Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)

1971-05-23 / nr. 3139

4 k ■> JL >• y PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI­VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 3139­­ duminică 23 mai 1971 4 pagini 30 bani APORTUL ORGAN­ZAȚIIOR DE MASA Convorbire cu tov. IOAN PAPARĂ, secretar al Comitetului județean de partid Botoșani Nu de mult, biroul Comite­tului județean de partid a a­­nalizat felul în care organele și organizațiile de partid se o­­cupă de conducerea și îndru­marea organizațiilor de masă. Pentru început, l-am rugat pe tovarășul Ioan Papară să se refere la principalele concluzii desprinse din analiză. — Ședința a scos în eviden­ță, în primul rînd, preocupa­rea statornică a Comitetului județean de partid pentru în­drumarea conducerilor orga­nizațiilor de masă, pentru o­­rientarea activității lor. De a­­semenea, grija pe care o mani­festă multe comitete, biro­uri, organizații de partid spre a ajuta practic organizațiile de masă. Iată însă asupra a ce aș do­ri să insist. In prezent, la toa­te nivelele, avem măsuri bune, adoptate pe baza unor studii și analize temeinice. Princi­palul este însă ca aceste mă­suri să fie îndeplinite, să prin­dă viață. Hotărîrile organelor superioare, măsurile plenarei Comitetului județean de par­tid, ale biroului județean din iulie și august 1970, referitoa­re la activitatea tineretului­­ și a femeilor, deosebitele indi­cații din ultima vreme pri­vind îmbunătățirea activității sindicatelor, ne duc la con­cluzia că al muncii centrul de greutate de partid trebuie mutat jos, în organizațiile de bază, acolo unde trebuie să prindă viață toate cele stabi­lite. Colectivele trimise de biroul județean î­ntr-un număr în­semnat de organizații de par­tid au constatat că tot mai multe comitete de partid și birouri ale organizațiilor de bază, reușesc să îndrume și să conducă eficient activitatea organizațiilor de masă. Măsu­rile și indicațiile adoptate au prins, în multe locuri, viață , în unitățile industriale și a­­gricole, organizațiile de tine­ret, sindicatele, femeile con­tribuie în măsură tot mai ma­re la realizarea programului stabilit de partid. — V-aș propune, în conti­nuare, să vă referiți la princi­palele neajunsuri, la direcți­ile spre care trebuie să acțio­neze, în viitor, organizațiile de partid, cadrele cu munci de răspundere din conducerea organizațiilor de masă. — Pornind de la faptul că­­avem forțe și posibilități mari, multe nevalorificate, puncta cîteva neajunsuri, voi nele organe și organizații­le­de partid nu se ocupă cu răspun­dere și exigență de îndruma­rea concretă a organizațiilor de masă, nu promovează for­me noi de muncă, nu urmă­resc îndeplinirea măsurilor organelor superioare și pe cele proprii. Comuniștii trimiși să muncească în aceste organiza­ții de masă, în mică măsură sunt făcuți răspunzători de în­deplinirea sarcinilor încredin­țate. Comitetul orășenesc de partid Dorohoi, spre exemplu, deși a analizat munca organi­zației orășenești a U.T.C., în continuare, nu a vegheat să se aplice măsurile adoptate și din această cauză sunt încă multe lipsuri în activitatea organi­zațiilor U.T.C. de la fabrica Convorbire realizată de GH. TANASESCU (Continuare în pagina a III-a) Dialogul dintre partid mase a devenit o caracteristi­ci­că esențială a vieții noastre de­mocratice, o pîrghie în mobi­lizarea oamenilor muncii la elaborarea și înfăptuirea po­liticii sale. Numeroase întîl­­niri ale conducerii partidului și statului cu locuitorii țării, cu muncitorii, țăranii și in­telectualii, cu specialiști din diferite ramuri de activitate, sînt pr­ilejuri de analiză și dezbatere profundă a proble­melor ce le ridică procesul construcției socialiste, a mă­surilor ce se impun pentru e­­liminarea unor neajunsuri. De­sigur, într-un articol de ziar, nu pot fi tratate — și nici nu e în menirea lui să trateze — toate elementele democrației, procesul de adîncire a ei în condițiile înfăptuirii socie­tății socialiste multilateral dezvoltate. Totuși, trebuie făcută sublinierea că tot ceea ce se face în România se rea­lizează cu știrea și consimță­­mîntul fiecărui cetățean ; dez­baterea cu oamenii muncii a politicii interne și externe, a legilor, hotărîrilor și măsu­rilor ce se impun a fi luate, nu este un element oarecare, de conjunctură a politicii par­tidului, ci un principiu fun­damental al exercitării rolului său conducător în societate. Pentru Consiliul popular al municipiului Botoșani, acti­vitatea de atragere și mobili­zare a tuturor locuitorilor la realizarea obiectivelor social­­economice se realizează în spiritul ideilor X-lea al P.C.R. Congresului al al plenarelor C.C. și cuvântărilor secretaru­lui general al partidului, to­varășul Nicolae Ceaușescu. Investite cu largi atribuții, organele locale ale puterii și administrației de stat dispun de o largă autonomie, de mari posibilități, astfel încît, ba­­zîndu-se pe participarea ma­selor, să contribuie la dezvol­tarea și înflorirea fiecărei lo­calități. In acest context creș­­te preocuparea organelor lo­cale pentru activitatea în do­meniul economiei locale, a in­vestițiilor, comerțului, deser­­virii populației, în soluționarea problemelor edilitar - gospodă­rești și social - culturale. In realizarea eficientă a ac­tului conducerii am urmărit pregătirea temeinică și ține­rea cu regularitate a sesiunilor (Continuare în pagina a III-a) COAUTORII HOTARIRILOR NOASTRE CONSTANTIN IUREA primarul municipiului Botoșani PE AGENDA DE LUCRU A ORGANELOR DE PARTID ȘI DE STAT DIN JUDEȚUL BOTOȘANI Fabrica de confecții Botoșani. Se execută controlul de cali­tate a unui sot de produse pentru export Fotografia : I. HELICI Adunări generale în cooperativele agricole Pînă ieri au avut loc adu­nări generale în 20 cooperati­ve agricole de producție, care au dezbătut Hotărîrea Co­mitetului Executiv al C. C. al P.C.R. privitoare la solu­ționarea unor probleme so­ciale ale membrilor coope­rativelor agricole de pro­ducție. Cu acest prilej ei au­­ hotărît să participe cu peste milioane lei la acoperi­rea fondului de 7 la sută necesar traducerii în viață a acestor măsuri. In princi­pal, urmează ca aceste sume să se realizeze prin depăși­rea producției planificate, prin dezvoltarea activităților industriale, de construcții și prestări de servicii și redu­cerea cheltuielilor planifica­te. Adunările generale au stabilit ca să organizeze, în anul 1972, 5 brutării (la Avrămeni, Hlipiceni, Cristi­­nești, Păltiniș și Pomîrla) și au aprobat să contribuie la construcția unor case în sta­țiunile balneo - climaterice Vatra Dornei și Herculane. Urgente în actuala campanie agricolă Întreținerea CULTURILOR­­ LA ZI Săptămina care se încheie azi, a însemnat obținerea u­­nor rezultate bune la întreți­nerea culturilor. Timpul fru­mos și călduros a fost mai bine folosit în majoritatea cooperativelor agricole. Atît mijloacele mecanice cit și forța umană, au lu­at parte la executarea primei prașile. O privire asupra ultimei situa­ții centralizate la Direcția ge­nerală agricolă, ne arată că prima prașilă mecanică a fost făcută pe mai mult de 11000 ha, iar cea manuală pe 17 909 ha, cu sfeclă de zahăr, floarea­­soarelui, cartofi și porumb. In toate cooperativele agricole s-a încheiat prima prașilă la cultura macului, iar în cele din Albești, Hlipiceni, Mitoc, Miorcani, Sîrbi, Roma, Buce­­cea, Poiana, Avrămeni, Un­­țeni și Vorniceni s-a terminat această lucrare pe suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr. Culturile prăsitoare se dez­voltă normal pe tarlalele co­operativelor agricole din Dur­­nești, Concești, Răuseni, Dră­­gușeni, Hulub, Buimăceni, Buhăceni, Petricani, Darabani, Havîrna etc. unde s-a execu­tat o prașilă mecanică sau ma­nuală. Plantele de sfeclă de zahăr, floarea - soarelui și po­rumb se dezvoltă frumos pe terenurile unde prașila i s-a executat și s-a afinat terenul care a prins crustă în urma ploilor căzute în prima deca­dă a lunii mai și s-au distrus buruienile. Nu este însă o noutate că mai sunt cooperative agricole în care consiliile de conduce­re și specialiștii n-au luat toa­te măsurile de organizare a muncii, ceea ce a dus la inva­darea cu buruieni a unor cul­turi. Asemenea exemple ne oferă cooperativele agricole din Adășeni, Horodiștea, Zo­­itani, N. Bălcescu, Păltiniș, Movila Ruptă, Bobulești și al­tele. Sunt suficiente aceste argu­mente pentru a dovedi că for­țele existente în cooperativele agricole trebuie mai bine fo­losite la întreținerea culturi­lor. In multe locuri, președin­ții cooperativelor agricole și inginerii șefi amină în mod nejustificat executarea pri­mei prașile mecanice. Un e­­xemplu concret în două uni­tăți vecine : la Havîrna, cele 9 cultivatoare sunt folosite din plin la prășitul florii­­soarelui și porumbului, in timp ce la Tătărășeni, preșe­dintele cooperativei agricole, Vasile Atodiresei și ingine­rul șef Petru Secrieru, nu sunt de acord să se facă o aseme­nea lucrare. Timpul bun de lucru trebuie folosit cu pricepere la întreți­nerea culturilor, pentru a crea condiții bune plantelor și a de dezvoltare asigura obți­nerea unor recolte sporite. Pregătirea instalațiilor mecanizate în vederea executării tratamentelor la culturi. (I.A.S. Botoșani — ferma Cătămărăști) Fotografia : I. NEGREA Zilele Eminescu Manifestare de mare am­ploare în cadrul activităților culturale ale județului nos­tru, „Zilele Mihai Eminescu“ reprezintă un nou prilej de a evoca personalitatea și o­­pera marelui poet român năs­cut la Botoșani. Zilele acestea, Comitetul județean pentru cultură și artă a definitivat programul ediției din acest an, ce se va desfășura între 11 și 13 iunie. Tovarășul Eugen Aron, pre­ședintele Comitetului județean pentru cultură și artă, a avut amabilitatea să ne comunice programul acestor manifestări. Informăm cititorii noștri că în prima zi, la Botoșani, se va desfășura „Colocviul științific eminescian“ la care vor pre­zenta comunicări personali­tăți de seamă ale culturii ro­mânești, reprezentanți ai cen­trelor universitare din țară, instituțiilor de cultură, insti­tutelor Academiei Române și ale Academiei de studii social­­politice, precum și reprezen­tanți ai intelectualității boto­­șănene. Va urma apoi un con­cert coral prezentat de forma­ția­ liceului pedagogic din lo­calitate. Criticul de artă Ion Frunzetti va prezenta expona­tele de grafică și pictură a­­parținind pictoriței Ligia Ma­­covei, inspirate din opera poe­­­tului. Expoziția va fi organi­zată în holul teatrului de stat. Spectacolul cu piesa „Ve­ronica“, de Claudia Millian- Minulescu, în premieră pe ța­ră, prezentat de colectivul tea­trului „Mihai Eminescu“, va încheia programul primei zile. Un element nou, această e­­diție conectează la seria ac­țiunilor din program și alte localități din județ. Astfel, la Dorohoi, manifestările vor fi inaugurate cu o șezătoare lite­rară la care vor lua parte poeți din București, Iași, Bacău, Cluj, Timișoara și Botoșani. Cea de a doua zi a manifes­tărilor va continua la Boto­șani cu un inedit concurs „Tot mai­­­ citesc măiastra-ți carte“, la care vor participa artiști a­­mator­i ,iar în altă grupă, ar­tiști profesioniști, ce vor inter­preta poezia eminesciană. In această zi „Colocviul științific eminescian“ , va­­ continua la Dorohoi. Tot aici vor avea loc vernisajul expoziției docu­mentare „Viața și opera lui Mihai Eminescu“, prezentată de Augustin Z. N. Pop, un re­cital-concert susținut de Arta Florescu, artistă a poporului, solistă a Operei Române, pre­cum și un concert simfonic prezentat de filarmonica bo­­toșăneană la care Arta Flo­rescu va susține partea so­listică. După un pelerinaj la muzeul memorial din Ipotești, în satul copilăriei poetului se va desfășura o șezătoare lite­rară, iar un colectiv de actori botoșăneni vor oferi publicului spectacolul de sunet și lumi­nă „Fiind băiet, păduri treieram“, pe un­­ scenariu cu­de Victor Crăciun și Eugen Aron. Ultima zi a manifestărilor, desfășurată la Botoșani, va a­­vea în program „Colocviul ști­ințific eminescian“, concursul „Tot mai citesc măiastra-ți carte“, precum și dramatiza­rea lui C. Brehnescu „Călin Nebunul“, în­ interpretarea ac­torilor teatrului de păpuși. Par­cul din­­ Botoșani, ce poartă numele poetului, va găzdui în încheiere festivitatea de în­­mînare a­ premiilor concursu­lui de interpretare a poeziei e­­minesciene „Tot mai citesc măiastra-ți carte“. Va urma a­poi un spectacol de gală, în aer­­ liber, la care își vor da concursul Filarmonica de stat Botoșani și corul „Gavriil Mu­­sicescu“ din Iași. Amintind că la 1 februarie a.c. în comunele județului nos­tru a început concursul de in­terpretare a poeziei eminescie­ne, interlocutorul nostru a subliniat că în afară de Bo­toșani, Dorohoi și Ipotești, la Bucecea, Cristinești, Săveni, Darabani, Suharău, Coțușca, Frumușica, Flămînzi, Vîrfu Cîmpului și Ștefănești vor fi organizate șezători literare la care vor participa scriitori, cercetători și alte personali­tăți de cultură, artiști profe­sioniști și amatori ,lărgind ast­fel cadrul de participare la a­­ceastă sărbătorire. Impunîndu-se ca o manifes­tare intrată în tradiția Boto­șanilor, „Zilele Mihai Emi­nescu“ vor constitui un vi­brant omagiu adus luceafăru­lui poeziei românești. > DUMITRU IVAN u LA A DOUA EDIȚIE Vizita unei delegații de partid și guvernamentale condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în Republica Populară Mongolă La invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol și a gu­vernului Republicii Populare Mongole, o delegație de partid și guvernamentală a Republi­cii Socialiste România, condu­să de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului președintele Comunist Român, Consiliului de Stat, va face o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă, în a doua jumătate a lunii iunie a.c. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a acceptat invitația de a participa la festivitățile prilejuite de aniversarea statului iranian Șahinșahul Iranului, Moham­mad Reza Pahlavi Aryamehr, a adresat o invitație președin­telui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, de a parti­cipa la festivitățile care vor avea loc, în Iran, în luna oc­tombrie 1971, cu ocazia celei de-a 2500-a aniversări a creării statului iranian. La 22 mai a.c., ambasadorul român la Teheran, Pavel Si­­lard, a transmis șahinșahului Iranului, mesajul de răspuns al președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prin care se acceptă cu plăcere invitația. In țara noastră a fost con­stituit un comitet de organi­zare a manifestărilor științifice și culturale, pentru aniversa­rea a 2500 de ani de la crearea statului iranian, format din personalități marcante ale vie­ții culturale și științifice româ­nești. La cererea acestui comitet, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialis­te România, Nicolae Ceaușescu, a acceptat președinția de onoa­re a comitetului. De cîteva zile, au început să sosească pe șantierul Uzinei de utilaje și piese de schimb pen­tru industria ușoară ce se construiește în municipiul Bo­toșani, primele utilaje, instala­ții și echipamente tehnice. S-a primit o parte din elementele cazanului de apă fierbinte de 10 gigacalorii/oră a cărui montaj urmează să înceapă o dată cu luna iunie a.c., pînă acum fiind executate lucrările de fundație pentru extinderea construcției centralei termice și a lăcașurilor pentru restul de utilaje (cazane, ventilatoare, echipamente anexe etc.). Resortul de specialita­te de la Direcția gene­rală pentru agricultură a stabilit 20 de ferme - e­­talon, fiecare cu peste 400 de vaci, în coopera­tivele agricole, în care urmează să se aplice tehnologiile cele mai mo­derne. La Bucecea, unde este organizată o aseme­nea fermă, a avut loc un schimb de experiență la care au participat șefi de ferme, economiști și îngrijitori de animale, reprezentanți ai D. G. A. I. A. S. A., ai U.J.C.A.P. și Comite­tului județean U.T.C. „Intercontinentaléul București r in piața Nicolaie Bălcescu din București, domină împre­jurimile cu silueta sa de u­­riaș triunghi cu laturi concave, hotelul „Intercontinental“ a­ vîntat spre înalturi pînă la cota de aproape 90 m. Fișa sa de identitate înscrie date sen­zaționale. Construcția însu­mează 24 de nivele, din care 16 sunt destinate cazării, a­­vînd 426 camere, plus aparta­mente pentru oaspeți, în total 888 locuri. O suită de performanțe teh­bilier lucrat în spiritul celui mai desăvârșit bun­ gust, ele având pe fiecare traseu al co­loanelor culori diferite în ceea ce privește ceramica, moche­tele, tapetele. Șase din 26 ca­mere de două paturi ale nive­lului obișnuit de cazare se pot grupa cite două, alcătuind trei suite. Circa 60 la sută din supra­fața desfășurată a clădirii este ocupată de cazarea propriu­­zisă. In rest, spațiul este des­tinat unui bar de zi, unei bra­ UN EDIFICIU DE ÎNALTĂ ȚINUTĂ URBANĂ unde îi definesc personalita­tea. Astfel, fiind conectat la rețeaua electronică de rezer­vare de camere a firmei „In­tercontinental Hotels Corpora­tion", rețea care are 35 000 de agenții pe tot globul, este po­sibil să se țină o evidență e­­xactă a locurilor libere și o­­cupate, nu numai de către ad­ministrația hotelului, dar și de către fiecare agenție a re­țelei „Intercontinental“. Du­pă ce automobilul a rămas în parcajul subteran, se intră in holul prevăzut cu aer condi­ționat (cum de altfel sunt pre­văzute toate camerele și să­lile hotelului), după care, prin­­tr-o simplă apăsare de buton, se declanșează bateria de lif­turi. In mai puțin de 50 de secunde liftul liber cel mai a­­propiat sosește la parter, gli­­sîndu-și ușile. In interior este vădită la tot pasul, grija pentru asigurarea confortului, eleganței, a ser­viciilor ireproșabile. Camere­le situate pe coridoare scurte — cel mult 20 m — sunt încăl­zite la o temperatură constan­tă, avînd finisaje, feronerie, instalații sanitare la băi, me­serii și unui restaurant — la parter, unei săli de banchete și unei săli mari de recepții și reuniuni — la etajul întîi, celor 16 birouri de închiriat pentru diverse agenții, unui bar cu terasă — la etajul doi, iar la etajul 20 există o sală de restaurant cu ring de dans, un bar și cîteva săli mici pen­tru recepții sau mese ocazio­nale ; La subsol se află un res­taurant cu autoservire. In to­tal, restaurantele și sălile de recepții au o capacitate de 1500 locuri. Unul din cele mai înalte e­­dificii de beton­ armat ale Eu­ropei, hotelul „Intercontinen­tal“ are fațada placată într-o combinație de ceramică și tîm­­plărie de aluminiu, folosită pentru prima oară la noi, o parte din stâ­pii de cărămidă și parapetele balcoanelor sunt­ îmbrăcate în aluminiu, iar balcoanele sunt împodobite în aluminiu și spărturi de mar­mură. Hotelul este, așadar, un edificiu reprezentativ, de cea mai înaltă ținută urbană. S. VLADESCU É

Next