Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)

1971-04-20 / nr. 3110

A y O PARTE INTEGRANTA A PROGRAMULUI NATIONAL PRIVIND ZOOTEHNIA ȘI CREȘTEREA PRODUCȚIEI ANIMALIERE DEZVOLTAREA APICULTURII Recensământul din 4 ianua­rie a.c., a înregistrat existența în județul nostru a 24 036 co­lonii de albine, peste 55 la su­tă fiind în proprietatea coope­rativelor agricole, a fermelor de stat și a altor organizații eco­nomice și sociale. Peste 11500 colonii sînt crescute de apicul­tori în gospodării personale, ceea ce confirmă încă o dată că albinăritul a fost și rămîne o ocupație pe care oamenii practică din pasiune. Dincolo­­ de aceasta trebuie să spunem că prezintă interes economic de cea mai mare însemnătate, mierea, ceara, lăptișorul de matcă, veninul și alte produse constituind prime pentru surse de materii industriale ali­mentară, farmaceutică etc. A­­cesta constituie și temeiul pentru care dezvoltarea ei re­prezintă o problemă de stat, căreia i se acordă locul cuve­nit în programul național ce privește zootehnia și crește­rea producției animaliere. In județul nostru se are în vedere: creșterea cu încă 4 000 colonii de albine a efectivelor, în 1975 și cu peste 11 000 în 1980, față de nivelul atins în prezent. Conferința filialei județene Botoșani a Asociației Crescă­torilor de Albine a dezbătut aceste aspecte, relevînd unele probleme care trebuie să fie în atenția comitetului filialei, cît și a Direcției generale județe­ne pentru agricultură, indus­trie alimentară, silvicultură și ape. O primă chestiune priveș­te baza tehnico -materială a apiculturii, îndeosebi în co­operativele agricole : la C.A.P. Vorniceni, cu un efectiv de 250 colonii, nu există măcar o ca­bană pentru adăpostirea ma­terialelor, utilajelor și unelte­lor apicole. O situație similară este și la C.A.P. Răuseni, unde aproape fiecare stup este popu­lat cu cîte două familii de al­bine. In asemenea condiții e lesne de înțeles că nici cheltu­ieli nu se fac dar nici produc­ții nu se obțin. Ea se poate spune că, în unele cazuri cîte puțin, veniturile obținute în alte sectoare sînt erodate de apicultură, în loc ca ea în­săși să aducă venituri. Plecînd de la asemenea constatări, se impune o atenție sporită asi­gurării sectorului apicol cu ceea ce este necesar în care sens să fie utilizate mai gospo­dărește resursele locale (con­struirea de bordeie în pămînt pentru scopuri, iernat ca și în alte curi este la C.A.P. Săveni, spre exemplu ) și să se afecteze mijloace bănești pen­tru a procura stupi, faguri etc., în concordanță cu planul de producție și financiar ce pri­vește acest sector. După opinia apicultorului ing. Savel Lăbușcă, președin­tele filialei A.C.A. Botoșani, în județ ar fi condiții, raportat la flora meliferă existentă, să creștem un efectiv de circa 80.000 colonii de albine. Existînd o bază materială co­respunzătoare rase ameliorate, și efective din rămîne de rezolvat exploatarea cu res­ponsabilitate a condițiilor create, controlul, îndrumarea și urmărirea felului cum sunt realizate sarcinile de produc­ție. Se pare că aici se grupea­ză principalele carențe din a­­picultura județului, producți­ile mici fiind consecința u­­nor defecțiuni care își trează prezența pe lipsa cea­de interes, nu atît a apicultorilor cît a celor ce răspund de în­drumarea lor. Altfel e greu de explicat de ce în unele co­operative agricole se obțin pe stup numai 3—4 kg miere, în altele peste 15 kg, pe cînd la căminul de bătrîni din Agaf­­ton, în 1970 — an nefavora­bil producției apicole — 30 kg. miere pe stup. In conferința apicultorilor mulți au remarcat că trec luni și ani de zile fără ca preșe­dintele sau inginerul șef al cooperativei agricole să trea­că prin prisacă , s-a citat chiar un caz cînd un președin­te de cooperativă agricolă — de la Rădăuți - Prut, a aflat din ziarul nostru că apiculto­rul cooperativei a părăsit stu­pina ! Din păcate nu mai mici au fost deficiențele și în ceea­ ce privește îndrumarea în a­­picultura fermelor de stat, de amintit și cazul de la fer­­­ma de stat Cătămărăști, unde fostul apicultor Petru Rîșcu, aproape 6 luni de zile n-a vi­zitat o serie de familii de al­bine, din care cauză au pierit, lucru ce a fost dat la iveală doar cu ocazia unui control făcut de filiala A.C.A. Bunu­rile apicole nu pot și nu tre­buie tratate în acest mod. Acei care dovedesc o asemenea ne­glijență să fie făcuți răspun­zători material, și alături de ei să fie chemați să contribuie și acei în sarcina cărora revine îndrumarea apiculturii, res­pectiv inginerii șefi, președinți etc. Alte cîteva lucruri care so­licită rezolvarea operativă : a) asigurarea florii melifere . Radu Zaharia, din Arborea ne scrie că prin zonarea culturi­lor a fost scoasă floarea - soarelui de la C.A.P. respecti­vă. Aceasta diminuează posi­bilitățile de cules. In legătu­ră cu acest lucru însă e de subliniat necesitatea de a se trece mai activ la practicarea stupăritului tic soldîndu-se pastoral, cel sta­de regulă cu rezultate­­ nesatisfăcătoare (prin stupărit pastoral C. Aciubo­­tăriței, apicultor la C.A.P. Să­­veni, realizează în medie 16 kg. miere pe stup). b) Protejarea albinelor fată de tratamentele cu insecticide este printre problemele cele mai acute. O permanentă ne­­concordanță între avertizarea apicultorilor privitor la zona, data și ora stropirilor și exe­cutarea lor de fapt conduce la pierderea multor colonii. Singura măsură deocamdată pentru astfel de carențe este ca medicii veterinari — consta­­tînd operativ intoxicațiile, să aplice sancțiuni severe celor vinovați. c) O perseverentă propagan­dă făcută apiculturii, mai ales în rîndul tineretului. Ș­tiile au făcut ceva în această pri­vință, este chiar meritorie i­­nițiativa Inspectoratului și d­­­ar județean de a se dota cu m’t­r'"l­­ro­ Trocul" însă perseverat pe această linie — și nu numai de către școli — în ideea că așa se vor forma deprinderi frumoase la copii, la tineri care pot fi dez­voltate ulterior. In afară de acestea mai sînt „Și alte probleme pe care o mai strînsă colaborare dintre Di­recția generală pentru agricul­tură, conducerea filialei A.C.A. și conducerile cooperativelor a­­gricole le poate soluționa. ION MAXIMIUC ÎNSĂMÎNȚAREA PORUMBULUI (Urmare din pagina s­­ rumbului a început și în co­operativele agricole Coșula, Curtești, Santa Pleșani, Mare, Stăuceni, Flămînzi, iar pe su­prafețe însemnate s-au exe­­cutat lucrări de pregătire a te­renului pentru această cultură în cooperativele agricole Mior­­cani,Coțușca, Crasnaleuca, Vi­­ișoara, Petricani, Costești etc. Condițiile bune de lucru din ultimele zile, impun folosirea la întreaga capacitate a trac­toarelor și mașinilor agricole ca lucrările de pregătire a te­renului și semănatul sa se facă într-un timp scurt și la un înalt nivel calitativ. Este timpul ca să se încheie semă­natul sfeclei de zahăr, a flori­i­­soarelui și a trifolierilor și în cooperativele agricole, lucrări rămase pînă acum în urmă. Fi­rește, forțele existente vor tre­bui concentrate în continuare la pregătirea terenului și la însămînțarea porumbului. Preluarea laptelui la centrul din Sulița Fotografia : I. HELICI In raionul de aparate electrico-casnice al magazinului Tehno- metal din Botoșani Fotografia : I. VALENTIN , Mecanicul nostru. Discuția s-a înfiri­pat repede, deși de felul lui nu e prea vorbăreț. Mi-a mărturisit că încă de mic copil a fost fascinat de mecanismele diferitelor motoare. Pasiunea a moș­tenit-o de la tatăl său, fost fierar și mecanic, care a muncit din greu în ateliere­le unui moșier din Coțușca. De la el a deprins toate se­cretele meseriei de fierar, lă­cătuș și mecanic. In 1961 se afla la Constanța și exame­nul pentru obținerea califi­cării în meseria de lăcătuș­­mecanic a constituit tru el un prim succes, pen­tu acea perioadă i-a fost ofi­cializată și una din primele sale inovații. Pentru ciopli­rea pietrei folosită la edifi­carea Teatrului de vară de la Mamaia, pietrarii folo­seau o daltă specială, „creas­tă de pupăză“. Ascuțirea a­­cestor dălți se făcea ma­nual și erau necesare 4—5 ore pentru ascuțirea uneia. Cu ajutorul unui sistem de polizor, în care piatra a fost înlocuită cu un disc dintat din oțel, extradur, operația de ascuțire a unei „creste de pupăză" s-a redus la circa 10 minute. La Nichiteni a venit in toamna anului 1968. Ca ele­mente de mecanică mai com­plexă n-a găsit aici decit un motor T.N. de 15 c.p. și o tocătoare. Pe baza propune­rilor sale și a celor făcute de comuniștii care muncesc în sectorul zootehnic, „zes­trea“ utilajelor tehnice a crescut. Rind pe rînd au fost procurate o moară cu ciocănele, un selector S.U. 4, un dinam pentru iluminat electric de 12 Kw, o batoză pentru bătut porumb, un circular, un motor T. N. de 25 c.p. Pe baza unor pla­nuri și calcule proprii, cu ajutorul unor ingenioase in­stalații de axe, curele și roți de transmisie, motorul de 25 c.p. acționează separat unul sau mai multe utilaje în același timp. De numele lui Mihai A­­măriei — căci despre el vorba — se leagă și îmbu­­­nătățirea aprovizionării cu apă a animalelor. — Până în toamna anului trecut, relatează tovarășul Vasile Pietraru, secretarul organizației de partid din C.A.P., toate vitele erau scoase din grajduri pentru a fi adăpate la niște jghea­buri aflate la circa 2—300 m. distantă. Din această cau­ză am avut destule îmbolnă­viri și pierderi de animale. A venit mecanicul nostru cu propunerea sa și noi l-am a­­jutat s-o concretizeze. Am procurat țevi, robinete și o pompă de apă precum și un rezervor de 5000 t. Acționa­tă de motorul de 15 c.p., ră­mas disponibil după procu­rarea celui de 25 c.p., pompa trimite apă dintr-un bazin­­colector în rezervor și de acolo, prin țevi, este dirija­tă în fiecare grajd, întreaga instalație a fost realizată sub directa conducere maistrului nostru Mihai R­­a­mariei. Și suntem­ recunoscă­tori cu toții (întrebați-i, mai ales, pe îngrijitori !) pentru că a ușurat foarte mult munca oamenilor și în ace­lași timp a făcut și însem­nate economii. In tot acest timp mecani­cul zîmbea cam stingherit. „Nu m-a răbdat inima să-i văd pe oameni chinuindu-sa atîta cu adăpatul, iar vitele prăpădindu-se", ne-a spus maistrul Mihai Amariei. Intrebîndu-i ce planuri de viitor mai are, ne-a zis că a și înaintat propuneri con­ducerii C.A.P.-ului în pri­vința instalării batozei pen­tru bătut porumb. „N-are nici un rost, ne-a spus el, ca să ducem știuleții de po­rumb în „bază“ și apoi să cheltuim alți bani pentru aducerea înapoi a ciocălăi­­lor necesari în hrana anima­lelor. Treierînd porumbul aici, pe loc, ne vor rămîne ciocălăii, iar în bază trimite numai boabele, vom Co­operativa nu va avea decit de cîștigat“. Cînd ne-am despărțit mi-a dat de grijă ca să nu-1 laud, că în tot ceea ce a făcut a simțit mereu sprijinul co­muniștilor și că, pe măsura priceperii sale, va munci și în continuare cu aceeași pa­siune. Prof. C.T. GRADINARU Pentru fiecare nou născut, un pom La comitetul executiv al consiliului popular Coțușca s-a pus în discuție o pro­punere privind mărirea nu­mărului de pomi roditori in vetrele de sat, cît și îngri­jirea lor de către copiii cetă­țenilor. Fiind vorba de o acțiune de larg interes ce­tățenesc, cu un pronunțat caracter educativ, propune­rea a fost adoptată și pusă în practică chiar din primele zile ale acestei primăveri. S-au plantat, după o statis­tică existentă la consiliul popular,peste 3000 de meri, peri, pruni și cireși. O acțiune care, la noi în Coțușca, tinde să devină o tradiție, e și cea inițiată de către delegatul stării civile și care constă din plantarea u­­nui pom pentru fiecare nou născut. Astfel, în primăvara acestui an, au fost plantați un număr de 114 pomi rodi­tori, număr egal cu al noilor născuți în anul 1970 și 1971. Cînd copiii vor crește mari, îngrijirea pomilor și chiar a livezilor va deveni o îndelet­nicire frumoasă, o activitate cu un conținut educativ, de formare a sentimentelor de dragoste fată de locurile na­tale. GHEORGHE CIUBOTARU Îmbunătățiri funciare In planul de muncă pe a­­cest an al consiliului de con­ducere al C.A.P. Mitoc sînt prevăzute a se realiza, cu a­­jutorul țăranilor cooperatori, o serie de lucrări care vor duce la sporirea rodniciei pămintului. Pe terenurile arabile, lucrătorii de la sectorul legumicol fac in­tense pregătiri pentru a­­menajarea instalațiilor de irigat. Inginerul șef Gheor­­ghe Popa a și asigurat con­ducerea C.A.P. că va putea iriga în acest an, suprafața de 380 ha. Alte lucrări sunt în faza de început. Se de­frișează suprafața de 1,20 ha, alte 70 ha vor fi cu diverse culturi semănate în fîșii. In lunile de vară și toam­nă (august — noiembrie) tractoarele vor executa ală­turi pe curba de nivel pe o suprafață de 400 ha. Acțiuni de îmbunătățiri funciare sunt prevăzute a se întreprinde și pe suprafe­țele afectate pășunatului vi­telor. A început curățatul manual al spinilor pe 590 de ha. Alte 300 ha vor fi grăpate. Se lucrează intens la redarea în circuitul agri­col, prin desecare, a unei su­prafețe de 1,5 ha. In toate aceste acțiuni se evidenția­ză țăranii cooperatori din echipele conduse de Con­stantin Amarandei, Ilie Ono­­frei și I. Pascal. înv. ILIE PASCAL CONCURSUL NOSTRU „ANI DE MUNCA ȘI DE SUCCESE SUB CONDUCEREA PARTIDULUI“ SPORT [UNK]SPORT FOTBAL în divizia C Rezultatele de duminică ne îndreptățesc observația că e­­chipa suceveană se dovedește cea mai bună formație din se­rie. Avansul luat față de urmă­­ritoarea ei —Victoria — și mai ales faptul că aceasta s-a în­­tîmplat într-un meci direct, în care jucătorii din Roman au fost înfrînți cu un scor într­Mino bradul — Cimentul 2— 0 ; Nicolina — Foresta 2—2 ■ Ka­raul — I. T. A. Pașcani 3—0 ; Textila Bt. — Petrolul 2—1 ; adevăr categoric, indică creș­terea apreciabilă a șanselor Chimiei în cîștigarea acestei serii. La celălalt capăt al clasa­mentului Fulgerul a înregis­trat la Buhuși, scorul seriei în această ediție a campionatului: 0—8 ! Se abandonează în a­­cest fel o tradiție fotbalistică nedezmințită totuși ani și ani ? Chimia — Victoria 4—0; Le­­tea — Minerul C. 2—0 ; Mine­rul G.H. — Penicilina 3—1 Textila Bh. — Fulgerul 8—0! vențe mai importante : în min. 7 Drosu execută prima lovitu­ră mai periculos la poarta gaz­delor. Peste un minut Ștentel trage un șut puternic, portarul Lebădă scapă, dar nimeni nu a intervenit. Ocazii clare de a înscrie au Diaconu și Da­mian. In min. 36 Adabei exe­cută excelent un corner și Jarcă înscrie cu capul. Voica de la Petrolul este avertizat pentru vociferări la decizii, iar de cealaltă parte Ștențel abu­zează de întăriri dure. Al doi­SELECȚIONATA MUNICI­PIULUI BOTOȘANI — SE­LECȚIONATA ORAȘULUI LODZ (R. P. POLONĂ) 14 — 12 (7 - 5) Intr-un prim „internațional“ de handbal organizat în Boto­șani, o selecționată locală de juniori a întîlnit formația si­milară reprezentativă a orașu­lui polonez Lodz. Partida a fost de bun nivel spectacular; scorul, favora­bil gazdelor, reflectă bine ra­portul de forțe de pe teren : hanbaliștii oaspeți, cu un ga­barit apreciabil, n-au putut de­păși pe mai subtilii t­ehnicește reprezentanți ai Botoșanilor. Meciul — disputat în sala sporturilor — a început cu obișnuitele studieri; nici o echipă n-a riscat, atacul măr­­ginindu-se la mingi plimbate în fața semicercului. In minu­tul ă oaspeții deschid scorul lea gol în min. 35, a fost fina­lizarea unei combinații Stenței- Ababei, cînd acesta din urmă ridică scorul, dintr-o poziție favorabilă. Gazdele dau sem­ne de oboseală. Un alt jucător al oaspeților juniorul Frich, este chemat la ordine de an­trenorul său pentru încercarea de a lovi un adversar fără ba­lon. La o greșeală a lui Cucu­­veică, Niculescu reduce din handicap în min. 75. TH. UNGUREANU prin Malachonscky, dar D. Axinte aduce egalarea. Avan­tajul va fi cînd de o parte cînd de alta, dar spre sfîrșitul primei reprize botoșănenii sînt mai eficaci și termină cu un avantaj de 2 goluri. In re­priza secundă se joacă mai alert, oaspeții insistă mai mult. Atacurile lor au fost stăvilite însă de apărarea gazdă, în ultimă instanță de portar. Fiecare dintre echipe a înscris cîte 7 puncte, astfel că sco­rul final a menținut pentru botoșăneni avantajul de două goluri din prima repriză. Au fost acordate 9 lovituri de la 7 m, botoșănenii au înscris trei și au ratat una, oaspeții au înscris două și au ratat trei. Arbitrii D. Corduban și S. Popescu, din Suceava, au condus bine dată loturile și antrenorii REZULTATE TEXTILA BOTOȘANI - PETROLUL MOINEȘTI 2—1 (1 -0) Prima repriză a aparținut, in me­rs. Aici, firavele at­icuri mare parte, gazdelor, dar pură ale textiliștilor s-au lovit de p­r* marginea careului de 16 apărare inspirată. Cîteva sec- HANDBAL într­nire internațională de juniori CLASAMENTUL Chimia 22 13 4 5 45—13 30 Victoria 22 11 5 6 37—24 27 Minerul C. 22 11 4 7 34—19 26 Nicolina 22 8 8 6 32—25 24 Petrolul 22 11 2 9 29—26 24 Foresta 22 10 4 8 31—28 24 Minerul G. H. 22 8 7 7 35—26 23 Cimentul 22 10 3 9 34—30 23 Rarăul 22 10 3 9 27—23 23 Minobradul 22 10 2 10 35—35 22 Textila Bt. ’2 9 4 9 25—27 22 Textila Bd. >2 9 2 11 32—35 20 I.T.A. Pașcani 22 9 2 11 27—43 20 Letea 22 6 4 12 25—39 16 Penicilina 22 6 4 12 18—37 16 Fulgerul 22 5 2 15 26—62 12 celor două reprezentative : Lodz : Pisanko, Bissinger, Ray (4), Zuk (1), Kowcky, Stelciyk, Malisewsky, Raciyn­­sky, Serocinsky (2), Rudinsky (1) , Malachowsky (2), Boascek (2) ; antrenor — profesorul Jan Penka. Botoșani : Cantoreanu, Le­­onte, Alexandru Vasile (2), D. Axinte (3), Venu Tărniceru (4), A. Tărniceru (4), Ga­­leteanu (1), Vizitiu, Zală, Ionescu, Ariciuc, C. Axinte ; antrenor — profesorul Gheor­­ghe Băltuță. U Întreprinderea de gospodărie municipală Iași angajează imediat trăsuri (birje) de un cai, cu plata prin „CONSIGNAȚIA“ Relații se pot lua la sediul în­treprinderii din Iași, strada Tudor Vladimirescu nr. 32, serviciul aprovizionări, telefont 14236- icii...................................................... Poșta medicului Maria Celibaș și Ion Poros­­ciuc —­ comuna Mitoc . Din ce­le relatate de dv. credem că este vorba de boala poliartro­­zică (reumatism cronic dege­nerativ). Vă recomandăm 2—3 cure cu : Piran — 6 tablete pe zi, timp de 10 zile ; Vitamina B 1 (fortissimo), Gerovital H 3 și Solodin — 10 fiole, cîte o fiolă la 2 zile intramuscular. La nivelul articulațiilor dure­roase, faceți aplicații externe cu Saliform și băi cu sare de Bazna. De asemenea, vă re­comandăm tratament balnear într-o stațiune cu profil reuma­tologic (Herculane, Felix — Oradea, Ocna — Sibiu, Techir­­ghiol). Un consult la cabinetul bal­­neo-fizioterapie Botoșani, ori­­cînd vă poate fi util. Mihai Gh. A. — Bucecea: In cazul dv., în afara unui e­­xamen clinic medical, mai sînt necesare: radioscopia toracică, electro — cardiograma, exame­nul de fund de ochi, colestero­lul și lipidele din singe, pro­bele funcționale renale. In hipertensiunea arterială tratamentul igieno - dietetic este obligatoriu și constă, în esență, în reducerea cantității de sare (la 3—5 g pe zi) și a grăsimilor de origine anima­lă. Tratamentul medicamentos se constituie dintr-o gamă largă de droguri hipotensive, diuretice și calmante ale sis­temului nervos (Terminal, Hipazin, Hipoterpil, Hipopre­­col, Nefrix, Afrix, Guanetidi­­nă, Ismelin, Izobarin, Napoton, Metrobamat etc.). Amintindu-vă că hiperten­siunea arterială beneficiază și de tratament balnear la Vatra Dornei sau Buziaș, vă reco­mandăm să faceți un consult la cabinetul de specialitate al Policlinicii de adulți din Boto­șani. Pentru aceasta, nu uitați să luați bilet de trimitere de la circumscripția sanitară Bu­cecea. Dr. C. ZABOLOTEANU medic specialist interne CLOPOTUL • PAGINA 3 POLITICA PARTIDULUI forme organizatorice eficiente în vederea apropierii conduce­rii de mase, pe plan central și local. Lichidarea unor verigi administrative i­nstitutionalizarea intermediare, principia­lul muncii colective în activi­tatea organelor de conducere de partid, statale și economice, vizează antrenarea eficientă a unui număr tot mai mare de specialiști și cetățeni la ela­borarea și adoptarea deciziilor. Crearea comisiilor pe proble­­me de pe lângă comitetele de partid și consiliile populare (județene și orășenești) an­trenează, de asemenea, în acti­vitatea de studiu și elaborare­a deciziilor un mare număr de specialiști. Instituționalizarea adunărilor generale ale fraților în întreprinderile sale­in­dustriale constituie o altă for­mă de atragere a celor mai largi categorii de salariați in activitatea de conducere și o formă de control a maselor a­­supra conducerii administra­tive. Măsurile luate pentru sporirea atribuțiilor celor locale de partid și orga­de stat creează cadrul organiza­toric - instituțional pentru va­lorificarea inițiativei maselor. O formă deosebit de eficien­tă, larg folosită și care se bu­cură de adeziunea nelimitată a maselor o constituie vizitele conducerii superioare de par­tid și de stat în diferite județe, orașe, sate, întreprinderi, undre au loc rodnice schimburi de păreri cu colectivele de lucră­­tori din toate sectoarele de activitate. Pe această cale se realizează o dezbatere con­tras­tă, la fața locului a programe­lor de dezvoltare, a mecii și în care se realizează ele, a greutăților care se ivesc pe parcurs și se adoptă măsuri.“" Crearea unui cadru organi­­zatoric instituționalizat pen­ru manifestarea inițiativelor ma­selor și antrenarea lor în ac­tivitatea de conducere a so­cietății s-a corelat cu grijă pen­tru înlăturarea oricăror fora­e de încălcare a drepturilor ce­tățenești sau de represiuni pen­tru opiniile exprimate. Se cre­ează în cadrul democrației noastre socialiste un climat să­nătos în cadrul căruia oamenii pot să-și exprime deschis, cu­­rajos opiniile. Se creează în permanență u­n climat favora­­bil desfășurării la un înalt ni­vel de responsabilitate civică a criticii constructive a mase­lor. Tovarășul Nicoolae Ceaușescu arată în Raport») prezentat la Congresul X-lea al P.C.R.: „O importa­n­ tă deosebită are stimularea criticii constructive a mas?­or împotriva neajunsurilor din viața de stat, economi­că și­­«­­cial-culturală“ și „Noi consi­derăm că critica constructivă îndreptată împotriva fenome­nelor negative și practic­îri străine societății noastre, nu subminează puterea socială, nu slăbește bazele noii orîndu­­iri, dimpotrivă, aceasta este o garanție a mersului înainte, a perfecționării continue a con­ducerii și organizării societă­ții noastre“. Întreaga activita­te a partidului nostru, de ana­liză a diferitelor domenii ale v­ieții sociale, cu realizările și lipsurile lor, arată o atitudine profund critică față de propria sa muncă și responsabilitate, o nețărmurită încredere în mase și în potențele socialis­mului, în capacitatea sa de a se autoperfecționa continuu. Partidul cere tuturor mem­brilor săi să desfășoare o lupte energică pentru promovarea liniei sale politice în rîndurile maselor, să desfășoare o ase­menea activitate profesională și politică încît prin munca lor să contribuie la creșterea prestigiului comuniștilor în masa de cetățeni, să ofere un exemplu de înaltă responsabi­litate civică. Comuniștilor li se cere să situeze în loc de frunte lupta împotriva unor practici și atitudini străine so­cialismului — birocratismul, favoritismul, nedreptatea, ne­­principialitatea — să lupte pentru promovarea adevărului și respectarea lui. Nimic nu este mai dăunător pentru cîștigarea încrederii și adeziu­nii maselor decit toleranța sau încurajarea unor manifestări antisociale, străine spiritului socialist. Respectarea legilor de către toți cetățenii și în primul rînd de către cei cu răspunderi so­ciale contribuie la întărirea încrederii maselor în socia­lism, la o mai largă participa­re în viața obștească. Docu­mentele partidului au subli­niat în repetate rînduri că legi­le fiind emanația maselor, sînt obligatorii pentru toți, nu e­­xistă grade diferite de obliga­tivitate în funcție de poziția socială. Partidul consideră că afir­marea deplină a forței și po­tentelor societății noastre so­cialiste impune o neslăbită a­­tenție pentru întărirea alianței muncitorești­­ țărănești, a u­­nității social - politice, a coe­ziunii națiunii noastre socialis­te, a dezvoltării prieteniei fră­țești dintre poporul român și naționalitățile conlocuitoare. (Urmare din pagina I) condiție esențială a legăturilor partidului cu întăririi ma­sele. Rolul conducător al parti­dului nu se reduce la culege­rea diferitelor aspirații și pro­puneri din rîndurile maselor, ci înseamnă o evaluare res­ponsabilă a posibilităților co­respunzătoare fiecărei etape de dezvoltare, promovarea acelor măsuri și acțiuni pentru care există posibilități obiective de realizare. Viața a demonstrat că masele sînt capabile să se ridice la un nivel de înțelegere superioară a imperativelor progresului istoric atunci cînd știi t­­ otul, li se explică totul, cînd sunt tratate cu respect și considera­­rație. Partidul și statul nostru manifestat o preocupare con­­­stantă pentru adoptarea unor

Next