Clopotul, 1986 (Anul 42, nr. 4751-4802)
1986-01-03 / nr. 4751
Omagiu tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu (Urmare din pag. 1) După 23 August 1944, tovarășa Elena Ceaușescu a dus o contribuție dintre cele mai însemnate la victoria și edificarea socialismului în România. Om politic de remarcabilă anvergură, avînd calitatea de membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. și de prim viceprim-ministru al guvernului, tovarășa Elena Ceaușescu este totodată om de știință de recunoscută valoare mondială. Ca tovarășă de viață a eminentului revoluționar care ține în mîinile sale destinele patriei, conducătorul iubit al partidului nostru, tovarășa Elena Ceaușescu este un exemplu de împletire armonioasă a înaltelor răspunderi încredințate de partid și societate, cu acelea față de familie, ca soție și mamă. Biografia sa luminoasă este cel mai înalt exemplu pentru femeile din țara noastră. Lupta politică pentru dezvoltarea multilaterală a societății socialiste românești și creșterea nivelului civilizației noastre se conjugă permanent cu strălucita activitate pe tărîmul științei și al înfloririi învățămîntului românesc, cu atenția acordată educării și instruirii tinerelor generații. De 21 de ani, poporul român parcurge o măreață epocă istorică numită cu mîndrie EPOCA CEAUȘESCU. Este perioada istorică cea mai bogată în împliniri, în care civilizația socialistă a înflorit plenar pe pămîntul românesc. Toate acestea le datorăm gîndirii și acțiunii cutezătoare ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, strălucit revoluționar și patriot, ctitorul unei Românii noi și înfloritoare. Este un adevăr de netăgăduit că, alături de conducătorul nostru mult stimat și iubit, tovarășa Elena Ceaușescu a adus contribuții inestimabile la făurirea acestui nou destin al noii patrii a poporului român. Remarcabil și dinamic om politic, a fost și este mereu prezentă în activitatea politico-organizatorică. Il însoțește permanent pe secretarul general al partidului în vizitele sale de lucru în toate colțurile țării, participînd cu strălucire și eficiență la dialogul marelui conducător cu țara, cu toți oamenii muncii. In știință, tovarășa Elena Ceaușescu a întreprins cercetări deschizătoare de noi orizonturi. Opera vastă a Domniei sale, născută pe tărîmul creației științifice originale, reprezintă cu strălucire știința românească, tradițiile ei umaniste, vigoarea și productivitatea ei actuală. Ca recunoaștere internațională a meritelor sale, i-au fost acordate înalte distincții și titluri, ca membră activă și de onoare a unor prestigioase foruri științifice din diverse țări ale lumii, doctor honoris causa al mai multor universități, academii și institute din Europa, America, Asia și Africa. Militînd pentru întărirea colaborării dintre oamenii de știință români și din alte țări, tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu acordă o deosebită însemnătate funcției sociale a științei, răspunderii și menirii umaniste a tuturor oamenilor de știință de a acționa ca pretutindeni descoperirile științifice, cuceririle geniului uman să servească omului, bunăstării și fericirii sale, păcii și progresului întregii umanități. în calitate de președinte al Comitetului național român „Oamenii de știință și pacea“, tovarășa Elena Ceaușescu militează neobosit pentru pacea omenirii. Am trăit în anul 1985 evenimente politice de mare importanță printre care și Congresul Științei și Invățămîntului. Lucrările Congresului au relevat cu putere progresul extraordinar al științei și învățămintului românesc, proces la a cărui înfăptuire a avut un rol de seamă tovarășa Elena Ceaușescu, în semn de recunoaștere a marilor sale merite politice și științifice, pentru a avea garanția înaintării pe calea progresului, a fost desemnată în funcția de președinte al Consiliului Național al Științei și Invățămîntului. Este încă o dovadă a prețuirii de care se bucură munca sa exemplară pe tărîmul științei și al pregătirii tinerelor generații pentru a deveni viitori constructori ai comunismului in România. Tovarășa Elena Ceaușescu este un exemplu minunat pentru toate femeile din țara noastră de participare cit mai activă la opera vastă, complexă, de înfăptuire a programului partidului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și de înaintare spre comunism. Ne stau in față sarcini economice și social-culturale mari și ele nu pot fi înfăptuite decit prin munca întregului popor. Iar femeile care reprezintă jumătate din populația țării și a căror pondere este însemnată în industrie, agricultură, cercetare științifică — au și trebuie să aibă în continuare, urmînd exemplul tovarășei Elena Ceaușescu, o contribuție de seamă la înfăptuirea tuturor sarcinilor pe care partidul le-a pus în fața oamenilor muncii. Aniversarea zilei de naștere a tovarășei Elena Ceaușescu este o sărbătoare scumpă poporului nostru. Sărbătorim cu dragoste și respect pe luptătorul revoluționar dîrz, care militează eroic pentru binele patriei și poporului român, pentru pacea lumii întregi. Sărbătorim cu admirație pe marele om de știință care a contribuit la înflorirea spirituală și economică a patriei. Sărbătorim pe tovarășa de viață a ilustrului nostru conducător, femeia mamă exemplară, care, devotată propriei familii, s-a devotat muncii de educație a tinerelor generații, împreună cu întregul popor locuitorii plaiurilor botoșănene aduc un omagiu fierbinte și prinosul lor de recunoștință tovarășei Elena Ceaușescu.J Urare Sub semnul păcii și-al rodirii, Pe româneasca vatră a nemuririi, In calendarul inimilor, iată, înscriem, cu respect, această dată , In noul an fiind întîia, Aleasă sărbătoare-n România, Omagiu vă aducem In dulce cint, Cu dragostea nețărmurită în cuvînt. Tovarășa Elena Ceaușescu, mîndru nume. Tovarășei Elena Ceaușescu Care științei românești i-a conferit renume, Și alături de al patriei EROU, Lumină lină sunteți spre mileniul nou, La ceas de sărbătoare, din plai de Botoșani, Cu dragoste fierbinte Vă spunem : „La mulți ani“ ! Mihai N. LAU In climatul de puternică efervescență politică, creat de orientările și indicațiile însuflețitoare cuprinse în cuvîntările rostite de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la reuniunile politice naționale ce au avut loc în preajma sfirșitului de an și cincinal în Capitală, vizind mobilizarea largă a oamenilor muncii din toate domeniile la înfăptuirea planului pe anul 1986, a viitorului cincinal, la sfirșitul săptămînii trecute a avut loc, la Botoșani, plenara Comitetului județean de partid cu activul La lucrările plenarei au luat parte membrii și membrii supleanți ai Comitetului județean de partid, comisia de revizie, activul de partid din economia județului, cadre de partid, de stat și de specialitate, aparatul Comitetului județean de partid. Lucrările plenarei au fost deschise de tovarășul Iulian Ploștinaru, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean Botoșani P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. La propunerea biroului Comitetului județean de partid, plenara a adoptat în unanimitate și dezbătut următoarea ordine de zi : 1. Măsuri organizatorice : aplicarea Hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 14 decembrie 1985, privind înființarea funcției de secretar și a secției pentru problemele din agricultură la comitetul județean de partid. 2. Raport privind modul în care au acționat organele și organizațiile de partid, conducerile de unități pentru realizarea sarcinilor de plan în perioada 1981—1985 și măsurile politico-organizatorice și tehnico-economice ce trebuiesc întreprinse pentru realizarea sarcinilor în anul 1986 și în cincinalul 1986—1990 . Hotărîrea plenarei Comitetului județean de partid cu activul din industrie, construcții, transporturi, circulația mărfurilor și finanțe ; 3. Raport privind modul în care au acționat organele și organizațiile de partid, consiliile populare, organele agricole și conducerile unităților pentru înfăptuirea Programului prioritar de dezvoltare a zootehniei și măsurile ce se impun pentru realizarea sarcinilor ce revin județului în acest domeniu din documentele Congresului al XIII-lea al partidului pentru anul 1986 și întregul cincinal 1986-1990. Program de măsuri privind înfăptuirea obiectivelor și sarcinilor stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului cu privire la dezvoltarea zootehniei în anul 1986 și întregul cincinal 1986—1990 în județul nostru ; 4. Informare privind măsurile întreprinse de Comitetul executiv al Consiliului popular județean pentru autoconducerea, autogestiunea economico-financiară și autofinanțarea unităților administrativteritoriale în anul 1986 și principalele direcții de acțiune pentru înfăptuirea acestor obiective . 5. Programul județean privind folosirea resurselor neconvenționale de energie în perioada 1986—1990. In legătură cu măsurile organizatorice privind aplicarea Hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 14 decembrie 1983, plenara a hotărît cooptarea în Comitetul județean de partid, alegerea în biroul comitetului și ca secretar al Comitetului județean de partid cu problemele din agricultură a tovarășului Matei Georgescu. In conformitate cu prevederile statutare a fost prezentată o informare privind activitatea biroului și secretariatului Comitetului județean de partid de la plenara precedentă pînă în prezent; în continuare, în fața participanților au fost prezentate documentele prevăzute la ordinea de zi, de către tovarășii Mihai Bodoașcă, Lazăr Băciucu, Ioan Floareș, secretari ai Comitetului județean de partid, Ștefan Panaitiu, prim vicepreședinte și Nicolae Ureche, al Comitetului vicepreședinte executiv Consiliului popular județean.al Analiza pe teme din agricultură a fost susținută și de un film documentar, realizat de către secția propagandă, intitulat „Toamna 1985“. In cadrul plenarei, pe marginea documentelor prezentate, au luat cuvintul tovarășii Mihai Bîrliga, Gh. Prahoveanu, Șt. Simion, Ion Toma, D. Barnea, C. Diaconescu, Adrian Roșea, Gh. Axinte, Al. Budeanu, P. Sîrghie, Ion Mircu, Ion Spiridon, Gh. Lungu, Ion Horeanu, Gh. Hobjilă, C. Azamfirei, Ion Furtună, N. Matei, Emil Mihai Alexa, Elena Burac, C. Agapie, Ana Timofti, Mircea Moga, Florin Pocol, M. Chihaia, Mircea Onofrei, Adrian Steinbach, Maria Moisoiu, Marin Lucian, C. Rîpanu, Nistor Răcnea, Teodora Sandu, Ilie Mihoreanu. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvintul tovarășul Iulian Ploștinaru. Documentele prezentate, dezbaterile care au avut loc au subliniat marile succese obținute in dezvoltarea economico-socială a țării în anii EPOCII CEAUȘESCU și, în acest context, în județul Botoșani, fermitatea cu care conducerea partidului, personal tovarășul Nicolae Ceaușescu promovează politica de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor, ceea ce a permis să se obțină și pe aceste plaiuri ritmuri înalte de dezvoltare în cincinalul încheiat recent. Față de anul 1980, producția industrială a crescut cu 65,2% cu un ritm mediu anual de 10,55%, atingînd în 1985 o valoare a producției marfă de 9,9 miliarde lei; agricultura s-a dezvoltat intr-un ritm mediu de 8,5% anual ; au fost puse în funcțiune 30 capacități industriale mai importante, numeroase obiective agrozootehnice, au fost date în folosință 14.400 apartamente, 1200 locuri în cămine de nefamiliști, 400 paturi în unități spitalicești, 105 săli de clasă, 58.000 m.p. spații comerciale. Prestările de servicii, transporturile și alte sectoare au cunoscut, la fel, importante creșteri. Concomitent cu sporurile de producție fizică și valorică s-au obținut și însemnate creșteri calitative și de eficiență. Productivitatea muncii este cu 8,6 la sută mai mare decât cea realizată în 1980, iar cheltuielile la 1000 lei producție marfă s-au redus cu 15,6 lei, în prezent peste 69 la sută din producția industrială totală a județului este reprezentată din produse care se execută la nivel mondial. O vastă activitate s-a desfășurat pe linia folosirii economicoase a materiilor prime și energiei, a gospodăririi judicioase a acestora. In ultimii 5 ani au fost reduse consumurile planificate cu 3500 tone fire textile, aproape peste 46.000 MWh energie electrică, au fost colectate și reintroduse in circuitul economic, peste plan, importante cantități de materiale refolosibile. In acest interval s-au construit și pus în funcțiune 11 obiective care valorifică resursele energetice secundare neconvenționale sau de recuperare a energiei refolosibile, care au contribuit la disponibilizarea a peste 28.000 tone combustibil convențional. Dezvoltarea economiei județului, a ocrotirii sănătății, a invățămîntului și culturii au determinat creșterea nivelului de trai material și spiritual al populației. Numărul personalului muncitor a crescut în această perioadă cu aproape 5700, iar veniturile lunare medii din retribuirea muncii au sporit de la 2004 lei în 1980 la aproape 2500 lei în 1985. Trebuie spus însă că succesele puteau fi cu mult mai mari dacă în activitatea organelor și organizațiilor de partid, de stat, de masă și obștești, a consiliilor oamenilor muncii nu s-ar fi manifestat unele lipsuri și neajunsuri, dacă s-ar fi asigurat o mai deplină valorificare a rezervelor existente și s-ar fi acționat ca spirit de ordine și disciplină în fiecare sector și loc de muncă. Analizînd critic toate aceste lipsuri din domeniul industriei, a agriculturii, în special a zootehniei, din construcții, ca și din toate celelalte domenii, așa cum a indicat secretarul general al partidului, plenara a adoptat măsuri, care să asigure recuperarea unor restanțe, îndeplinirea în bune condiții a planului pe 1986 și pe întregul cincinal în care am intrat. Expresie a preocupărilor conducerii partidului, personal ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, planul pe anul 1986 marchează, ca și pentru întreaga țară, și în județul nostru o etapă de dezvoltare pe un plan superior. In industrie, producția marfă urmează să crească la 11,8 miliarde lei, cu circa 19,2 la sută mai mare decit preliminările pe anul 1985. Se are în vedere ca 90 la sută din sporul total de producție să se realizeze pe capacitățile existente, prin creșterea productivității muncii. In industria mică este prevăzută o creștere de 11,7 la sută care, împreună cu prestările de servicii, trebuie să atingă în acest an o valome de 4738 lei pe locuitor. Creșteri substanțiale se prevăd L. producția de export — de peste 65 la sută pe ambele relații. Va crește, totodată, aductivitatea muncii cu 21,5 la sută, indici superiori urmînd să se realizeze și în ceea ce privește eficiența economică. In agricultură, planul pe 1986 prevede să se realizeze în județ peste 815.000 tone cereale, aproape 22.000 tone floarea soarelui și rapiță, 478.000 tone sfeclă de zahăr, sporuri importante la alte plante tehnice, în legumicultură, viticultură, pomicultură, precum și în dezvoltarea șeptelului și producției animaliere Toate acestea urmează să se realizeze pe baza valorificării superioare a pămîntului, a mijloacelor tehnico-materiale și forței de muncă, prin măsuri ferme pentru îmbunătățirea organizării muncii, instaurarea unui spirit de deplină ordine și disciplină în toate unitățile agricole, prin întărirea răspunderii cadrelor tehnice și de conducere, a cooperatorilor și mecanizatorilor, a tuturor oamenilor muncii din agricultură, pe linia creșterii producției și eficienței economice, în investiții urmează să se realizeze în anul 1986 un volum de 1,7 miliarde lei. Accentul trebuie pus pe darea la termen în funcțiune a tuturor capacităților productive, a apartamentelor și celorlalte obiective economice, sociale și edilitar-gospodărești. Planul prevede sarcini majore și în toate celelalte domenii de activitate. Plenara Comitetului județean de partid, prin documentele adoptate a exprimat hotărîrea comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii din județ de a acționa cu exigență și răspundere sporite pentru înfăptuirea indicațiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, a hotărîrilor Congresului al XIII-lea al partidului privind realizarea planului pe 1986 și întregul cincinal, privind ridicarea județului Botoșani pe noi trepte de dezvoltare economică și socială. Plenara Comitetului județean de partid cu activul ■CLOPOTUL — vineri, 3 ianuarie 19862