Concordia, 1861-1862 (Anul 1, nr. 1-44)

1861-10-20 / nr. 20

sporesce a aceloru miscari in care e încurcata imperati’a, cine scie ore nu e aprópe?“ „Inse se nu urmarimu fantazi’a slaviloru pana la munţii Elvetiei, ci se privimu cestiunea d’in ace’a parte prapticabile, de care o deslega Carasiul, si in ce cu greu de nu-si va afla imitatori.“ „Alegerea limbei administratiunei interne a comitateloru prin corporatiunile ce legalminte representéza comitatul ’i multiumesce pe romanii Carasiului (?), inse fiindcă populatiunile suntu intr’atât’a de amestecate in tier’a nóastra, in câtu astfelu de decisiune a comitateloru aru vatemâ pe un’a seu alt’a dintre naționalități mâ negre­­sîtu aru casim­â si frecări, — asiadara mai cu seama la Serbi carii neci intr’unu comitatu n’aru form­a majoritate, s’a ivitu acea idea, ca comitatele se se arondeze după natio­­n­al­itati.“ „O marturisimu cu sinceritate, cumca acésta idea o tienemu de minorena, in contra cărei­a decumva s’aru esecuta, delocu s’aru reclama mai multe interese administrative vatemate, p. e. Se scótemu orasiul St. Andreu de sub autoritatea comitatului postanu, se-lu transpunemu in celu mai de aprópe comitatu (ce s’aru infiintia) in Baciu; neci o indoiéla nu rabda, cumca St. Andrem­ dupa­­ce i­ s’a evaporatu ametiel’a cea ideala de nationa­litate, va recure de sine in contra aceia­si.“ „Prin astfelu de despusetîuni s’aru depopu­larisu mai multu principiul nationalitatii dusu pana la absurditate; eara poporul magiaru care in cele mai mari parti a tierei e celu mai compactu, n’aru perde nemicu prin trensul.“ „Inse decumva si privimu noi impartirea nationalitatîloru ce locuescu mai resfirate , in cercuri măiestrite, prin urmare in complesse fara forma, de lucrul celu mai nepracticaveru : avemu noi destula causa, ca se refusamu aceasta idea? Ba nu! Ci din contra , se ne inprietenimu cu dens’a cu sinseritate , decumva aceia servesce spre impaciuirea consorori­­loru națiuni. Aceast’a e mai ponderoasa decâtu ori­ce consîderatiune administrativa; se-i lasamu pe densii apoi se judece senguri aare cascigul loru idealu ajunge atât’a catu sacrificiele reali. — Voru deveni ei la acést’a, decumva ’si voru vede asigurata desvoltarea nationalitatii d’in toate partîle.“ „Toate acestea inse nu suntu, decâtu păreri individuali, a caroru realisare — chiaru si decum­va s’aru primi in genere in tiera, — nu mai aterna dela noi acu. Se poate ca aste dorintie se si le capete sororile natiuni s­i fa­r­a noi; inse barem se nu poata dice lumea ca le-au capetatu in contra noastra. Neci nu poate dice ca­ci operatul comi­­siunei dietali de­si acest’a nu e indestulitoriu in toate privintiele, elu totusi e o doveda despre ace’a, cumca națiunea a voitu cu seriositate. (?) „De altmintrea se fie epoc’a de transitiune in care ne miscamu acu mai lunga seu mai scurta: diet’a cea mai de aproape va fi chiamata, prin deslegarea cestiunei nationalitatii a asiedia oper­a impaciuirei pe base duravere , a cărei împlinire fara dieta, nu va fi neci o naţionalitate a tie­rei asia de nepatriotica si de nepraptica a­ o con­sideră de definitiva si de multiumitoria.“ Acest­a e programul celu mai sanetosu mai fara reserva si mai aproape de natura, ce a ie­­sîtu d’in pén’a unui magiaru, si cei carii ave­mu norocire a cunósce pe Domnul Kecskeméty atâtu in persona catu si d’in lucrările dlui nu ne indoimu nesi cu câtu despre sincerita­tea cuvinteloru lui, icimu ca putini suntu in tiér’a intréga asia innaintai in cunoscerea spiritului si recerintieloru tempilui cu dlui, si cumca ’si va afla destuii atacatori chiaru si in jurnalele magiare, inse bărbatul pe car­lu vediuramu si sub decur­sul dietei luptandu- e cu atât­a barbatia cu parti­dele, (dlui e si Kákiy Aranyos) prin ce, deși forte adese ori le-a dîsu multe de acele ce nu le pla­­cea, — si-a cascigatu respeptul loru, — le-a pre­­cugetatu acestea, siva sei se le si respunda. D. K. a abdîsu de or­ce supremația a elementului magi­aru peste cele lai­ti, e resolutu a lasa toate dupa placutu si judecat’a natiuniloru nemagiare, numai ca se le véda multim­ite : arondarea comitateloru dupa nationalitati, nu chiaru si sistemul Can­to­nalii, anca-lu primesce (ast’a inse nu numai pen­tru Ungari’a, ci pentru tóata Imperati’a austriaca) numai déca salusteipublicae ar pretinde-o, ca­ci — dice — elementul magiaru care e com­pactu, prin ast’a nu sufere nemica, ci d’in contra casciga forte multu prin alipirea sincera a nationa­litatîloru nemagiare, catra constitutiunea si coroa­­n’a Ungariei. — Se urmeze fratii magiari cu sin­ceritate svaturiloru intielepte a dlui K. si trans­­actiunea se va realiss fara neci o cutrierare; inse Domne! unde e acela tempu fericitu, candu nați­unea magiara va abdice de sine de suprematisarea celoru lalte națiuni! Candu intre trei sute si mai bine de părinți ai patriei, nu s’a aflatu neci mecar unul, care se fi cuteratu a părtini nationalitatîle cu sinceritate si fara reserva, martoru ni­ e elaboratul comisiunei loru, in care numai orbul nu vede ca toata liter’a luie: pastrarea egemoniei suveranei natiuni magiare asupra celoru lalte, asupra raajo­­ritatii tierei, ce-ti da cu o mana, ie cu ce’a­lalta. — De cumva părinţii patriei erau toti asia însufle­ţiţi de adeveratul patriotismu, si-si cunosceau asia curatu interesele naţionali, cum se vede ca le cu­nósce D. K. atunci n’amu fi cu atâtea turburari in tiera, ca astadi, n’ar strigă frații magiari ca Cara­­siul pentruca si-a alesu limb’a de limba a admini­stratiunei i­n­t­e­r­n­e numai, comite o ilegalitate, lucra pe man’a reactiunei, si ca are tendintie separatistice , — candu câte o comunitate si alege limb’a romana de limb’a afaceriloru sale n’aru fi tóté foile pine de incriminările cele mai nerușinate asupra intrelegintiei romane, numindu-o cuu^gt vinele gn,"^da bujtogatai, reactionari, in soldul nu sein cui, vendiatori de patria s. c. 1. cu­­mu cu durere vedemu ca suntu astadi, nu se com­­promitau in ochii Europei, devenindu de urmă­torii lui Bach , fatia cu naţiunile nemagiare d’in patria, de ce suntu pline jurnalele străine dela dieta in coa; si in fine n’ar ave de a se teme, cumca D. Schmerling facandu ace’a ce trebuia se faca ei, ’si va casciga simpati’a natiuniloru nemagiare cu stricarea loru, de ce vedemu ca li e mare fric’a astadi, — barem acum’a de s’aru desamagi! port’a lui mosiu Niconu. In a sa turburare frumos’a mea mirésa vorbia innaltu de a sa durere. Eu ca marturu nevediutu al acestei scene, totodată intielesei ca sunt iubitu de cea mai frumóasa féta d’in tiera. Eu fui ferice si nefericitu unu momentu: mama­ mea voia nora cu avere, Stanc’a nu avea neci vite, neci zestre. Dar ferice de mine , ca­ci nu preste multu aflaramu cumca dens’a are vistierie de vertuti, ca are unu sufletu de ingeru si deplina iubire de lucru. Multiamita pretioselor insusiri a­le Stancei, multiamita inca si generosetatii lui mosiu Nifon, care ne-au incarcatu cu dăruri, eu-su asta-di celu mai fericitu d’intre Romani. Strigări de vivate si sunete de durde respunsera la asta enarare a mirelui, apoi carul de nunta porni. Camilu D’Albu. Fioric’a. * Colo ’n sinul norilor Unde­ e raiul florilor, In cea vechia monastire Multu frumosa la privire, Geme, plânge ne ’ncetatu Sub unu bradu de ventu uscatu, Copiluti’a Domnului Domnului Ardealului. Stelele cum o diarescu Mai ser­ne stralucescu; Munţii inflorescu frumosu Si-o imbeta cu mirosu ; Paserelele s’aduna Si in plânsul ei se ’ngana; Tote-ar vré la sînistoru A le anina cu doru, Dar Fioric’a intristata Le graiesce ’ndoiosiata : „Dati-mi pace, sobiore, Se plangu dile fara sore, Ca­ci adi mândrul mi-a veni Si amaru l’a chinui! Elu e teneru pastorelu Ca unu falnicu stegiarelu. Candu dorerea elu cântă, Stelele se’ntuneca, Florile se inchidea, Lun’a ’n nori se ascundea Frundi’a ’n codri tremură! Eara candu de doru frumosu Reversa unu cantu doiosu Stelele se aprindea, Florile se deschidea Lun’a eara ne zimbiă, Fremetul uimitu tacea! Am lasatu părinţi, Sorori, Rude, fraţi in lacrimiori, Şi cu mândrul meu iubitu Dile d’auru am traitu, Colo ’n sinul valilor Unde­ e raiul florilor. Dar părinţii ne ’ndurati, D’al meu doru neiimilati, De frumosul meu iubitu Cu amaru m’au despărţiţii! Păseri, codri, linu isvoru, Plângeţi tote al meu doru ! Dise, si d’in genisiore Care calde lacrimiore. * Intr’o sala mare întinsa, De ostasi armati incinsa, Domnul mare se afla, Elu si tota curtea sa; Pe unu teneru voinicelu -78 - Adres’a dietei din Zagrabi’a. (Urmare.) Binevoiesce a pricepe din aceste M. Ta cu indurare pre’a innalta, cumca prin ce traptate cu putere de dreptu, concheiate intre natiunea noastra si intre glorisii sei domni­tori, s’a santitu viétia de statu a lemnului triunitu si s’a garantatu deplin’a lui nedependintia si solitaritate de statu. Aceasta temelia, aparandu in aceeasi mesura puterea domnitoriului si libertatea natiunei, au fostu ceia, de ce se trenura cu taria dietele lemnului triu­itu atatu in pri­­vintia marginiloru catu si in privintia aptivitatei legisla­­torie , asfeliu, incatu sfera loru de aptivitate se estinsa la tote ramurile vietiei de statu, la administratiunea politica la justicia, la administratiunea finantiare si militare, ear’ in urma la or cari alte probleme de statu. Assemenea au adusu numitele diete, pe temeiulu puterei suverane, impartite intre natiune si intre rege totudeun’a deciseiuni valide despre toate trebile acele. Fia­ ne permisu a arata pe scurtu resultatele aptivi­tatei, ce o desvoltara dietele aceste a­le nóstre mai alesu in timpulu domnirei prea luminatei case absburge— lotarin­­gice, in totu cuprinsulu vietiei de statu. Dietele lemnului triunitu, si in epoc­a aratata eserci­­tara nu numai dreptulu concederei de dări, innalu­andu, scadindu si denegandu dările, ci făcură si legi despre modulu repartirei si incasarei dârei s. c.­­ precum eluce din olaririle cele numerose ale numiteloru diete, tienute inCraitia, Zagrabia si varasdinu, care anume din art. 1. alu a 1538 si 1567; art. 2. alu a. 1748 ; art. 28. alu a. 1749 ; art. 25. alu a. 1755 ; art. 9. alu a. 1757 ; art. 5. alu a. 1761 ; art. 4. alu anului 1767 ; art. 1. alu a. 1770. s. a. m. d. p. Numitele diete contraptara imprumute pentru sco­purile vemnului triunitit, care regele nu putea face impru­mute fara coinvoirea loru in numele remnului triunitu, precum comproba aceasta articululu 1. din a. 1762 alu dietei tienute in Varasdinu si art. 1. alu dietei tienute in Martiu in Zagrabia. Dupa cum arata art. 5. 1608 ; 22 . 1620; 15 . 1660 s. c. 1. făcură dietele afara de aceste , anca legi si despre oficiele de vama, de duane si treidiecimari. Assemenea se tienea de sfera de aptivitatea a dietei si trebile militari si anume statorirea contingintelui si alu armatei nationali, dupa nisce legi statatorie anume pentru aceasta si dupa usulu stravechiu; apoi concederea seu denegarea postulatului de recruti , legislatiunea in privin­tia modului recrutarei, ordinatiune pentru scutirea forta­­retieloru s. c. 1. La aceasta sierbescu de comprobare mai alesu de — terminatiunile dietei din Craitia din 1537 si 1538, art. 2 — 15, a celei din Zagrabia din a 1567. Deer. XII. alu lui Rudolfu din a­ 1601, art. 12; Deer. III. alu lui Leo­­poldu I. din a. 1861, art. 66 ; Deer. 1. alu Măriei din a. 1741, art. 59; apoi art. 1—2. 1757; 1.­ 1758 si 2—3. 1759 ai dieteloru tienute in Zagrabia si Warasdina. Aceste diete au mai incolo dreptulu de a face si a concheia aliantie cu alte tieri, precum arata deciseiunile dietali făcute in Septembre 1608 si in Augustu 1620 in Zagrabia. In urma, dietele remnului trim­itu in intielesulu deer. I. a lui Leopoldu I. din a. 1861, 4 esercitara influin­­ti’a loru si asupra politicei esterne, intrucatu a atinsu aceasta interesele si drepturile patriei noastre.­­ Aceasta influintia a esercitatu-o mai alesu dieta adunata in Glina, fiindcă stete, dupa cum arata arti 11 , 1727 pe aceea, cum ca decateori se aru­statori pacea intre regele Ungariei si intre regele Dalmaţiei, Croației si Schiavniei si intre Partea ottomana, totudeaun’a sa se chiame unu representante alu remnului triunitu care se taie parte la acele statoriri. Inse sfera aceasta de aptivitate legislativa a remnu­lui triunitu se restrinse cu încetulu, ba mai toate ramurile vietiei de statu, aratate mai in­susu se trasera in sfer­a de aptivitate a dietei Ungare — croate mai alesu din acelu motivu fiindcă staturile lemnului triunitu, apasate de domnirea cea solitare de diece ani a lui Josifu N­., spera a afla intru o legatur­a mai strinsa cu Ungaria, o garantia mai mare pentru sustienerea constitutiunei loru celei vechi stramosiesci, mai alesu ca avea convingerea de a putea sta in contra atacuriloru politicei austriace celei absolu­­tistice, mai usioru si mai cu succesu. Mai incolo arata adres’a cumca si facia cu aceste suferintie grele remnulu triunitu ’si a con­­serbatu dreptulu de independintia ereditu dela străbuni. Deci acasa la elu avura validitate numai legile promulgate de dietele ei. Chiaru si invoiéla ca darea sa se statorésca in diet’a comuna ungara­­croata ’si au datu-o numai asia ca darea remnului triu­itu sa se trapteze separau (art. 59 , 1790 )

Next