Concordia, 1862 (Anul 2, nr. 1-52)
1862-04-20 / nr. 28
Amira II. Domineca 8/20. Apr. 18*52. flr. 28 - 72. Ese e dea ori la septerr.ana Dominec’asi Joia. Pn titlu de prenumeratiune pentru provinciale austriace: Pe anu intregu . 10 fi „ 6. lune , 5 „ » 3 „ ■ 3 „ Pentru principatele unite, si strainetate pe avi 15 fl pe 6 luneTfl. 50. cr, pe 5 lune 3 fl 75, cr mon, austr. Pentru inserciuni si totu feiulu de publicaciuni se respundu 10 cr de linia Prenumeraeiunea se fate in FestolaSpedîeiunea diurnalului, 'ocilul'n tipografiei Dloiu E P o di a i si 1, Naseda, in mati’a Seminariului Nr. 7. la Comitate la tote oficieie postali si la DD. Corespundinti siConcet dîei.Cancelariele episcopali sent »»5*te de a piimi banii de prenumeratiune. A se adresă pentru totu ce privesc« amenestraciunea la spedîciune, eu ’pentru celu ce privescu Redactianea Ira localulu acîsteiastrat’a Sacarului Nr.9, GATRA ONORATÎI CETITORI. Onoraţii cetitori a caroru abonamentu ie-a espiratu suntu rogati au renoi catu mai iute, netiparinduse mai multe esemplare de catu cati prenumeranti suntu Editura Revist’a politica Pesta 7/19. Apr. Precum se arată in datele din urma recél’a cea neasteptata in natura, asia se aru pare a domni oarecare tiepenel’a in indreptarea oroscopului, sen a aratatoriului de tirapu pe orizonalu politicei De audiții se audu vuiete mute din depărtare, inse cu securitate nu poate distinge omulu ca apropiase o ploia manoasa, care sa dee pamentului stimpararea, fara de care toata vegetatiunea sterpesce, or ca apropria-se unu viscolit cu fulgere tunetu si cu trasnetu, după care urmeaza adesea ruptura de nori, si inunda toata osteneal’a bietului muncitorii. Decatu aceste e oi ecum mai fioroasa o grindina, care poate fi petrecuta de toate apertinintiele unei furtune inspaimatatorie, dar’ pe larga urmările acesteia aduce cu sine anca si o schimbare abnormale dela căldură la recela incatu nunumai partea de asupra de pameni cii tbiaru radarinele semanatureloru sunt despuse stricatiunei si fațimarei ce cata lucratoriulu sa o privesca cu ochii sei spre adanca machnirea s’a. Din cate încercări vede cugetatoriulu la seriile politice astadi, nu ’i poate dă nici una garanția secura, cumca starea societăţilor omenesci ce se numescu state, voiesce a lua unu shorn mai buuu catra miorarea vietiei omenesci, or cumca dora se încerca fu nopții a pune pedece ca odinioara desvoltarei naturei omului din coliba pana in paratu. Unu politicu de meseria, indiestratu cu putere sau o partita cu programu defiptu, aru reprobă legenarea intru opiniuni pentruca ce e dreptu in toata întreprinderea cata sa fia statornicia daca voiesce unu resultatu priicepsu, apoi ese lucrulu unde va esi inse privitorii eveniminteloru nu pot caută lucrurile numai dintru o parte sau intru o direptiune, pentru ca ei nu simtu in sine decatu chiamarea de a incunoscintia pe ai sei despre cele ce se intimpla, pentruca asia chiarificandui, ceia ce se numesce la ei opi. .tine publica, sa afle de sine, ca încotro voiescu, seu celu pucinu se păru a voii s’a curgă lucrurile. Astadata vu se recunoscuramu ca desi se audu mugete dedeparte, totusi faptele indreptatoriioru proscopului politicu, suntu atatu de contradicatorie, iicatu e cu greu a află aaeverulu intentiunuloru loru. Indreptandu ochianulu nostru catra cele mai depărtate parti ale lumei mai desteptate aflamu cumca eepeditiunea in contra republicei Mexico, despre care avuramu ocasiune a vorbi mai demultisioiu s’a desfăcuta in elemintele sale. Trupele angle, cari d’impreuna cu cele france si spanice descalcase pe uscatu, se retraseră pe naile loru si asia remasera acum numai Francii si Spanii. Causa’ a tatu asia. Vice-admiral îlu francu, Junen de li Graviere conducatu'..!, i peditiunei, concheiatu nisce preliminarie cu guberniulu presiedintelui republicei pe tarile subscrisera in loculu concheiarei Solidadu si membrrii conducători d’in partea Angliei si Spaniei. Aceste preliminari s’a tramisu la Pa’su. De aici in locu dt aprobare vini ginerariulu ispanicu Li rencez cu instruitiuni din partea Franciei si Spaniei ca numai după otuparea capitalei Mexico s’a concheia pacea. Astfelin Anglii tienenduse de preliminări, se retraseră vediendu ca pe ceilalți * soci ai loru ’i dedera de mintimna guberniele proprie. Acum Lorencez nevrendu a sei tie preliminări precede catra Mexico cu Spanii si cu ajutoriulu francu de pe uscatu. Cum se va compune aceasta diferintia voiau sei numai, decumva insasi Angli’a va aprobă seu desproba pasii imputeritiloru sei dela Solidadu. Aici vedemu pe Francia si Spani’a urmandu scopuri antiliberali, adeca in contra republicei, cu tote ca resultateie ce le are din di in di uniunea americana in contra stateloru de médiadi le vom pute face sa si mute cugetulu. De alta parte amu vediutu ca Angli’a, care aici se arata liberale, facia cu uniunea americana se arată din contra, favorindu statele sclaviei. Din Bucovina (fine. Vedi Nru 24) Sperarile nostre in urma substernatei petitiuni pentru nedependintia Bucovinei de eterogena Galitia deveniseră prin staruintiele . zelosiloru si sinceriloru barbati patrioti foarte bune; se respandise insa prin tiera ca autonomia sau remanerea Bucovinei aunessata de Gralitia va depinde dela votulu diecesei care dieta o va ave Bucovina separata de Lembergu. Fiindu deci acelu capitanu cercuale enca in fruntea tierei, firesce ca si alipirile dietale dela care avu se depindă remanerea sau esirea Dlui Capitanu din „nominativulu“ Bucovinei, aflara diferite inruriri ca dora se resulte din celu putinu majoritatea dietei scopulu Dlui Căpitănii si alu partidei lui. Ce e dreptu barbatii tierei si ai increderei publice, carii subscrisera disapetitiune la supremulu guvernu si majestate prevediura aedsta consenutia periculosa a remanereiului captauu in activitatea si fruntea prefecture! cercuale a Bucovinei si nu pregetară a descoperi supremului guvernu si a pretiuiuuu se indura a nu lasa sortea credintiosei Bucovine in manile unei diete, a carii dechiaratîune in privintia autonomiei sau ne autonomiei dietei Bucovine era sub cercumstarile descrise si deslucite in memoria in —pre vedi vera. M. S. pregratiosulu nostru imperatu se endura deci a espiima pe Bucovina de provincia autonoma si nedependinte de Gralitia, fara a ascepta votutu unei diete carea era sigur ca va fi arangiata unilaturalu. Pana ce eusa nou denumitulu presiedinte alu tierei nostre veni, alegerile dietale se finiră, fara se fi fostu putut ave plina nedependintia din partea enca in activitatea fostului capitanu cercuaiu si a partidei lui. Considerendu deci aceste toate nime nu se va mira, ca in dieta nostra sunt afara de 4-5 barbati nedependinti, zeiosi si sinceri patrioti ceialalti — 25 — 26 au oficiali publici antierani simpli, au partisani a fostului capitanu cercuale. Ne mirandu se nime de acest’a apoi nici de acea nu se va miră după cum se vediu mai de prin tote diurnalele, nu numai ca limb’a dietei e limb’a germana, si putînu ca nu polona, dara si propunerile celoru 5—6 deputaţi, carii fura subscrisi in petitiunea pentru reintorcerea autonomiei nostre provintiale nu potura reusi de felia in contra majoritatii celei preponderate, preocupata de alte tendinti personale. „Homines somus“ si pentru aceea nu alta decât trasaturile inimii omenesci fatia cu prospesimea aferelor, di’n causa pomenita mai susu, baiatia si cu insul obieptu alu acelii cause, Dl. adeca capitanu cercuaiu cafele ca deputatu alesu in dieta ca acete dicu plecări ale mimei omenesci purtara in Feta-cantariuL Opiniunea publica ensa si totu omulu civilisatu au si dis a cui fu si este dreptatea. Aice chiar vrend sa intrăm mai departe in spetialitatea aceasta incidentiala , ne aducem aminte, ca scriem pentru — „Concordia.“ Tiat’a nostra e pre mica ca sa pota incape in sine imparechieri de partide fara case nu se amenintie si sa se ingrope salatea ei! Tint’a diesei si a fiecărui deputata pote fi numai una salutea • patriei si locuitorilor ei pe fundamentulu drepturilor istorice ale Bucovinei si ale insusietatilor e cele cu totulu diferite de Galitia! — Dl. consilierul imperialu Aleco Baronu dePetrino o dechiara aceasta iu parlamentulu presentu din Viena landaver si cu unu cuventu „Bucovina e o tiara romaneasca.“ —! nu ne ar mai lipsi sub cercumstarile dietei nostre, cum ele sunt ca unu „fuctum in fectum“ decât pe fundamentulu acesta.— Concordia! Concordia numai repetim in dieta nostra, si tint’a aceea unica, salutea tierii si a locuitorilor ei se va ajunge, iara deputatii dietali castigase-vor nu numai dreapta recunostiintia din partea Bucovinei, ci si laud’a cea nedubitavera a intregei civilisatiuni. A treia cestiune de însemnătate mare si ferice ! ca si bucuratoria pentru noi e nou infiintiata „Reuniunea romana de lectura“ in Cernăuţi. In iarna anului 1948 se adună intreaga junime romana studiosa la liceulu cernautiana in sala clasei I a filosofiei catra care junime se associara si unii professori de teologia, filosofia, si gimnasiu cu alti oficiali publici si Boerii Hormuzechi. Sala filosofiei anului I fu tescuita de plin! — Ce fu aceasta, la ce se strensa aceasta adunare atătu de copiosa? Arunu Pumnulu escelintele barbara romanu din Transilvania, si fostulu professoru de filosofie la Blaju avu in acea di sa deschidă cu invoirea Guvernului „catedra pentru limba si literatura romana!" si astadi, după abie 13. ani deschid,cine? — imvetieceii lui Pumnulu carii acum sunt barbati sierbitori de folosu buni ai societății omenesci. — „Reuniunea romana de t e c u r au in cernauti. Era acela unu momentu mare si radicatoriu de cusma când intaia si data se sui unu barbatu romanu pe Catedra si tinu cu manosa-i si profunda elocuiatia in dulce limba materna cuventulu deschisatoriu alu cursului pentru limba si literatura romana, si intru adeveru nu vediuramu in ace lumomemu ochi fara lacrimi. Nu este nici astadi inima romana in Bucovina care sa nu fia uimita de profunde semiteminti de bucuria, si multiamire audind despre infiintiarea unei Reuniuni romane de lectura in capitala nostra. Despre abie infiintiata si parce inca si numai infiindauda reuniune nu putem acum avea multe spune, de catu ca-i dorim dela toata inima cel mai bun inceputu successu si sprijinire din partea fiecărui bucovineanu ce simte in sine inima de romanu, au nu-i e dusmanu acestei nationalitati. Sperarele ne si sunt bune, caci audem de numele boerilor Vasilco, Hormuzachi, Floaderu, Sterie, Zosia, Popoviciu cum si de Remy, Sbira si altii mai multi si toti barbati stimati in tiara si plăcuţi, carii ideea făcură si fac iniciativa si morala si materiala cu scopulu acesta de tot nobilu si folositorul, a introducerei : Reuniunei romane de lectura in Cernăuți. La timpu oportuna ne voiau mai intorce la objectuiu acesta! — vi — Corespiindmne. Resigea Apriliu 16. 1862. . .. ovedu a se aflare ver unu inteliginte romanu, iubitoriu de națiunea si, carele cu idea: Ca pentru innaintarea noastra atatu in cultura intielesuala catu si cea materiala ce aru fi de facutu a,di?candu in aceste alte popore cu pasii repedi proprio,cu se nu se deprindia. Cumca e de facutu, si catu mai in graba in aceasta toti caintiele gemu, numai câtuuu si dicu ca acum indata se ne si apucamu de tóte, incepandu dela organisarea scóaleloru popularie preparandiale reale agronomiceChanasiale in toate orasiele printre romani, **) Academia juridica-Bibliotece-museuri si reuniuni-pana la Uni *) Despre gimnasii decumva nu voia fi prevenita de altii din puntu de vedere politicu voi vorbi mai tardiv. Coreap.