Clopotul, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 3406-3482)

1972-05-23 / nr. 3449

« PRIM-PLAN PREEVALUAREA GRIULUI Pînă la 25 mai a.c., in unitățile agricole din ju­dețul nostru trebuie să se încheie o acțiune foar­te importantă — preeva­­luarea producției de griu, secară și orz — solicitată de organele centrale. Specialiștii au obligația să execute aceasta lucra­re cu înaltă exigență, e­­xaminînd fiecare porțiu­ne de tarla, astfel ca, în final, să rezulte o pro­ducție probabilă cit mai apropiată de realitate, pentru a servi corespun­zător intereselor econo­mice ale statului. Cu toate că din iarnă culturile au ieșit relativ slab, gerul micșorind in unele cazuri densitatea, ulterior, datorită admi­nistrării îngrășămintelor chimice, plantele s-au re­dresat satisfăcător, incit în momentul de față, a­­vem culturi bune și chiar foarte bune. Dar chestiu­nea esențială este de a se menține în continuare în această stare, de a se asigura o evoluție bună pe mai departe ceea ce presupune o anumită a­­bi­li­tate și chiar măies­trie tehnică. Experiența anilor 1968 și 1969 prezin­tă multe învățăminte de care trebuie să ținem seama acum. Atunci, din primăvară, griul se pre­zenta frumos și existau premisele unor producții foarte bune. In perioada cînd griul se afla la în­ceputul umplerii bobului, s-au dezvoltat insă ex­trem de viguros buruie­nile, care au anihilat complet pornirea bună și am avut recolte destul de slabe. Anul acesta, cînd desimea de plante, în destule cazuri, nu e pe deplin satisfăcătoare, imburuienirea este feno­menul care poate deveni oricînd de actualitate. Punînd astfel lucrurile, noi considerăm că, odată cu preevaluarea griului, a secării și orzului, in­ginerii agronomi au po­sibilitatea — și obligația morală și materială — să delimiteze clar porțiu­nile pe care se mai poate executa erbicidarea — in special în nordul județu­lui și pe valea Siretului — cât și suprafețele unde e necesar să se facă pli­­vitul. Acordul global îi cointeresează pe coopera­tori să execute orice lu­crare menită să sporească producția. Unii conducă­tori de unități însă sun­t tentați să realizeze eco­nomii, plivitul griului și a celorlalte cereale pă­­ioase fiind de la început exclus dintre lucrările de bază cuprinse in devi­ze. Asemenea „economi", vor trebui obligați de organizațiile de partid să-și rejudece concep­țiile pentru a nu se afla în situația ca la recolta­re să fie puși să plăteas­că despăgubiri coopera­tivei agricole nu au aplicat pentru că măsurile tehnice recomandate. A­­tunci va fi prea tirziu. COMENTATOR PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, DNIȚI-VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 3449 | marți 23 mai 1972 | 4 pagini 30 bani BULETIN INTERN Săptămîna pe care am încheiat-o, bogată în eveni­mente — atit in țară cit și in județ — oferă cronicarului posibilitatea de a sublinia, încă o dată, activitatea politică intensă ce se desfășoară peste tot în întimpinarea Con­ferinței Naționale a Partidului Comunist Român din iu­lie 1972. Zilele trecute, la Botoșani — după cum anunța ziarul nostru — a avut loc plenara Comitetului județean de partid, care a adoptat programul acțiunilor ce se vor în­treprinde — pe plan județean — in întîmpinarea acestui mare eveniment politic. Urmează să aibă loc adunări ale comuniștilor, care vor analiza modul în care se înfăp­tuiesc măsurile stabilite de­ C­onferința Națională a P.C.R. din 1967 și Congresul al X-lea al P.C.R. privind perfec­ționarea organizării și conducerii economiei, a întregii vieți sociale. Din programul adoptat se desprind citeva direcții de acțiune care vor trebui să stea in centrul întregii activi­tăți politico - ideologice. Mai întii, se preconizează ca an­gajamentul inițial — 54 milioane lei — asumat in întrece­rea socialistă dintre județe să fie in totalitate îndeplinit pînă la Conferința Națională. Pe lingă mobilizarea gene­rală de forțe, pentru efectuarea la timp și de calitate a lucrărilor de întreținere a culturilor — moment decisiv în realizarea unor recolte sporite în acest an — în agri­cultură, pînă la 15 iunie 1972, se vor indic­a și lucrările de reparații la întregul parc de tractoare, utilaje și mașini agricole, in așa fel, incit, secerișul să ne găsească bine pregătiți. Programul prevede, de asemenea, importante obiective in zootehnie, în celelalte domenii de activitate. Este, după cum se vede, o perioadă care reclamă efor­­turi încordate, responsabile din partea fiecărei unități, organizații, a fiecărui om al muncii pentru a cinsti — după bunul nostru obicei — marile evenimente politice, cu realizări dintre cele mai bune în producție. In același timp, in adunările generale ale organiza­țiilor de partid, în invățămîntul ideologic, la căminele culturale, și cluburi vor fi dezbătute și aprofundate pro­bleme legate de perfecționarea organizării și conducerii economiei și a vieții sociale, a conducerii științifice a societății socialiste, creșterea rolului conducător al parti­dului, dezvoltarea democrației socialiste etc. La Botoșani, se va organiza, pînă la 15 iunie 1972, o expoziție care să înfățișeze realizările obținute în cadrul județului de Conferința Națională și pînă în prezent, precum și per­­n­spectivele de dezvoltare ale județului în anii viitori. Ex­poziții asemănătoare — care să reflecte drumul parcurs GH. JAUCA (Continuare în pagina a III-a) EGALI IN DREPTURI. EGALI IN OBLIGA­ȚII încheierea procesului de co­operativizare a agriculturii cu 10 ani in urmă a pus in situație egală pe țăranii mun­citori față de mijloacele de producție. Măsurile de per­fecționare , adoptate de con­ducerea partidului și statului nostru în procesul dezvoltă­rii cooperativelor agricole, perfecționarea relațiilor de producție, iar în cadrul aces­tora a formelor și metodelor de conducere, organizarea și retribuirea muncii au asigu­rat așezarea pe bazele egali­tății, a echității și dreptății a raporturilor dintre mem­brii cooperatori, în dubla lor calitate — de proprietari și producători. O importanță a­­parte în cadrul acestor for­me a avut-o introducerea și generalizarea, începînd cu anul curent, pe bază hotărîri­­lor Congresului al II-lea al U.N.C.A.P., a acordului glo­bal, ca formă de plată a muncii care reflectă în cea mai mare măsură cantitatea și calitatea muncii depuse, proporțional cu producția realizată. Reprezintînd un act de dreptate socială, acordul glo­bal reflecă totodată, crește­rea nivelului de pregătire pro­fesională și culturală a ma­selor de cooperatori, intro­ducerea lui solicitind înțe­legerea mai adâncă a mecanis­mului economic, un nivel de cunoștințe mai bogat. Prin urmare, măsura în care aceas­tă formă de plată este accep­tată și generalizată se află în corelație directă cu munca politică și cultural - educati­vă desfășurată de organiza­țiile de partid pentru atra­gerea maselor la soluționa­rea problemelor economice a unităților, la înțelegerea me­canismelor care le guvernează, la însușirea principiului po­trivit căruia metoda de retri­buire cea mai bună asigură îmbinarea cea mai fericită dintre interesele generale ale colectivității și cele perso­nale ale membrilor coopera­tori. Cea mai evidentă do­vadă în acest sens o consti­tuie faptul că în timp ce co­operativele agricole din Sau­­cenița, Văculești, Flămînzi și altele mai aveau unele greu­tăți cu participarea la mun­că, la începutul primăverii a­­cesteia, cooperatori din uni­tăți vecine, ca cele di­n Ro­ma, N. Bălcescu și altele și-au manifestat dorința de a le a­­juta, în condițiile aplicării a­­cordului global — pe care l-au înțeles mai bine decât vecinii lor. Ar fi greșit însă ca să nu luăm în considerare în acest caz și experiența anterioară a cooperatorilor din cele două grupe de cooperative a­­gricole. Insă este neîndoielnic că aceasta va sublinia în fapt aprecierea că munca po­litică și cultural - educativă dusă cu continuitate și susți­nută de aplicarea consecventă, alături de activitatea organi­zatorică, a unei retribuiri juste este cea care aduce o contri­buție hotăritoare la partici­parea maselor la realizarea progresului economic și so­cial al unităților. In activitatea practică de traducere în viață a princi­piilor echității și dreptății se ivesc, desigur, situații parti­culare, extrem de diverse. Gh. Scripcaru, brigadier la Străteni - Lozna și Mihai Pă­duraru­, secretarul organiza­ției de partid din brigadă ne relatau că insuficienta pregă­tire politică și profesională a unora este cea care generează situații de­­ inegalitate, pe care unii nici nu o pot înțelege ul­terior. Astfel, în brigada lor, în timp ce Maria Grigoruță, Aglaia Vătămănescu ș. a. au terminat prașila la sfeclă chiar în ziua cînd li s-a re­partizat cultura, alte coopera­toare ca Profira Bordeanu, Maria I. Burlacu, Silvia Ște­­fuță, Aurica Vătămănescu, au plecat în ziua respectivă la tîrg , ulterior a plouat cite­va zile iar cultura a suferit. Această comportare e carac­teristică pentru acei ce­­ pun deasupra intereselor gene­rale pe cele personale, mă­runte care reprezintă, în cele din urmă, o reminiscență vechii forme de plată în ce­a operativa agricolă ce permitea ca lucrările să fie­ făcute­ ori­cînd, numai să fie și nu remu­nera­ți latura calitativă, așa cum reușește acum acordul global. Există la unii cooperatori tendința de a pretinde so­cietății mai mult decit ei în­șiși dau sau, mai exact, de a se folosi de această calitate numai in situații convenabile. Despre un asemenea caz ne-a vorbit Ion Galanton, pre­ședintele cooperativei agricole din Saucenița. — Unii nu înțeleg încă fap­tul că au calitatea de coope­ratori numai in măsura în care participă la muncă in cooperativa agricolă. Din a­­ceastă cauză, ei pretind drept­­turi egale cu cele ale țărani­lor care participă cu regu­laritate la muncă în coopera­tiva agricolă. Avem circa 60—70 cooperatori care lu­crează în oraș. In schimb, cu toții pretind să le acordăm lot în folosință cu toate că, unii dintre ei, nu ridică un pas ca să ajute desfășurarea muncii în cooperativa agricolă. Așa s-a prezentat la noi, să-i acor­dăm lot, Constantin­­ Enache, electrician la Dorohoi, care, atif­el cit și­­ soția, n­u lucrează la C.A.P. Putem să-i putem să-l tratăm la fel dăm ? ca pe alți salariați ca Vasile Stoleru, Marin Alexandru I. MAXIMIUC (Continuare în pagina a III-a) în întîmpinarea CONFERINȚEI NAȚIONALE A PARTIDULUI­­ COMUNIST ROMÂN — iulie 1972 — A\\\­­X­­ X­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­^^^^ în pagina a ll-a Sesiunea de referate și comunicări „Rolul științelor sociale în educația ideologică și politică a elevilor“ fiefEfI­­ SĂ NU-MI DAI LECȚI La ședința de lucru, tânărului maistru i se atrase atenția că una din mașinile pe care le avea în subordine a avut de sufe­rit din cauza proastei montări. Impetuos, maistrul "începu să tune și să­ fulgere, cu toate că nu i se dăduse încă cuvântul: — Să nu-mi dai d-ta lecții mie, tova­rășe. Eu am trecut prin școală,­ am di­­ploma­t buzunar și nu permit nimănui să ma­nveze meserie. Și tot așa, cu același ton, de pe poziția lui de maistru calificat, omul nostru i-a „combătut“ pe toti cei care, in pomenita ședință, se ridicaseră Împotriva lui. Totuși mașina scoasă din funcțiune era a lui [UNK] Asupra acestui „amănunt" maistrul nu s-a oprit nici o clipă [UNK] și dădea înainte însă cu învățătura și cu diploma lui care i se păreau de neatacat. Analizîndu-se si­tuația, bilanțul a arătat clar că maistrul mai are totuși, de învățat , așa cum era, mașina lui însemna un gol in producție egal cu citeva zeci de mii Iei pierderi. Și­­ totul fiindcă tînărul maistru, posesor al unei diplome, crede că nu mai are nimic de invitat. Nu primește lecții- VICTOR TEIȘANU L\\\­­­­­­­­­­\vi\\\wvã\\\\v\\­­­­­­­\vx\\\­­\\mm^ <• C.A.P. Cucorăni. Se re­coltează masa verde destinată furajării ani­malelor Realizări ale mecanizatorilor Stațiunea de mecani­zare a agriculturii din Vorona și-a realizat și depășit planul de veni­turi pe semestrul I al acestui an, inregis­­trînd in același o depășire valorică timp de 8000 lei. La față de planul cheltuieli, aferent realizărilor, reușește, o economie de 15 la sută. Rezultate remarca­bile au in îndeplinirea planului de venituri și mecanizatorii d­i­n S.M.A. Cîndești, Buce­­cea, Frumușica și Po­­mirla care au Îndepli­nit din planul semes­trial între 80 și 96 la sută. în Industria locală A fost îndeplinit planul de producție pe 5 luni In cursul zilei de ieri, în­treprinderile de industrie lo­cală din județ au raportat în­deplinirea planului — pe cele 5 luni — la producția indus­trială globală și marfă pre­cum și livrările la export, rea­lizare ce o închină apropiatei Conferințe Naționale a P.C.R. Pînă la sfîrșitul lunii se vor obține suplimentar 4 milioa­ne lei la producția globală și 6 milioane lei la marfă. In expresie fizică, suplimentul de producție se va regăsi în pro­duse de mobilă în valoare de 300 mii lei, 30 tone săpun pen­tru rufe, 100 m­p covoare, 1100 tone turbă, 500 butoaie de ste­jar și alte bunuri de consum destinate, în mare măsură, livrărilor la fondul pieței și exportului. Cele mai bune realizări pro­vin de la întreprinderea de industrie locală „Flamura ro­șie“ Botoșani. LUCRĂRILE CONFERINȚEI NAȚIONALE A SCRIITORILOR în sala mică a Palatului Re­publicii Socialiste România au început, luni dimineața, lucrările Conferinței Naționa­le a Scriitorilor. Eveniment de o deosebită importanță în viața literară a țării, precedat de un larg și constructiv schimb de pă­reri în presă și în publicați­ile de specialitate. Conferința — for amplu, reprezentativ — va dezbate intr-un spirit de înaltă răspundere probleme ale creației scriitoricești și va analiza cele mai eficace căi pentru a transpune în opere literare, într-o expresie origi­nală, de aleasă ținută artistică, viața și munca eroică a con­structorilor români, maghiari, germani și de alte naționali­tăți ai noii orînduiri sociale, mărețul program propus de partid privind făurirea socie­tății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Alături de scriitori, la lu­crările Conferinței iau parte numeroși invitați­­­zanți ai instituțiilor reprezen­centrale și organizațiilor de masă, membri ai conducerii celorlal­te uniuni de creație, alți oa­meni de artă și cultură. Lucrările Conferinței au fost deschise de Zaharia Stan­­cu, președintele Uniunii Scri­itorilor. Participanții au ales în una­nimitate un prezidiu format din membri ai Biroului Uniu­nii scriitorior și ai Comitetu­lui de partid, scriitori membri ai Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, alte personalități ale vieții noastre iterare. După alegerea organelor de ticru ale Conferinței, a fost a­doptată următoarea ordine de zi : Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scriitori­lor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972 ; Raportul de activitate al Comisiei de cen­zori, pe aceeași perioadă ; Dis­cuții ; Aprobarea activității U­­niunii scriitorilor și a Comisiei de cenzori, aprobarea Statutu­lui Uniunii scriitorilor ; Ale­gerea Consiliului Uniunii scri­itorilor, a Biroului și a con­ducerii operative a Uniunii scriitorilor și a Comisiei de cenzori. Conferința a adus un pios omagiu scriitorilor decedați în perioada care a trecut de la ultima adunare generală a scriitorilor din 1968. Intrîndu-se în ordinea de zi, Zaharia Stancu, președin­tele Uniunii, a prezentat Ra­portul de activitate al Consi­liului Uniunii scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972. In continuare, scriitorul Ni­­colae Tăutu a prezentat ra­portul Comisiei de cenzori. Au urmat, apoi, dezbaterile generale asupra prezentate. Au luat rapoartelor cuvântul scriitorii : Constantin Chiriță, Alecu Ivan Ghilia, Mircea Ra­du Iacoban, Hajdu Gyozo, Ilie Păunescu, Ion Negoițescu, Ra­du Cârneci, Ion Gheorghe, Vir­gil Teodorescu, Anton Breiten­­hofer, Ioan Alexandru, Ale­xandru Dima, Lasz Janos, Au­rel Mihale, Romulus Vulpes­­cu, Dan Zamfirescu, Letay Lajos, Leonid Dimov, Corne­­liu Leu, Liviu Bratoloveanu. Lucrările conferinței conti­nuă. (Agerpres) ÎN EDITURA POLITICĂ A APĂRUT : NICOLAE CEAUȘESCU­ Cuvîntare la Conferința pe țară a inginerilor și tehnicienilor - 19 mai 1972 - Plenara Comitetului municipal de partid Botoșani Ieri, la Botoșani, a avut loc plenara cu activul a Co­mitetului municipal de partid, la care au luat parte mem­brii și membrii supleanți ai Comitetului municipal de partid, membrii comisiei de revizie, activul Comitetului municipal de partid. Plenara a dezbătut și adoptat programul de acțiuni ale muncii politico - educative ce se vor realiza în întîm­pinarea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Ro­mân. Cu acest prilej s-a făcut și instruirea aparatului activului Comitetului municipal de partid privind desfășu­șu­rarea adunărilor de partid și cele cu activul pentru de­semnarea delegaților la Conferința extraordinară a orga­nizației județene de partid ce se va desfășura la 24 iunie a.c. FONDUL LOCATIV DE STAT REPARTIZAT DUPĂ BUNUL PLAC SAU CONFORM PREVEDERILOR LEGALE ? Dezvoltarea in ultimii ani, intr-un ritm viu a municipiu­lui și orașelor din județul nos­tru, amplasarea și intrarea în funcțiune a noi obiective in­dustriale, social , culturale și de învățămînt, ca și extinde­rea activității unora dintre cele existente anterior a deter­minat o însemnată creștere a populației urbane, prin spori­rea numărului muncitorilor, tehnicienilor și specialiștilor veniți din alte localități. Ce­rință obiectivă a acestui pro­ces, grație politicii consec­vente a partidului și statului nostru de a îmbunătăți ne­contenit nivelul de trai al oa­menilor muncii, patru ani, în orașele în ultimii județu­lui s-au construit, din fondu­rile statului, un număr în­semnat de apartamente. Din totalul apartamentelor, așa cum prevăd dispozițiile Le­gii nr. 10/1968, o bună parte a fost repartizată direct unor întreprinderi și instituții de pe raza orașelor, de repartiza­rea restului ,ocupîndu-se co­mitetele executive ale consi­liilor populare orășenești și municipal. Exercitîndu-și a­­tribuțiile legale, atit organiza­țiile economice, cât și orga­nele locale ale puterii și ad­ministrației de stat au desfă­șurat o susținută activitate de repartizare către populație a locuințelor pe criteriile prio­rității, a necesarului de spa­țiu determinat de numărul persoanelor, a gradului de confort. Dar, alături de rezul­tatele bune obținute, atit la nivelul comitetelor executive ale consiliilor populare oră­șenești și municipal, cel al întreprinderilor cit și la și in­stituțiilor, persistă încă o se­rie de deficiențe, deseori în­­călcîndu-se chiar prevederile legale. Acestea vizează în general, următoarele aspecte : nerepartizarea locuințelor pe criteriul urgențelor propuse de tabelele solicitanților ; ne­­respectarea prevederilor de repartizare a spațiului nece­sar pe fiecare persoană ; lipsa de corelare de către consiliile "■­"milare a fondului locativ dat in folosință cu necesită­țile nominale ale întreprinde­rilor . Verificînd peste 700 de re­partiții de locuințe, proprie­tate de stat, eliberate în ora­șul Dorohoi și municipiul Bo­toșani, membrii Comisiei per­manente pentru gospodărirea localităților, construcții și sis­tematizare, au constatat nu­meroase încălcări ale regle­mentărilor legale. Astfel, deși există un tabel de urgențe atât la consiliul popular mu­nicipal, cit și la cel al orașu­lui Dorohoi, au fost reparti­zate locuințe — pe criteriul audiențelor sau al satisfacerii de gusturi și pretenții pe ba­nii statului — unor persoane a căror condiții nu impuneau prioritate. Mai grave ni se par abaterile constatate la Do­rohoi, unde comitetul execu­tiv al Consiliului popular oră­șenesc nici măcar n-a luat în considerație tabelul de urgen­țe, emițînd ordine de reparti­ție la 36 de persoane, care pu­teau foarte bine locui în imo­bilele ce le dețineau anterior. Numeroase exemple ne stau la dispoziție pentru a ilustra și cel de-al doilea aspect con­semnat mai sus. La Botoșani, bunăoară, in timp ce lui Iulian Boz­a a cărui familie numără nu mai puțin de 9 persoane — i s-a repartizat o cameră și o bucătărie, salariatei Aurica Grigoriu (de la miliție) fiind singură, i se repartizează un apartament cu două camere, iată și alte exemple : P. Iosub 7 persoane — o cameră și bu­cătărie ; P. Mardarie, 5 per­soane, o cameră și o bucătărie. Ing. NICOLAE URECHE președintele Comisiei perma­nente pentru gospodărire, con­strucții și sistematizare a Con­siliului popular județean (Continuare in pagina a III-a)

Next