Clopotul, 1986 (Anul 42, nr. 4751-4802)

1986-01-03 / nr. 4751

Omagiu tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu (Urmare din pag. 1) După 23 August 1944, tovarășa Elena Ceaușescu a dus o con­tribuție dintre cele mai însem­nate la victoria și edificarea socialismului în România. Om politic de remarcabilă anver­gură, avînd calitatea de mem­bru al Comitetului Politic E­­xecutiv al C.C. al P.C.R. și de prim viceprim-ministru al guvernului, tovarășa Elena Ceaușescu este totodată om de știință de recunoscută valoa­re mondială. Ca tovarășă de viață a eminentului revoluțio­nar care ține în mîinile sale destinele patriei, conducătorul iubit al partidului nostru, to­varășa Elena Ceaușescu este un exemplu de împletire ar­monioasă a înaltelor răspun­deri încredințate de partid și societate, cu acelea față de fa­milie, ca soție și mamă. Bio­grafia sa luminoasă este cel mai înalt exemplu pentru fe­meile din țara noastră. Lupta politică pentru dezvoltarea multilaterală a societății socia­liste românești și creșterea ni­velului civilizației noastre se conjugă permanent cu strălu­cita activitate pe tărîmul ști­inței și al înfloririi învățămîn­­tului românesc, cu atenția a­­cordată educării și instruirii tinerelor generații. De 21 de ani, poporul român parcurge o măreață epocă is­torică numită cu mîndrie EPOCA CEAUȘESCU. Este perioada istorică cea mai bo­gată în împliniri, în care civi­lizația socialistă a înflorit ple­nar pe pămîntul românesc. Toate acestea le datorăm gîn­­dirii și acțiunii cutezătoare ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, strălucit revoluționar și pa­triot, ctitorul unei Românii noi și înfloritoare. Este un adevăr de netăgăduit că, alături de conducătorul nostru mult sti­mat și iubit, tovarășa Elena Ceaușescu a adus contribuții inestimabile la făurirea acestui nou destin al noii patrii a po­porului român. Remarcabil și dinamic om politic, a fost și este mereu prezentă în activi­tatea politico-organizatorică. Il însoțește permanent pe secre­tarul general al partidului în vizitele sale de lucru în toate colțurile țării, participînd cu strălucire și eficiență la dia­logul marelui conducător cu țara, cu toți oamenii muncii. In știință, tovarășa Elena Ceaușescu a întreprins cerce­tări deschizătoare de noi ori­zonturi. Opera vastă a­­ Dom­niei sale, născută pe tărîmul creației științifice originale, re­prezintă cu strălucire știința românească, tradițiile ei uma­niste, vigoarea și productivi­tatea ei actuală. Ca recunoaș­tere internațională a meritelor sale, i-au fost acordate înalte distincții și titluri, ca mem­bră activă și de onoare a u­­nor prestigioase foruri științi­fice din diverse țări ale lumii, doctor honoris causa al mai multor universități, academii și institute din Europa, Ame­rica, Asia și Africa. Militînd­­ pentru întărirea colaborării dintre oamenii de știință ro­mâni și din alte țări, tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu acordă o deo­sebită însemnătate funcției so­ciale a științei, răspunderii și menirii umaniste a tuturor oa­menilor de știință de a acțio­na ca pretutindeni descoperi­rile științifice, cuceririle ge­niului uman să servească o­­mului, bunăstării și fericirii sale, păcii și progresului între­gii umanități. în calitate de președinte al Comitetului na­țional român „Oamenii de ști­ință și pacea“, tovarășa Elena Ceaușescu militează neobosit pentru pacea omenirii. Am trăit în anul 1985 eve­nimente politice de mare im­portanță printre care și Con­gresul Științei și Invățămîn­­tului. Lucrările Congresului au relevat cu putere progresul extraordinar al științei și în­­vățămintului românesc, proces la a cărui înfăptuire a avut un rol de seamă tovarășa Elena Ceaușescu, în semn de recu­noaștere a marilor sale merite politice și științifice, pentru a­­ avea garanția înaintării pe calea progresului, a fost de­semnată în funcția de pre­ședinte al Consiliului Național al Științei și Invățămîntului. Este încă o dovadă a prețuirii de care se bucură munca sa exemplară pe tărîmul științei și al pregătirii tinerelor gene­rații pentru a deveni viitori constructori ai comunismului in România. Tovarășa Elena Ceaușescu este un­ exemplu minunat pen­tru toate femeile din țara noas­tră de participare cit mai ac­tivă la opera vastă, complexă, de înfăptuire a programului partidului de făurire a socie­tății socialiste multilateral dez­voltate și de înaintare spre comunism. Ne stau in față sar­cini economice și social-cultu­­rale mari și ele nu pot fi în­făptuite decit prin munca în­tregului popor. Iar femeile ca­re reprezintă jumătate din populația țării și a căror pon­dere este însemnată în indus­trie, agricultură, cercetare ști­ințifică — au și trebuie să ai­bă în continuare, urmînd e­­xemplul tovarășei Elena Ceaușescu, o contribuție de seamă la înfăptuirea tuturor sarcinilor pe care partidul le-a pus în fața oamenilor muncii. Aniversarea zilei de naștere a tovarășei Elena Ceaușescu este o sărbătoare scumpă po­porului nostru. Sărbătorim cu dragoste și respect pe luptăto­rul revoluționar dîrz, care mi­litează eroic pentru binele pa­triei și poporului român, pen­tru pacea lumii întregi. Săr­bătorim cu admirație pe ma­rele om de știință care a con­tribuit la înflorirea spirituală și economică a patriei. Sărbă­torim pe tovarășa de viață a ilustrului nostru conducător, femeia mamă exemplară, care, devotată propriei familii, s-a devotat muncii de educație a tinerelor generații, împreună cu întregul popor locuitorii plaiurilor botoșănene aduc un omagiu fierbinte și prinosul lor de recunoștință tovarășei Elena Ceaușescu.J Urare Sub semnul păcii și-al rodirii, Pe româneasca vatră­ a nemuririi, In calendarul inimilor, iată, înscriem, cu respect, această dată , In noul an fiind întîia, Aleasă sărbătoare-n România, Omagiu vă aducem In dulce cint, Cu dragostea nețărmurită în cuvînt. Tovarășa Elena Ceaușescu, mîndru nume. Tovarășei Elena Ceaușescu Care științei românești i-a conferit renume, Și­ alături de al patriei EROU, Lumină lină sunteți spre mileniul nou, La ceas de sărbătoare, din plai de Botoșani, Cu dragoste fierbinte Vă spunem : „La mulți ani“ ! Mihai N. LAU In climatul de puternică e­­fervescență politică, creat de orientările și indicațiile însu­­flețitoare cuprinse în cuvîntă­­rile rostite de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la reuniunile politice naționale ce au avut loc în preajma sfir­­șitului de an și cincinal în Ca­pitală, vizind mobilizarea lar­gă a oamenilor muncii din toate domeniile la înfăptuirea planului pe anul 1986, a viito­rului cincinal, la sfirșitul săp­­tămînii trecute a avut loc, la Botoșani, plenara Comitetului județean de partid cu activul La lucrările plenarei au luat parte membrii și membrii su­pleanți ai Comitetului jude­țean de partid, comisia de re­vizie, activul de partid din e­­conomia județului, cadre de partid, de stat și de speciali­tate, aparatul Comitetului ju­dețean de partid. Lucrările ple­narei au fost deschise de to­varășul Iulian Ploștinaru, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comi­tetului județean Botoșani P.C.R., președintele Comitetu­­l­­ui executiv al Consiliului popular județean. La propunerea biroului Co­mitetului județean de partid, plenara a adoptat în unanimi­tate și dezbătut următoarea ordine de zi : 1. Măsuri organizatorice : a­­plicarea Hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 14 decembrie 1985, privind înființarea funcției de secretar și a secției pentru problemele din agricultură la comitetul județean de partid. 2. Raport privind modul în care au acționat organele și organizațiile de partid, con­ducerile de unități pentru rea­lizarea sarcinilor de plan în perioada 1981—1985 și măsu­rile politico-organizatorice și tehnico-economice ce trebuiesc întreprinse pentru realizarea sarcinilor în anul 1986 și în cincinalul 1986—1990 . Hotă­­rîrea plenarei Comitetului ju­dețean de partid cu activul din industrie, construcții, tran­sporturi, circulația mărfurilor și finanțe ; 3. Raport privind modul în care au acționat organele și organizațiile de partid, consi­liile populare, organele agri­cole și conducerile unităților pentru înfăptuirea Programu­lui prioritar de dezvoltare a zootehniei și măsurile ce se impun pentru realizarea sar­cinilor ce revin județului în acest domeniu din documen­tele Congresului al XIII-lea al partidului pentru anul 1986 și întregul cincinal 1986-1990. Program de măsuri privind înfăptuirea obiectivelor și sar­cinilor stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului cu privire la dezvoltarea zooteh­niei în anul 1986 și întregul cincinal 1986—1990 în județul nostru ; 4. Informare privind măsu­rile întreprinse de Comitetul executiv al Consiliului popu­lar județean pentru autocon­­ducerea, autogestiunea econo­­mico-financiară și autofinan­țarea unităților administrativ­­teritoriale în anul 1986 și prin­cipalele direcții de acțiune pentru înfăptuirea acestor o­­biective . 5. Programul județean pri­vind folosirea resurselor ne­convenționale de energie în perioada 1986—1990. In legătură cu măsurile or­ganizatorice privind aplicarea Hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 14 decembrie 1983,­ plenara a hotărît cooptarea în Comite­tul județean de partid, alege­rea în biroul comitetului și ca secre­tar al Comitetului jude­țean de partid cu problemele din agricultură a tovarășului Matei Georgescu. In conformitate cu prevede­rile statutare a fost prezentată o informare privind activita­tea biroului și secretariatului Comitetului județean de partid de la plenara precedentă pînă în prezent; în continuare, în fața participanților au fost prezentate documentele prevă­zute la ordinea de zi, de către tovarășii Mihai Bodoașcă, La­­zăr Băciucu, Ioan Floareș, se­cretari ai Comitetului jude­țean de partid, Ștefan Panai­­tiu, prim vicepreședinte și Ni­colae Ureche, al Comitetului vicepreședinte executiv Consiliului popular județean.al Analiza pe teme din agricul­tură a fost susținută și de un film documentar, realizat de către secția propagandă, inti­tulat „Toamna 1985“. In cadrul plenarei, pe mar­ginea documentelor prezenta­te, au luat cuvintul tovarășii Mihai Bîrliga, Gh. Prahovea­­nu, Șt. Simion, Ion Toma, D. Barnea, C. Diaconescu, Adrian Roșea, Gh. Axinte, Al. Budea­­nu, P. Sîrghie, Ion Mircu, Ion Spiridon, Gh. Lungu, Ion Ho­­reanu, Gh. Hobjilă, C. Azam­­firei, Ion Furtună, N. Matei, Emil Mihai Alexa, Elena Bu­­rac, C. Agapie, Ana Timofti, Mircea Moga, Florin Pocol, M. Chihaia, Mircea Onofrei, Adri­an Steinbach, Maria Moisoiu, Marin Lucian, C. Rîpanu, Nistor Răcnea, Teodora San­du, Ilie Mihoreanu. In încheierea lucrărilor ple­narei a luat cuvintul tovarășul Iulian Ploștinaru. Documentele prezentate, dez­baterile care au avut loc au subliniat marile succese obți­nute in dezvoltarea economi­­co-socială a țării în anii EPO­CII CEAUȘESCU și, în acest context, în județul Botoșani, fermitatea cu care conducerea partidului, personal tovarășul Nicolae Ceaușescu promovea­­ză politica de dezvoltare ar­monioasă a tuturor zonelor, ceea ce a permis să se obțină și pe aceste plaiuri ritmuri înalte de dezvoltare în cinci­nalul încheiat recent. Față de anul 1980, producția industria­lă a crescut cu 65,2% cu un ritm mediu anual de 10,55%, atingînd în 1985 o valoare a producției marfă de 9,9 miliar­de lei; agricultura s-a dezvol­tat intr-un ritm mediu de 8,5% anual ; au fost puse în funcțiune 30 capacități indus­triale mai importante, nume­roase obiective agrozootehnice, au fost date în folosință 14.400 apartamente, 1200 locuri în că­mine de nefamiliști, 400 pa­turi în unități spitalicești, 105 săli de clasă, 58.000 m.p. spa­ții comerciale. Prestările de servicii, transporturile și alte sectoare au cunoscut, la fel, importante creșteri. Concomitent cu sporurile de producție fizică și valorică s-au obținut și însemnate creș­teri calitative și de eficiență. Productivitatea muncii este cu 8,6 la sută mai mare decât cea realizată în 1980, iar cheltu­ielile la 1­000 lei producție marfă s-au redus cu 15,6 lei, în prezent peste 69 la sută din producția industrială totală a județului este reprezentată din produse care se execută la ni­vel mondial. O vastă activitate s-a des­fășurat pe linia folosirii eco­nomicoase a materiilor prime și energiei, a gospodăririi ju­dicioase a acestora. In ultimii 5 ani au fost reduse consumu­rile planificate cu 3500 tone fire textile, aproape peste 46.000 MWh energie electrică, au fost colectate și reintrodu­se in circuitul economic, pes­te plan, importante cantități de materiale refolosibile. In a­­cest interval s-au construit și pus în funcțiune 11 obiective care valorifică resursele ener­getice secundare neconvențio­nale sau de recuperare a e­­nergiei refolosibile, care au contribuit la disponibilizarea a peste 28.000 tone combustibil convențional. Dezvoltarea economiei jude­țului, a ocrotirii sănătății, a invățămîntului și culturii au determinat creșterea nivelului de trai material și spiritual al populației. Numărul persona­lului muncitor a crescut în a­­ceastă perioadă cu aproape 5700, iar veniturile lunare me­dii din retribuirea muncii au sporit de la 2004 lei în 1980 la aproape 2500 lei în 1985. Trebuie spus însă că succe­sele puteau fi cu mult mai mari dacă în activitatea orga­nelor și organizațiilor de par­tid, de stat, de masă și ob­ștești, a consiliilor oamenilor muncii nu s-ar fi manifestat unele lipsuri și neajunsuri, dacă s-ar fi asigurat o mai de­plină valorificare a rezervelor existente și s-ar fi acționat ca spirit de ordine și disciplină în fiecare sector și loc de mun­că. Analizînd critic toate a­­ceste lipsuri din domeniul in­dustriei, a agriculturii, în spe­cial a zootehniei, din construc­ții, ca și din toate celelalte domenii, așa cum a indicat secretarul general al partidu­lui, plenara a adoptat măsuri, care să asigure recuperarea u­­nor restanțe, îndeplinirea în bune condiții a planului pe 1986 și pe întregul cincinal în care am intrat. Expresie a preocupărilor conducerii partidului, perso­nal ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, planul pe anul 1986 marchează, ca și pentru întreaga țară, și în județul nostru o etapă de dezvoltare pe un plan superior. In indus­trie, producția marfă urmează să crească la 11,8 miliarde lei, cu circa 19,2 la sută mai mare decit preliminările pe anul 1985. Se are în vedere ca 90 la sută din sporul total de producție să se realizeze pe capac­itățile existente, prin creșterea productivității mun­cii. In industria mică este pre­văzută o creștere de 11,7 la sută care, împreună cu pres­tările de servicii, trebuie să atingă în acest an o valom­e de 4738 lei pe locuitor. Creșteri substanțiale se prevăd L. pro­ducția­­ de export — de peste 65 la sută pe ambele relații. Va crește, totodată, a­ductivi­­tatea muncii cu 21,5 la sută, indici superiori urmînd să se realizeze și în ceea ce priveș­te eficiența economică. In agricultură, planul pe 1986 prevede să se realizeze în județ peste 815.000 tone ce­reale, aproape 22.000 tone floa­rea soarelui și rapiță, 478.000 tone sfeclă de zahăr, sporuri importante la alte plante teh­nice, în legumicultură, viticul­tură, pomicultură, precum și în dezvoltarea șeptelului și producției animaliere Toate acestea urmează să se realize­ze pe baza valorificării supe­rioare a pămîntului, a mijloa­celor tehnico-materiale și for­ței de muncă, prin măsuri fer­me pentru îmbunătățirea or­ganizării muncii, instaurarea unui spirit de deplină ordine și disciplină în toate unitățile agricole, prin întărirea răs­punderii cadrelor tehnice și de conducere, a cooperatorilor și mecanizatorilor, a tuturor oamenilor muncii din agricul­tură, pe linia creșterii pro­ducției și eficienței economice, în investiții urmează să se realizeze în anul 1986 un vo­lum de 1,7 miliarde lei. Ac­centul trebuie pus pe darea la termen în funcțiune a tu­turor capacităților productive, a apartamentelor și celorlalte obiective economice, sociale și edilitar-gospodărești. Planul prevede sarcini ma­jore și în toate celelalte do­menii de activitate. Plenara Comitetului jude­țean de partid, prin documen­tele adoptate a exprimat ho­­tărîrea comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii din județ de a acționa cu exigență și răs­pundere sporite pentru înfăp­tuirea indicațiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, a hotărîri­­lor Congresului al XIII-lea al partidului privind realizarea planului pe 1986 și întregul cincinal, privind ridicarea ju­dețului Botoșani pe noi trep­te de dezvoltare economică și socială. Plenara Comitetului județean de partid cu activul ■CLOPOTUL — vineri, 3 ianuarie 19862

Next