorul autodidact se va interesa de materialul lexical, dar numai semantic (ca înțeles, ca sens) lăsînd originea cuvintelor (etimologia) pe seama specialiștilor. Amintesc că pînă la cel de-al doilea război mondial, intelectualii satelor au publicat în revistele de folclor ale vremii liste întregi de cuvinte, cu înțelesul lor local. Pentru atlasul lingvistic al țării, materialul este valoros. Pe vremea activității de la Ungureni, am întocmit, un glosar cu 833 cuvinte, alese din graiul comunei noastre, din care cîteva zeci sînt folosite pentru prima oară. Am mai adunat în acest glosar moldovenisme tipice de nord (gobac, harbuz, jgheal, țuhal, zămos, curechi, gavanos, cușmă etc.), apoi termeni care, față de alte lucrări lexicografice au alte nuanțe de sens, arhaisme, neologisme cu pronunție coruptă. In legătură cu cuvintele, am dat detalii etnografice, am făcut exemplificări folclorice considerații de sociologie. Toși tuși nu consider încheiate cercetările în această direcție și recomand continuarea lor. Un alt obiect de preocupare la sate îl constituie sistemul onomastic. In legătură cu sistemul onomastic, pot fi întreprinse, în satele comunei, cercetări privitoare la frecvența numelor, prenumelor, poreclelor și la explicația lor. Ar fi necesară și o acțiune educativă în sensul îndrumării populației rurale spre onomastică tradițională și autohtonă, evitîndu-se formele nostime sau ridicole. Intelectualul cu preocupări geografice, istorice sau lingvistice se poate ocupa la sate cu toponimia locală. Pămîntul își are limba lui: fiecare element geografic și fiecare porțiune de teren are o denumire care spune ceva : este o comunicare din vremuri trecute, către noi cei de azi și către viitorime. Toponimia este istoria nescrisă a pămîntului, valoroasă ca și piesa arheologică și ca și documentul istoric. Cu trecerea vremii, aceste mesagii ale trecutului se pierd. Datoria intelectualilor satului este să întocmească harta comunei cu toponimicele culese din gura poporului și din documente, completată cu explicația lor. Este, în această direcție, încă mult de lucru. Un foarte important cîmp de investigație pentru intelectualul din mediul rural, mi se pare folclorul. Folclorul cuprinde filozofia (concepția despre lume și viață), știința (cunoștința despre om, despre natură, despre țări și popoare, despre personaje istorice, despre boli și leacuri etc.) și arta poporului (literatură, muzică vocală și instrumentală, dansul, ornamentica). Pentru cultura folclorică a adulților rurali s-a suprapus, în ultima sută de ani, instrucția elementară a școlii de sat, iar în deceniile mai apropiate, cultura așa-zisă „populară", oferită de instituțiile postșcolare : cămine, case de stat etc. Aceste împrumuturi din cultura superioară contemporană sunt înglobate, mai mult sau mai puțin sistematic, la fondul cultural tradițional. Va trebui ca intelectualii de la cămin să aibă mare meșteșug didactic în alcătuirea programelor de cultivare a adulților, pentru ca aceste împrumuturi să se integreze organic în cultura proprie omului de sat. Așa se va realiza sinteza între vechi și nou, între tradiție și inovație. Altfel, adultul rural poate să refuze ceea ce i se oferă și să se retragă în cochilia culturii sale arhaice. In acest caz nu trebuie să ne mai întrebăm pentru ce acest om nu participă la acțiunile căminului. Am toate motivele să recomand cu insistență, intelectualului din mediul rural, ca să întreprindă laborioase culegeri de folclor local, iar pe cele mai importante să le publice. înrudită cu folclorul este etnografia, ramură de preocupată de bunurile știință materiale — economice și tehnice — care determină nivelul de confort și de civilizație a omului de sat. Aceste domenii sunt atît de apropiate, nncit unele elemente ale lor (cîntecul, dansul, obiceiurile, ornamentica) sunt studiate de ambele discipline, dar din puncte de vedere diferite. De pildă, căluțul de anul nou, ca obiect material, este piesă etnografică, iar jocul, ca realizare culturală, e produs de folclor. Cercetările etnografice se extind la toate mijloacele materiale folosite de om în trecut și în prezent, pentru trebuințele vieții de toate zilele. Intelectualii cu preocupări pentru științele naturii au cîmp intins de activitate în cadrul căminului , cercetări geologice și cercetări geografice (forme de teren, clima, bogăția faunistică și floristică a teritoriului comunal), monumente și rarități ale naturii (cu eventuale rezervații botanice, zoologice și chiar geologice). Un sector foarte important este cel al plantelor de leac și al medicinei empirice. încă o preocupare pentru intelectualul de la sate poate fi problema demografică cu toate aspectele ei : statistica și dinamica populației (nașteri, căsătorii, divorțuri, tiuii, decese), densitatea migrodemografică etc. Din conlucrarea intelectualilor în cadrul căminului vor rezulta cu timpul mari realizări culturale: muzeul local și arhiva culturală a căminului, instrumente foarte utile și necesare în munca de formare a tinerelor generații. Pe lângă consiliul de conducere al căminului cultural va trebui să funcționeze un cerc de studii (pedagogice și sociologice), organ tehnic de specialitate, pentru fundamentarea întregii activități pe baze științifice. In mod permanent trebuie întreprinse două acțiuni paralele și strîns corelaterea educativă pentru modelarea omului de sat și cea pentru cunoașterea sociologică a realității rurale. In ambele acțiuni, Intelectualii vor fi în neîntreruptă legătură cu populația satelor , prin anchete pedagogice și sociologice, în cadrul cercului de studii. Succesul Universității populare „Ungureni" se datorește în mare parte faptului că timp de două decenii s-a păstrat acest contact permanent, prin vizite in familii, (adevărată școală la domiciliu) și prin consfătuiri cu sătenii, în grupuri mai mici sau mai mari, la casele de stat din cele 11 sate ale comunei de azi. Toate strădaniile unite ale celor peste o sută de intelectuali, existenți în comuna Ungureni, vor converge spre o importantă realizare științifică de mai tîrziu : monografia sociologică a comunei Ungureni, la care va contribui și studiul meu — de mari proporții — cu cercetări istorice și sociale asupra tuturor satelor din comuna Ungureni. Dr. EUGEN D. NECULAU OPINII — SUGESTII ta 14>’' ' * M',în <» , •HHi’.j w’ • 1i Hü tili ® li m RADIO IAȘI VINERI 15 IANUARIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Radiomatineu — Melodii distractive. 6.30 Actualitatea în agricultură. — Soliști și orchestre de muzică populară românească. 7.00 Medicul vă sfătuiește. — Informații utilitare. 7.30 Breviar legislativ. — Melodii de muzică ușoară. — Recomandări din programele radio și TV. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată. 18.00 De la muzica ușoară la jazz. 18.30 Prezențe românești pe glob. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Muzică populară românească. 19.30 Orizonturi. 19.45 Din creația corală românească. 20.00 Șapte arte . — Serile muzicale ale studioului. 20.30 Pagini literare. Proză eminesciană. — Serile muzicale ale studioului. (Continuare). 22.10 De la caffé - concert la ... music - hall. Citiți zilnic ziarul „Clopotul“ Liceul din Ștefănești Gimnastică Fotografia: I. NEGREA Tribuna „Clopotul“ CUM RĂMÎNE CU IMOBILUL ? La Bucecea, în anul 1969, stația de radioficare era amplasată in una din încăperile clubului muncitoresc. Dar condițiile de întreținere și funcționare nefiind dintre cele mai bune (niște beciuri subterane incomodau activitatea stației) se impuneau măsuri de ameliorare. Și atunci, organele locale, au dispus restrîngerea spațiului afectat grădiniței și găzduirea aici a stației de radioficare. Fapt ce s-a produs intocmai. După 14 luni însă radioficarea își schimbă din nou sediul, de data aceasta la poștă, lăsînd vechiul local în paragină. Nu înainte însă de a distruge toată instalația electrică existentă și de a transforma încăperea într-un spațiu inutilizabil. Credem că direcția județeană de poștă și telecomunicații, care a „patronat“ aceste modificări, poate oferi o explicație mulțumitoare în legătură cu situația de azi a imobilului. Reamintim că acesta este proprietatea statului și că, prin urmare, spațiul trebuie valorificat ca atare. In virtutea acestui considerent, adresăm încă o dată, pe această cale, întrebarea firească , tovarăși de la Direcția județeană P.T.T.R., cum rămîne totuși cu imobilul ? ALEXANDRU LEONESCU secretarul comitetului executiv al Consiliului popular comunal Bucecea SCRISOARE DESCHISĂ Ca cititor al ziarului am constatat că la rubrica „Tribuna Clopotul”, mai ales în ultimul timp, sînt înserate diverse opinii ale cetățenilor privind aspecte negative din viața orașelor și satelor noastre, ca și atitudini străine de etica socialistă. De data aceasta scriem însă dintr-un imbold cu totul opus. Și anume, vrem să aducem, prin intermediul ziarului, felicitările noastre colecttvului de muncă al Autogării Dorohoi. Determinat de profesia pe care o am (profesor de educație fizică) fac numeroase deplasări cu echipe școlare la județ. Au fost cazuri cînd, după „mersul autobuzelor”, trebuia să rămînem peste noapte la Dorohoi, să „ratăm competiții, să cheltuim inutil bani etc. Dar bunăvoința și înțelegerea de care ne-am bucurat s-au dovedit mereu salutare. Am fost martor în cîteva rânduri cînd, datorită afluenței de călători, s-au pus la dispoziție, peste program, curse speciale pe diferite trasee. Considerăm că înșiruirea numelor nu mai prezintă importanță cînd vrei să aduci mulțumiri unui intreg colectiv pentru solicitudinea sa profesională exemplară. Ceea ce și facem. Prof. ILIE IACOBAN Liceul din Darabani TELEVIZIUNE JOI 14 IANUARIE 10.00—11.30 Emisiune lecție pentru lucrătorii din agricultură. 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.30 La volan. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cînd actele nu corespund realității. 20.45 Itinerar plastic . Bacău. 21.30 Film serial. Vidocq. (VI). 21.30 Baschet. 22.00 Teleglob. 22.30 Noapte de ianuarie .. . 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. culturale ■ culturale Un micro - sondaj Care sunt problemele cele mai importante pe care le ridică comuna dv. ? Cu această întrebare i-am abordat pe cîțiva directori de cămine culturale, cu intenția de a vedea dacă ei cunosc realitățile în mijlocul cărora se află. — La noi nu există probleme dificile ! a susținut directorul căminului cultural din Călărași. — Probleme ? Ce fel de probleme ? ni s-a răspuns la Leorda. — Privind activitatea economică a C.A.P., educația științifică a oamenilor — am sugerat noi. Ne aflăm la biblioteca din Dîngeni. Adresăm bibliotecarei o întrebare : — Ce acțiuni închinate semicentenarului partidului a organizat biblioteca comunală ? Răspunsul e mai mult decât surprinzător. N-am primit nici un răspuns concret. Concluzia : mai sunt directori de cămine culturale care nu cunosc încă viața vie a comunelor, necesitățile spirituale ale oamenilor. In acest caz, căminul cultural se adresează foarte puțin oamenilor, iar aceștia nu simt prezența căminului cultural venind în întîmpinarea nevoilor lor spirituale. Iată una din deficiențele mari ale activității cultural - educative desfășurate în mediul rural, care se cere remediată cu hotărîre. — Deocamdată n-am organizat nimic. Pregătim în această lună un montaj literar — „Poeții cîntă partidul”. Pe la sfîrșitul lunii va fi prezentat publicului. In continuare ne informează că, în planul de activitate al bibliotecii, este prevăzută cste o acțiune pe lună dedicată semicentenarului și planul a fost aprobat de locțiitorul secretarului partid, comitetului comunal de directorul căminului cultural. Considerăm că numărul acestor acțiuni organizate de biblioteca este destul de redus. comunală Mai ales dacă ne gîndim că sfera de acțiune a bibliotecii nu se reduce doar la satul Dingeni, ci se extinde asupra celorlalte sate din comună. Acum, în preajma semicentenarului, cînd toți oamenii se străduiesc să-și potențeze capacitatea lor de muncă și spirituală tocmai spre cinstirea mărețului eveniment, nu e admis ca o bibliotecă comunală să se mulțumească cu atît de puțin. D. FETESCU O singură acțiune pe lună! M \ DETECTOR DE ARME Societatea americană „Westinghouse Electric Corporation" a realizat un „detector de arme”. El va fi folosit pentru a preveni introducerea prin fraudă a armelor de către pasagerii de avion. Unul din elementele detectorului îl constituie un coridor lung de 3 picioare, înalt de 7 picioare și lat de 3 picioare prin care sunt lăsați să treacă pasagerii. In cazul în care pasagerul are ascuns asupra sa, sau în bagajele sale, un revolver, o carabină sau vreo altă armă, se conectează un circuit electric și un sistem de semnalizare. Detectorul permite descoperirea armelor de dimensiuni mici și, totodată, lasă să treacă, fără a emite vreun semnal, aparate de radio, de fotografiat, chei, lanterne electrice și alte obiecte similare. LUNA MOBIL AMERICAN „Boeing Co." elaborează sistemul de navigație pentru STIINTA SI TEHNICA lunamobilul care va face parte din utilajul de bord al navei cosmice „Apolo-17”. Lunamobilul, echipat cu motor electric alimentat de acumulatoare, se va deplasa cu o viteză orară de 10 mile și va putea depăși obstacole înalte de 1 picior. Greutatea sa este de 400 livre. Vehiculul, calculat pentru o durată maximă de funcționare de 54 ore, va străbate o distanță de 75 mile. Din cauza duratei limitate de funcționare a sistemelor de asigurare a activității biologice, se presupune că, grație acestui vehicul, cosmonauții se vor putea îndepărta de la modulul lunar pe o distanță de cel mult 3 mile. Sistemul de navigație reprezintă un complex deloc simplu din punct de vedere tehnic, întrucît el trebuie să satisfacă exigențe extrem de riguroase mai cu seamă în ceea ce privește greutatea. In plus, atmosfera rarefiată de pe Lună complică problema răcirii. Sistemul include un giroscop dirijat și contoare inelare ale căror semnale sunt transformate nemijlocit în indicații de unghi de drum, distanță, viteză și direcție. Eroarea maximă a sistemului la determinarea unghiului de drum este de 6 °, iar la determinarea distanței — 600 m. AU APĂRUT IN EDITURA POLITICA © Mihu Achim : Sociologia americană a grupurilor mici (cîteva considerații teoretice). • Louis Althusser : Citindu-1 pe Marx (colecția „Idei contemporane”). • Civilizația la răscruce (Implicații sociale și umane ale revoluției științifice și tehnice) — lucrare elaborată de un colectiv condus de Radovan Richta. • Karl Ștefanic — Altmayer : 33 de principii de conducere a întreprinderii (colecția „Biblioteca organizării și conducerii științifice"). • Comitetul comunal de partid cele semnate de activiști de partid: culegere de arti NOU ÎN LIBRĂRII: PNEUMOAUTOMATICA Tratînd despre bazele teoretice, principiile constructive și funcționale ale mijloacelor de automatizare pneumatice, lucrarea contribuie la înțelegerea unui mare număr de fenomene ale pneumoautomaticii, a căror necunoaștere limitează sfera de aplicație a acestei discipline. In încheiere se dau exemple de aplicații din cele mai reprezentative ale pneumoautomaticii în diverse ramuri industriale, în limita spațiului permis de lucrare. I (508 pag., 35 lei) I DICȚIONAR TEHNIC ROMAN-ENGLEZ * DICȚIONARUL TEHNIC ROMÂN-ENGLEZ, care inaugurează seria dicționarelor tehnice bilingve, avînd ca limbă de bază limba română, este retroversiunea dicționarului englez român, apărut în 1967, răspunzînd astfel unei cerințe crescînde ale dezvoltării economiei țării noastre . Dicționarul cuprinde termeni tehnici și expresii românești echivalenți cu circa 160 000 de termeni englezi din toate domeniile de activitate tehnică. Utilizarea celor două dicționare tehnice, a dicționarului englez-român apărut anterior și a prezentului dicționar român-englez, va permite redarea cît mai exactă a sensului, a , nuanței, domeniului, a valorii știind •țifice etc. a termenilor tehnici. ■ (1118 pag., 1.42 lei) I întreținerea și repararea MICROMOTOARELOR MONOFAIZATE CU COLECTOR I In lucrare sînt prezentate construcția și funcționarea micromotoarelor de curent alternativ cu colector și sunt date indicații practice de exploatare și reparare însoțite de elementele necesare recalculării parțiale a acestora. Cartea se adresează electricienilor din atelierele de reparații, acelora care utilizează, întrețin sau repară astfel de motoare. (126 p., 45 fig., 3,50 lei) ALEGEREA SISTEMELOR ELECTRONICE NUMERICE DE PRELUCRAREA INFORMAȚIEI Colecția :»Automatica“ Lucrarea prezintă principalele probleme legate de alegerea calculatoarelor electronice numerice pentru diverse tipuri de utilizări (centre de calcul, conducerea întreprinderilor etc.) Ea se adresează conducătorilor de întreprinderi ca informare generală, inginerilor ^ care lucrează în domeniul prelucrării informației — ca bază pentru tipizarea lucrărilor. (192 pag., 10 lei) METALURGIE MECANICĂ Lucrarea prof. Dieter George jr., personalitate binecunoscută în S.U.A., acoperă ansamblul cunoștințelor care se referă la comportarea și reacțiunea metalelor la acțiunea forțelor aplicate. Este una din cele mai valoroase publicații pentru domeniul de interferență dintre metalurgie și mecanica, reprezentînd un prim tratat din domeniul metalurgiei , care se traduce din literatura tehnică S.U.A. în limba română. Ea folosește atît inginerilor și tehnicienilor metalurgiști, cît și inginerilor și tehnicienilor mecanici. (728 pag., 277 fig., 42 lei) c