Concordia, 1862 (Anul 2, nr. 1-52)
1862-07-01 / nr. 52
Nr. 52-96. Domineca 13./I. Juliu, 1869. Amin II. Ese de doa ori in septemana Domineca si Joia. Pretiulu de prenumeratiune pentru provinciele austriace. Pe anu intregu . 10 fl „ 6, lune , 5 „ n „ 3 „ Pentru principatele unite, si strainetate pe anu 15 fl. pe 6 lune 7 fl. 50. cr. pe 3 lune 3 fl. 75. cr. mon, austr. Pentru inserciuni si totu felulu de publicaciuni se respundu 10 cr de linia. Prenumeraciunea e face in Pest’a laSpedîciunea diurnsalului, localul tipografiei Dlui. J. Poseda , in piati’a Seminariului Nr. 7. In Comitate la tóté oficiele postali si la DD. Corespundînti a-i Concordiei: Cancelariele episcopali sent ratate de a primi banii de prenumeraciune. A se adresă pentru totu ce privesce amenestraciunea la spedîciune, ca pentru cele ce privescu RedactiuneahaloCelulu acesteia strat’a Sacarjilui Nr. 9, DD. cari na vom reînnoi prenumeracianea sunt rogati a retramite acesta numera. R. Revista politica. Pesta 12. Juliu/30. Juniu. Diurnalele celea liberali d’in Vien’a sunt cam superate pe D. ministru Schmerling pentru imputările ce făcuse opuseciunii constitucionali intr’o sietutia a senatului imp. provocandu-se chiaru si la Anglia cea libera, spre a poté da mai multa cumpenetate incusarilor sale ce reduca asupra acestei partite pentru ca ataca constituciunea, ceea ce neci in Anglia nu se sufere. Wanderer denega si dice cumca neci in celea mai silnice tempuri de corupciune ale lui Pitt si ambii Valpoli nu au fostu constituciunea Angliei unu lucru „noii me me tangere“ Singura constituciunea Franciei imperiali e scutita de orice desbatere. Nu se pote impută Dlui ministru sînguru, vointi’a de a face sila si istoriei numai spre a poté dovedi ca i-ar place si sub sistemul constituciunale a guvernă nerestrinsu ca pana acum si ca atâtu senatului imp. câtu si presei liberali se pota pune paza gurei lor si usia de îngrădire impregiurul buzelor ce nu voru sé scie de sânt’a sfiala, — câ ce unde constituciunea e o planta atâtu de frăgeda ca si la noi si radecinele cele multe si grose ale absolutismului dracu inca nesmulse amenintiandu a incolti cu cea dantaia primavera, acolo barbatii de statu si mai vertosu cei cu poterea in mana sunt pre delicați, pre sentitori. Se-i mai crutiamu dara pentru ca se nuli dâmu causa a se mania. — Acuși după inchiarea bugetului de pe anul curinte, inca in decursul siedîntielor de estempu se va luă la desbâfprp ei hngoti’l pe ei». 18€3 votandu to ai aceea, domnii ablegati voru poté scapă d’in topitorea in carea necagescu de atatu-a amaru de tempu, fără ca se pota vedea resultatul ce dorise ei cu începutul siedîntielor senatului imp. Actul doresu despre recunoscerea Italiei prin Rusia au sosîtu in 8. juliu la soliea rus, in Paris, si nu cuprinde in sine neci condîciuni, neci reserve. Sîngur’a condîciune pusa d’in partea curții de Petrupole ar fi fostu desfiintiarea scolei polonesci intemeiate la Genua, apoi mai tardiu strapuse la Cuneu, acestu lucru de altmintrea nu are neci o insemnetate. O doriniia se dice ca ar fi descoperitu guvernul rusescu, si acela ar fi ca guvernul italicu se restituesca lui Francescu II. bunurile sale personali, daca acestua se va resolve a se departa din Rom’a. Ast’a inse nu e decâtu o doriniia, ear uu condîciune. Telegraful ni si aduce scirea oficiosa impartesita atâtu in parlamentul italicu, câtu si celu britanicu d’in cari se adeveresce cu recunoscerea d’in partea Rusiei au urmatu necondîciunatu. Se adauge ce e drepți, ca intru inceputu se fécera nesce condîciuni, dar M. Sa regele Italiei le-au respinsu cu reverintia. Ore acelea condîciuni se fie fostu deoblegarea d’in partea Italiei a nu atacă teritoriul confederaciunii nemtiesci si in parte al Austriei, precum se disese in espicaciunile făcute in siedînti’a d’in 7. juliu a parlamentului britanicu, nu se scie inca, noi d’in parte ne nu potemu pricepe pentru ce s’ar ingrigi imperatul Alesandru de doa complese de staturi, ce fiindu scotîte de poteri mari nu au neci o lipsa de o astfelu de tutela. De se voru fi facutu pre cate va condîciuni, apoi cu buna sama acelea privescu cestiunea orientale. — Numele acelor personalități, cari voru avea onorea a negotia apropiarea acestora doa curți antîpolari, si a legă firul dîplomatecu ce se rupsese in 1860, sunt cunoscute, de o parte D. Budberg ear de alt’a D. Popoli ruda de aNapoleonidilor si persona plăcută la Curtea de Petrupole. Domnitoriul celu mai legitîmu, si care la I860, dedese ordene principelui Gorciacolu ca acestua intr’o scrisore amara se notifice intrerumperea referinielor intre acelea doa staturi, asta-di se închina inaintea principiului nacionalitatii! Cununiea regelui Portugaliei cu tenera fiica a regelui Italiei, Maria Pia care inca numai in luna optovre va împlini anul 15. al vietiei, se va intempla cu finea lui Septemvre, — mirele insusi vine la Taurinu unde se va conveni cu principele Napoleone si principes’a Gotîld’a sor’a miresei, apoi tota curtea va petrece pe miri la Neapole unde in onorea presîntiei Ion se voru face mari serbări. Principele Napoleone s’a rentornatu d’in London mai nainte de a asteptă diu’a impartirei premielor ce se voru da pentru obieptele de espuseciune, asta intemplare dide ocasîune multora coraentarie. D’in Rom’a, sub datul I. juliu se semnaliseza prin telegrafii cu ostile franessei si cele ponteficale tnta noptea fusera consemnate, cerculandu despartieminte prin etern’a cetate spre a impedeca demonstraciunile unitarie. Frarcii esu d’in Veletrn si remanu numai pe la frontierele trenutului. Unu piroscatu turcescu de resbelu a plecatu pe Dunăre catra Belgradi!; guvernul serbescu a protestatu in contr’a acestei vatemâri a drepturilor principatului. Soirile sosite d’in Romania sunt tristi. Domnitoriul Romanilor vré sé compună ministerial celu nou d’in omenii estremei drepte, adeca d’in cei mai reactionari boeri, ai adunării generali. De altmintrea nu pricepemu de ce se fie acestia mai reactionari, decâtu cei de mainainte: principiul constitucionale e salvati in Romania, ca nicaiurea; câ ce domnitoriul guverneaza cu unu ministeriu esttu d’in majoritaea adunării — naciunali — ca vai de ea, carea de trei ani de dile propaaiesce ca si dracul. Atât’a ajunge spre a justifică stim’a principelui câtra constitucionalismu. — Spre eternisarea r moriei Diui^Barbu Carai giu, se Va innaltiâ unu monumentu pe largul de langa teatrul naciunale in Bucuresci, punendu se inscripciunea „Protegatoriului sotietatii, al familiei si al proprietăţii. Patri’a recunoscatoria!“ Apoi se va mai adauge si o sentîntia d’in cuventarea repausatului ce o rosti in siedînti’a d’in care esi in cealaita lume. Cea mai nimerita sentîntia ar fi după parerea nostra, cea despre „capitalul boerilor,“ celu putinu s’ar pricepe mai lamuritu intielesul „patriei recunoscatorie.“ — In Berolinu inca sta unu asémenea monumentu, si boerii d’in Romania l’voru fi cunoscandu negresitu. Pentru ce se arata cei mai multi Romani indiferenti fatia cu Espusetiunea d’in Brasiovu? (Incarea.) Totu omulu scie, ca celu putinu un’a d’in 7 parti a locuitoriloru d’in Romani’a sunt romanii ardeleni si banatieni, trecuti si fugiti acolo de fomete, de stapani si alte rele si persecutiuni, cari in ace’a tiera calcata de atatea ori si cercata de atatea orde de Tatari si Turci, cari au sugrumatu, innadusitu si pre alocurea sterpitu cu totulu industri’a romana nationale, de multe ori cu locuitori cu totu, nu capeta se cumpere vestminte cum au portatu in copilăria in tier’a genitale a lora. Acestia voru versa lacremi de bucurie si voru sărută cu căldură acele bucatiele de haine, pre care le voru vedé si cunósce, ca sunt tocmai d’in satulu si tieuutulu odiniora a loru, si totunadata le voru cumpera si plați cu pretiuri de afecțiune. Un’a suma de boieri de toate clasele, cari au câte 3, 4, pana la 20 de servitori mai totu ardeleni voru fi mai aplecati a cumperâ si a darui acestoru servitori la dile mari si aniversarie câte un’a camasia seu alta haina ce o voru cumperâ dela espusetiune, decâtu 2, 3 svanti, cu cari acei servitori mai de multe ori numai se inbeta lasandu cas’a, curtea si vitele boierului in grigea lui Dolicu. In urma negutiatorii mai cu seama renumitii negutiatori d’in Brasiovu voru sprijini întreprinderea noastra seu dreptu vorbindu chiaru a d-lgru totu cu acelu zelu cu care au contribuitu in cesti 12 ani mai bine de 100 de mii pentru scole si scopuri nationale. d) A patr’a causa a lasarei si nepasarei e faim’a cea surda si trista, ce s’a respanditu de siue, séu prin omenii cei rei, ca adeca de se voru arată romanii si romanele cu mandriele si scumpeturile loru la espusetiunea d’in Brasiovu, se va pune un’a dare, séu contributiune peresbaie,séu va urma altu reu si mai mare, — dupa cum s’a intemplatu acést’a in dilele fericitului Franciscu imprimante caruia scosese diregatorii de atunci pe romani schimbati si inbamati, eara pe romane inpodobite cu salbe si evnte de argintu si a. 1. t. ca se ’lu incredintieze, ca romanii au un’a stare buna, ca iologiea nu e grea, si ca prin urmare nu e de lipsa de vre o usiorare si urbare. Asia fratiloru romani deca voru porunci si indemnu, ca se aretati si dăruiți aceste lucruri diregatorii politici de acum v’ati poté teme, ca nu e lucru curatu, asta-di insa candu auditi si vedeți ca cei ce ve indemna, cei ce ve roga ca se faceti asia ceva nu sunt domnii inspectori, dulăii si solgabirei, ci părintele Mitropolitu, episcopii, archiereii, protopopii si popii vostri, unii Cipariu, Popasu, Popufalvi, Vasioiu, Baritiu, Macelariu si Asente, carii nu numai au daruitu insii câte un’a suta, doue pana la 2000 fl. pentru „Asociatiunea transilvana“ si lucra si alérga di si nóapte, fara vreun’a plata si resplata, pentru acést’a asta-di candu sciti ca acesti barbati nu numai v’au instelatu neci un’a data, ci au suferîtu unii si închisori grele pentru aperarea drepturiloru vóstre, asta-di fratiloru si acum un’a data nu pote fi vorb’a de ce’a ce s’a intemplatu sub Franciscu fericitulu. e) A cincea causa a nepasarei si lasarei e crasi nesciinti’a poporulu adeca nu pricepe ca ce feliu de fol ,nu pote-itra si elu dela infiintiarea Asotiaciunei nóstre si anumitu dela espusetiune, deci eu tacându despre folosulu morale, care ’lu va trage elu si copii lui in intielesulu statuteloru Asotiatiunei, dela acestea si Întreprinderile ei, me marginescu a indemna ceva numai despre folosulu materiale si anumitu, despre acelu folosu inchipuitu, care pote se ’lu aiba unu plugariu unu industrialu, unu meserieriu tramitiendu unu produptu alesu si bunu alu seu la espusetiune, se puneam ca unu pelariu tramite un’a pele bine lucrata, de blonc vicsu, seu cordovanu, si ca unui fabricantu seu negutiatoriu mare i place lucrulu seu produptulu industriariului nostru, si placandui intră numai decâtu cu elu la tocméala ca se faca si pregatesca doue, trei sute, 3,4 mii astufeliu de pei; — totu asemene se poate intempla si cu unu cojocariu, sapunariu, măiestru, asemene se poate se se faca cunoscutu vinulu, grâulu si spirtulu seu vinarsulu cutarui producatoriu cunoscutu si mai bine cumperatu după acest’a espusetiune, si totu asemene covorulu, pans’a, panur’a, desagii si lan’a cutaroru produceați se fia mai cautate, mai bine plătite si se se faca prunceli mari, ce bucurie aru avéa, ce suma de bani aru face cutare sateaua romana candu unu negutiatoriu aare care, placandu-i covorulu, pans’a, pauur’a seu desagii, carii va tramite la espusetiune aru porunci si s’aru tocmi cu ea ca se faca pe seam’ad-lui 10,20 asemene covoare valuri de pansa séu panura, — mai încolo nici unu omu pre lume nu e atatu de norocosu si fericitu incâtu sé num bca celu putinu un’a data in viatia lipsa de bani, — ti arde cas’a, ti maré boulu d’iu jugu séu vac’a cu lapte d’in gur’a copiiloru; in casulu celu mai bunu vrei sé cumperi un’a casa, unu pamentu, un’a moşie se intreprindi cu un’a specula ce ti promite multu, ai lipsa de bani, de unde se împrumuţi ? Compatrioţii noştri au capitalize universita- tiloru d’in Pest’a si d’in Sabiniu ale colegiiloru d’in Clusiu, Tergulu Muresiului, Aiudu, Capitulu d’in Belgradu,au casa de păstrare inSabiniu, Brasiovu si ClusTu, totatatea case si funduri nationali, si noi? nemica, pana candu acést’a rusine, pana candu acestu oprobriu? nici unu minutu, seu celu multu pana la S. Uie a. c. Noi romanii suntemu 3 la milione de suflete numai in Austria, se reducemu numerulu sufleteloru la familie, se impartimu cele 3 Va milione ca statistici cu 5 si vomu avea, 750.000 de case seu familie, se punemu ca jumătate d’in aceste familie