Clopotul, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 3406-3482)
1972-05-23 / nr. 3449
« PRIM-PLAN PREEVALUAREA GRIULUI Pînă la 25 mai a.c., in unitățile agricole din județul nostru trebuie să se încheie o acțiune foarte importantă — preevaluarea producției de griu, secară și orz — solicitată de organele centrale. Specialiștii au obligația să execute aceasta lucrare cu înaltă exigență, examinînd fiecare porțiune de tarla, astfel ca, în final, să rezulte o producție probabilă cit mai apropiată de realitate, pentru a servi corespunzător intereselor economice ale statului. Cu toate că din iarnă culturile au ieșit relativ slab, gerul micșorind in unele cazuri densitatea, ulterior, datorită administrării îngrășămintelor chimice, plantele s-au redresat satisfăcător, incit în momentul de față, avem culturi bune și chiar foarte bune. Dar chestiunea esențială este de a se menține în continuare în această stare, de a se asigura o evoluție bună pe mai departe ceea ce presupune o anumită abilitate și chiar măiestrie tehnică. Experiența anilor 1968 și 1969 prezintă multe învățăminte de care trebuie să ținem seama acum. Atunci, din primăvară, griul se prezenta frumos și existau premisele unor producții foarte bune. In perioada cînd griul se afla la începutul umplerii bobului, s-au dezvoltat insă extrem de viguros buruienile, care au anihilat complet pornirea bună și am avut recolte destul de slabe. Anul acesta, cînd desimea de plante, în destule cazuri, nu e pe deplin satisfăcătoare, imburuienirea este fenomenul care poate deveni oricînd de actualitate. Punînd astfel lucrurile, noi considerăm că, odată cu preevaluarea griului, a secării și orzului, inginerii agronomi au posibilitatea — și obligația morală și materială — să delimiteze clar porțiunile pe care se mai poate executa erbicidarea — in special în nordul județului și pe valea Siretului — cât și suprafețele unde e necesar să se facă plivitul. Acordul global îi cointeresează pe cooperatori să execute orice lucrare menită să sporească producția. Unii conducători de unități însă sunt tentați să realizeze economii, plivitul griului și a celorlalte cereale păioase fiind de la început exclus dintre lucrările de bază cuprinse in devize. Asemenea „economi", vor trebui obligați de organizațiile de partid să-și rejudece concepțiile pentru a nu se afla în situația ca la recoltare să fie puși să plătească despăgubiri cooperativei agricole nu au aplicat pentru că măsurile tehnice recomandate. Atunci va fi prea tirziu. COMENTATOR PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, DNIȚI-VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3449 | marți 23 mai 1972 | 4 pagini 30 bani BULETIN INTERN Săptămîna pe care am încheiat-o, bogată în evenimente — atit in țară cit și in județ — oferă cronicarului posibilitatea de a sublinia, încă o dată, activitatea politică intensă ce se desfășoară peste tot în întimpinarea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român din iulie 1972. Zilele trecute, la Botoșani — după cum anunța ziarul nostru — a avut loc plenara Comitetului județean de partid, care a adoptat programul acțiunilor ce se vor întreprinde — pe plan județean — in întîmpinarea acestui mare eveniment politic. Urmează să aibă loc adunări ale comuniștilor, care vor analiza modul în care se înfăptuiesc măsurile stabilite de Conferința Națională a P.C.R. din 1967 și Congresul al X-lea al P.C.R. privind perfecționarea organizării și conducerii economiei, a întregii vieți sociale. Din programul adoptat se desprind citeva direcții de acțiune care vor trebui să stea in centrul întregii activități politico - ideologice. Mai întii, se preconizează ca angajamentul inițial — 54 milioane lei — asumat in întrecerea socialistă dintre județe să fie in totalitate îndeplinit pînă la Conferința Națională. Pe lingă mobilizarea generală de forțe, pentru efectuarea la timp și de calitate a lucrărilor de întreținere a culturilor — moment decisiv în realizarea unor recolte sporite în acest an — în agricultură, pînă la 15 iunie 1972, se vor indica și lucrările de reparații la întregul parc de tractoare, utilaje și mașini agricole, in așa fel, incit, secerișul să ne găsească bine pregătiți. Programul prevede, de asemenea, importante obiective in zootehnie, în celelalte domenii de activitate. Este, după cum se vede, o perioadă care reclamă eforturi încordate, responsabile din partea fiecărei unități, organizații, a fiecărui om al muncii pentru a cinsti — după bunul nostru obicei — marile evenimente politice, cu realizări dintre cele mai bune în producție. In același timp, in adunările generale ale organizațiilor de partid, în invățămîntul ideologic, la căminele culturale, și cluburi vor fi dezbătute și aprofundate probleme legate de perfecționarea organizării și conducerii economiei și a vieții sociale, a conducerii științifice a societății socialiste, creșterea rolului conducător al partidului, dezvoltarea democrației socialiste etc. La Botoșani, se va organiza, pînă la 15 iunie 1972, o expoziție care să înfățișeze realizările obținute în cadrul județului de Conferința Națională și pînă în prezent, precum și pernspectivele de dezvoltare ale județului în anii viitori. Expoziții asemănătoare — care să reflecte drumul parcurs GH. JAUCA (Continuare în pagina a III-a) EGALI IN DREPTURI. EGALI IN OBLIGAȚII încheierea procesului de cooperativizare a agriculturii cu 10 ani in urmă a pus in situație egală pe țăranii muncitori față de mijloacele de producție. Măsurile de perfecționare , adoptate de conducerea partidului și statului nostru în procesul dezvoltării cooperativelor agricole, perfecționarea relațiilor de producție, iar în cadrul acestora a formelor și metodelor de conducere, organizarea și retribuirea muncii au asigurat așezarea pe bazele egalității, a echității și dreptății a raporturilor dintre membrii cooperatori, în dubla lor calitate — de proprietari și producători. O importanță aparte în cadrul acestor forme a avut-o introducerea și generalizarea, începînd cu anul curent, pe bază hotărîrilor Congresului al II-lea al U.N.C.A.P., a acordului global, ca formă de plată a muncii care reflectă în cea mai mare măsură cantitatea și calitatea muncii depuse, proporțional cu producția realizată. Reprezintînd un act de dreptate socială, acordul global reflecă totodată, creșterea nivelului de pregătire profesională și culturală a maselor de cooperatori, introducerea lui solicitind înțelegerea mai adâncă a mecanismului economic, un nivel de cunoștințe mai bogat. Prin urmare, măsura în care această formă de plată este acceptată și generalizată se află în corelație directă cu munca politică și cultural - educativă desfășurată de organizațiile de partid pentru atragerea maselor la soluționarea problemelor economice a unităților, la înțelegerea mecanismelor care le guvernează, la însușirea principiului potrivit căruia metoda de retribuire cea mai bună asigură îmbinarea cea mai fericită dintre interesele generale ale colectivității și cele personale ale membrilor cooperatori. Cea mai evidentă dovadă în acest sens o constituie faptul că în timp ce cooperativele agricole din Saucenița, Văculești, Flămînzi și altele mai aveau unele greutăți cu participarea la muncă, la începutul primăverii acesteia, cooperatori din unități vecine, ca cele din Roma, N. Bălcescu și altele și-au manifestat dorința de a le ajuta, în condițiile aplicării acordului global — pe care l-au înțeles mai bine decât vecinii lor. Ar fi greșit însă ca să nu luăm în considerare în acest caz și experiența anterioară a cooperatorilor din cele două grupe de cooperative agricole. Insă este neîndoielnic că aceasta va sublinia în fapt aprecierea că munca politică și cultural - educativă dusă cu continuitate și susținută de aplicarea consecventă, alături de activitatea organizatorică, a unei retribuiri juste este cea care aduce o contribuție hotăritoare la participarea maselor la realizarea progresului economic și social al unităților. In activitatea practică de traducere în viață a principiilor echității și dreptății se ivesc, desigur, situații particulare, extrem de diverse. Gh. Scripcaru, brigadier la Străteni - Lozna și Mihai Păduraru, secretarul organizației de partid din brigadă ne relatau că insuficienta pregătire politică și profesională a unora este cea care generează situații de inegalitate, pe care unii nici nu o pot înțelege ulterior. Astfel, în brigada lor, în timp ce Maria Grigoruță, Aglaia Vătămănescu ș. a. au terminat prașila la sfeclă chiar în ziua cînd li s-a repartizat cultura, alte cooperatoare ca Profira Bordeanu, Maria I. Burlacu, Silvia Ștefuță, Aurica Vătămănescu, au plecat în ziua respectivă la tîrg , ulterior a plouat citeva zile iar cultura a suferit. Această comportare e caracteristică pentru acei ce pun deasupra intereselor generale pe cele personale, mărunte care reprezintă, în cele din urmă, o reminiscență vechii forme de plată în cea operativa agricolă ce permitea ca lucrările să fie făcute oricînd, numai să fie și nu remunerați latura calitativă, așa cum reușește acum acordul global. Există la unii cooperatori tendința de a pretinde societății mai mult decit ei înșiși dau sau, mai exact, de a se folosi de această calitate numai in situații convenabile. Despre un asemenea caz ne-a vorbit Ion Galanton, președintele cooperativei agricole din Saucenița. — Unii nu înțeleg încă faptul că au calitatea de cooperatori numai in măsura în care participă la muncă in cooperativa agricolă. Din această cauză, ei pretind dreptturi egale cu cele ale țăranilor care participă cu regularitate la muncă în cooperativa agricolă. Avem circa 60—70 cooperatori care lucrează în oraș. In schimb, cu toții pretind să le acordăm lot în folosință cu toate că, unii dintre ei, nu ridică un pas ca să ajute desfășurarea muncii în cooperativa agricolă. Așa s-a prezentat la noi, să-i acordăm lot, Constantin Enache, electrician la Dorohoi, care, atifel cit și soția, nu lucrează la C.A.P. Putem să-i putem să-l tratăm la fel dăm ? ca pe alți salariați ca Vasile Stoleru, Marin Alexandru I. MAXIMIUC (Continuare în pagina a III-a) în întîmpinarea CONFERINȚEI NAȚIONALE A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN — iulie 1972 — A\\\X X^^^^ în pagina a ll-a Sesiunea de referate și comunicări „Rolul științelor sociale în educația ideologică și politică a elevilor“ fiefEfI SĂ NU-MI DAI LECȚI La ședința de lucru, tânărului maistru i se atrase atenția că una din mașinile pe care le avea în subordine a avut de suferit din cauza proastei montări. Impetuos, maistrul "începu să tune și să fulgere, cu toate că nu i se dăduse încă cuvântul: — Să nu-mi dai d-ta lecții mie, tovarășe. Eu am trecut prin școală, am diplomat buzunar și nu permit nimănui să manveze meserie. Și tot așa, cu același ton, de pe poziția lui de maistru calificat, omul nostru i-a „combătut“ pe toti cei care, in pomenita ședință, se ridicaseră Împotriva lui. Totuși mașina scoasă din funcțiune era a lui [UNK] Asupra acestui „amănunt" maistrul nu s-a oprit nici o clipă [UNK] și dădea înainte însă cu învățătura și cu diploma lui care i se păreau de neatacat. Analizîndu-se situația, bilanțul a arătat clar că maistrul mai are totuși, de învățat , așa cum era, mașina lui însemna un gol in producție egal cu citeva zeci de mii Iei pierderi. Și totul fiindcă tînărul maistru, posesor al unei diplome, crede că nu mai are nimic de invitat. Nu primește lecții- VICTOR TEIȘANU L\\\\vi\\\wvã\\\\v\\\vx\\\\\mm^ <• C.A.P. Cucorăni. Se recoltează masa verde destinată furajării animalelor Realizări ale mecanizatorilor Stațiunea de mecanizare a agriculturii din Vorona și-a realizat și depășit planul de venituri pe semestrul I al acestui an, inregistrînd in același o depășire valorică timp de 8000 lei. La față de planul cheltuieli, aferent realizărilor, reușește, o economie de 15 la sută. Rezultate remarcabile au in îndeplinirea planului de venituri și mecanizatorii din S.M.A. Cîndești, Bucecea, Frumușica și Pomirla care au Îndeplinit din planul semestrial între 80 și 96 la sută. în Industria locală A fost îndeplinit planul de producție pe 5 luni In cursul zilei de ieri, întreprinderile de industrie locală din județ au raportat îndeplinirea planului — pe cele 5 luni — la producția industrială globală și marfă precum și livrările la export, realizare ce o închină apropiatei Conferințe Naționale a P.C.R. Pînă la sfîrșitul lunii se vor obține suplimentar 4 milioane lei la producția globală și 6 milioane lei la marfă. In expresie fizică, suplimentul de producție se va regăsi în produse de mobilă în valoare de 300 mii lei, 30 tone săpun pentru rufe, 100 mp covoare, 1100 tone turbă, 500 butoaie de stejar și alte bunuri de consum destinate, în mare măsură, livrărilor la fondul pieței și exportului. Cele mai bune realizări provin de la întreprinderea de industrie locală „Flamura roșie“ Botoșani. LUCRĂRILE CONFERINȚEI NAȚIONALE A SCRIITORILOR în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România au început, luni dimineața, lucrările Conferinței Naționale a Scriitorilor. Eveniment de o deosebită importanță în viața literară a țării, precedat de un larg și constructiv schimb de păreri în presă și în publicațiile de specialitate. Conferința — for amplu, reprezentativ — va dezbate intr-un spirit de înaltă răspundere probleme ale creației scriitoricești și va analiza cele mai eficace căi pentru a transpune în opere literare, într-o expresie originală, de aleasă ținută artistică, viața și munca eroică a constructorilor români, maghiari, germani și de alte naționalități ai noii orînduiri sociale, mărețul program propus de partid privind făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Alături de scriitori, la lucrările Conferinței iau parte numeroși invitațizanți ai instituțiilor reprezencentrale și organizațiilor de masă, membri ai conducerii celorlalte uniuni de creație, alți oameni de artă și cultură. Lucrările Conferinței au fost deschise de Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor. Participanții au ales în unanimitate un prezidiu format din membri ai Biroului Uniunii scriitorior și ai Comitetului de partid, scriitori membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, alte personalități ale vieții noastre iterare. După alegerea organelor de ticru ale Conferinței, a fost adoptată următoarea ordine de zi : Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972 ; Raportul de activitate al Comisiei de cenzori, pe aceeași perioadă ; Discuții ; Aprobarea activității Uniunii scriitorilor și a Comisiei de cenzori, aprobarea Statutului Uniunii scriitorilor ; Alegerea Consiliului Uniunii scriitorilor, a Biroului și a conducerii operative a Uniunii scriitorilor și a Comisiei de cenzori. Conferința a adus un pios omagiu scriitorilor decedați în perioada care a trecut de la ultima adunare generală a scriitorilor din 1968. Intrîndu-se în ordinea de zi, Zaharia Stancu, președintele Uniunii, a prezentat Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972. In continuare, scriitorul Nicolae Tăutu a prezentat raportul Comisiei de cenzori. Au urmat, apoi, dezbaterile generale asupra prezentate. Au luat rapoartelor cuvântul scriitorii : Constantin Chiriță, Alecu Ivan Ghilia, Mircea Radu Iacoban, Hajdu Gyozo, Ilie Păunescu, Ion Negoițescu, Radu Cârneci, Ion Gheorghe, Virgil Teodorescu, Anton Breitenhofer, Ioan Alexandru, Alexandru Dima, Lasz Janos, Aurel Mihale, Romulus Vulpescu, Dan Zamfirescu, Letay Lajos, Leonid Dimov, Corneliu Leu, Liviu Bratoloveanu. Lucrările conferinței continuă. (Agerpres) ÎN EDITURA POLITICĂ A APĂRUT : NICOLAE CEAUȘESCU Cuvîntare la Conferința pe țară a inginerilor și tehnicienilor - 19 mai 1972 - Plenara Comitetului municipal de partid Botoșani Ieri, la Botoșani, a avut loc plenara cu activul a Comitetului municipal de partid, la care au luat parte membrii și membrii supleanți ai Comitetului municipal de partid, membrii comisiei de revizie, activul Comitetului municipal de partid. Plenara a dezbătut și adoptat programul de acțiuni ale muncii politico - educative ce se vor realiza în întîmpinarea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român. Cu acest prilej s-a făcut și instruirea aparatului activului Comitetului municipal de partid privind desfășușurarea adunărilor de partid și cele cu activul pentru desemnarea delegaților la Conferința extraordinară a organizației județene de partid ce se va desfășura la 24 iunie a.c. FONDUL LOCATIV DE STAT REPARTIZAT DUPĂ BUNUL PLAC SAU CONFORM PREVEDERILOR LEGALE ? Dezvoltarea in ultimii ani, intr-un ritm viu a municipiului și orașelor din județul nostru, amplasarea și intrarea în funcțiune a noi obiective industriale, social , culturale și de învățămînt, ca și extinderea activității unora dintre cele existente anterior a determinat o însemnată creștere a populației urbane, prin sporirea numărului muncitorilor, tehnicienilor și specialiștilor veniți din alte localități. Cerință obiectivă a acestui proces, grație politicii consecvente a partidului și statului nostru de a îmbunătăți necontenit nivelul de trai al oamenilor muncii, patru ani, în orașele în ultimii județului s-au construit, din fondurile statului, un număr însemnat de apartamente. Din totalul apartamentelor, așa cum prevăd dispozițiile Legii nr. 10/1968, o bună parte a fost repartizată direct unor întreprinderi și instituții de pe raza orașelor, de repartizarea restului ,ocupîndu-se comitetele executive ale consiliilor populare orășenești și municipal. Exercitîndu-și atribuțiile legale, atit organizațiile economice, cât și organele locale ale puterii și administrației de stat au desfășurat o susținută activitate de repartizare către populație a locuințelor pe criteriile priorității, a necesarului de spațiu determinat de numărul persoanelor, a gradului de confort. Dar, alături de rezultatele bune obținute, atit la nivelul comitetelor executive ale consiliilor populare orășenești și municipal, cel al întreprinderilor cit și la și instituțiilor, persistă încă o serie de deficiențe, deseori încălcîndu-se chiar prevederile legale. Acestea vizează în general, următoarele aspecte : nerepartizarea locuințelor pe criteriul urgențelor propuse de tabelele solicitanților ; nerespectarea prevederilor de repartizare a spațiului necesar pe fiecare persoană ; lipsa de corelare de către consiliile "■"milare a fondului locativ dat in folosință cu necesitățile nominale ale întreprinderilor . Verificînd peste 700 de repartiții de locuințe, proprietate de stat, eliberate în orașul Dorohoi și municipiul Botoșani, membrii Comisiei permanente pentru gospodărirea localităților, construcții și sistematizare, au constatat numeroase încălcări ale reglementărilor legale. Astfel, deși există un tabel de urgențe atât la consiliul popular municipal, cit și la cel al orașului Dorohoi, au fost repartizate locuințe — pe criteriul audiențelor sau al satisfacerii de gusturi și pretenții pe banii statului — unor persoane a căror condiții nu impuneau prioritate. Mai grave ni se par abaterile constatate la Dorohoi, unde comitetul executiv al Consiliului popular orășenesc nici măcar n-a luat în considerație tabelul de urgențe, emițînd ordine de repartiție la 36 de persoane, care puteau foarte bine locui în imobilele ce le dețineau anterior. Numeroase exemple ne stau la dispoziție pentru a ilustra și cel de-al doilea aspect consemnat mai sus. La Botoșani, bunăoară, in timp ce lui Iulian Boza a cărui familie numără nu mai puțin de 9 persoane — i s-a repartizat o cameră și o bucătărie, salariatei Aurica Grigoriu (de la miliție) fiind singură, i se repartizează un apartament cu două camere, iată și alte exemple : P. Iosub 7 persoane — o cameră și bucătărie ; P. Mardarie, 5 persoane, o cameră și o bucătărie. Ing. NICOLAE URECHE președintele Comisiei permanente pentru gospodărire, construcții și sistematizare a Consiliului popular județean (Continuare in pagina a III-a)