Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)
1863-05-28 / nr. 39
Anul III Nr. 39.—186. Joi 16./28. Maui, 1863 Ese de doa ori in septemana D omi ne c’a si Joi a. Pretinl pentru Austri’a pre anu intregu . . 10 fl. v. a. „ jumetate de anu 5 ,, ,, ,, trei lune . . . 3 ,, ,, pentru Romani’a si Strainetate pre anu intregu . 14 fl. v. a. ,, jumetate . . 7 ,, ,, ,, trei lune . . 3 50 er.CONCORDIA DIURNALU POLITICO SI LITERARIU. Prenumeratiunea se face la Redactiunea diurnalului Strat’a Sacaru lu i Air. 9, unde sunt a se adresă tote scrisorile. Scrisori nefrancate si corespund intre anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se ardu. Pentru insertiunea publicatiunilor au a se respunde 6. cruceri de linia. Regulamentu provisoriu pentru diet’a viitoare a Marelui Principatu Transilvani’a. V § 1. Diet’a acesta a M. Pr. Transilvania va constă: a) d’in 125 de deputaţi aleşi pe calea alegerei direpte; b) dintr’unu numeru de barbati, ce nu va trece peste 40, care prin posesiune si intrelegintia, esperientia in negotiate publice, merite pentru tronu si statu, beserica, sciintia si arte, emineza si cari fara osebire de relege si nationalitate de catra Mai. S’a c. r. Apostolica, pre’nabucare dreptulu de denumire, ce-i compete netiermuritu la diet’a acésta de acumu transilvana vré a’lu intrebuintiu numai intre marginile numerului acestui marginitu, vom fi chiamati spre a lua parte la diet’a acésta. Membrii dietei nu trebue se fia legați de neci o instrucțiune si dreptulu de votu ’lu folosescu numai personalminte. § 2. Pe presiedintele si 2 vice presiedinti pentru diet’a viitoria ei denumesce pre’nalitat’a Sa c. r. Apostolica Maiestate dintre siése persóne, care cu respectarea diferitelor« religiuni pentru fiacare d’in posturile acestea, trebue se se alega pin ins’a dieta d’in mediuloculu ei pe calea votisarei secrete si cari vom trebui a se propune Maiestatei Sale. § 3. Pana ce va urma denumirea presiedintelui si a ambiloru r. presiedinti, are a porta presiedinti’a in dieta unu membru alu r. gubernu provincialii, ce se va tramite spre aceasta d’in partea r. gubernu alu tierei. § 4 Fiindcă tabl’a regeasca inceteaza prin aceasta a fi o parte intregitoria a dietei acesteia, diet’a are a alege pe notari (Schriftführer) d’in mediuloculu seu. § 5. Toți membrii dietei se alegu seu se chiama numai pentru catu tiene diet’a acésta. Alegerile deputatiloru la diet’a acésta nu se potu revoca d’in partea alegatoriloru. In casuri, candu suptu decursulu dietei acesteia unii deputați aleși o aru parasi, aru mori, aru perde calitatea de lipsa la alegibilitate (de-a poté fi alesi) seu suntu impedecati a fi membrii dietei pe mai multu timpu, se voruescrie noue alegeri. § 6. Diet’a o deschide, amana, si închide le specialulu mandatu pre’naltu plenipotentulu comisarii regiu dietalu denumitu de pre’nalt’a Sa Maiestate c. r. Apostolica spre acesta § 7. Membrii dietei la intrarea lorii in dieta au a devota in manile presiedentului dietalu in locude juramentu credintia si ascultare Maiestatei Sale c. r. Apostolice, observarea determinatiuniloru ordinei acestei provisorie de dieta si consciintiosa împlinire a oblegaminteloru Sale. Presiedintele dietei si ambii v. presiedinti depunu acestu devotamentu in siedinti’a publica a dietei in manile impotentului regiu comisariu dietalu. § 8. Diet’a otaresce despre valibilitatea acteloru de alegere ale deputatiloru alesi pe bas’a reporteloru comisiuniloru compuse spre esaminarea documenteloru de alegere ale singuritiloru deputati. § 9. De nedubitata (buna) e a se privi toata alegerea, in privinti’a careia protocolulu de alegere , după determinatiunile ordinei acestei provisorie de alegere, e in buna orenduiela. § 10. Siedintiele dietei se ordonéza, deschidu si inchidu prin presiedintele aceleiasi. § 11. Siedintiele dietei suntu publice. Pentru sustienerea liniscei necesarie si a ordinei la consultări, si pentruca auditorii se se conteneasca de orice manifestare de aplause sau neplăceri, dieta va defige mesuri, caroru esecutare va cadé in oblegatiunea presiedintelui. § 12. In privinti’a acesta se prescrie chiaru si acumu înainte, ca auditoriloru nu e iertatu a conturbă consultările in neci unu chipu. § 13. Daca unu singuru auditoru sau auditorii conturba consultările, si prima menitiune a presiedintelui remane fara resultatu, elu, provocandu-se la aceasta determinatiune, póate a doua óara pe singurulu auditoru seu respective pe auditori ai avisa se iesa afara si a casiună golirea locului loru. § 14. Esceptionalminte se poate tiene o siedintia familiara, daca sau presiedintele seu pelu pucinu 10 membrii o ceru aceasta și daca după depărtarea ascultatorilor, dieta se resolveaza pentru aceasta. § 15. Obiectele singurite de consultare ajungu înaintea dietei. a) ca propuneri guvernamentali prin plenipontentiatului, comisariu alu dietei. b) prin propunerile siguritiloru membrii ai dietei. ■" Propuneri proprie ale singuritiloru membrii dietali, care nu se reporteza la vreo propunere a gubernului, trebue se se de mai inainte inscrisu la presiedintele, care olaresce, daca se poate lua la pertractare in dieta, si in casa de asta, defige ordinea candu se vina cutare propunere la pertractare. Daca presiedintele dietei otaresce, ca se nu se lese propunerea la pertractare, atunci propunătoriulu are voia a se provoca la impoteritulu r. comisariu dietalu. § 16. Presiedintele dietei, defige ordinea in care au a urmă obiectele pertractande. Propositiunile regimului, care vinu la dieta, suntu a se luă in pertractare si a se resolvi inainte de tote celelalte obiecte de consultare. § 17. Candu presiedintele dietei intr’unu timpu indelungatu batatoriu la ochiu fara causa fundata n’aru pune la ordinea dilei vre-o propunere propria a unui membru dietalu lasata ca se se pertracteze, atunci membrului dietalu, care face propunerea, i sta calea deschisa a se plânge la impoteritulu regiu comisariu dietalu. § 18. Presiedintele, v.-presiedintii si consiliarii r. gubernii tramisi de presiedintele guberniului au dreptulu a compare in dieta si in comisiunile dietei si in orice timpu a lua cuventulu, la votisari iau parte numai daca prin alegere sau conchiamare regia sunt membri dietali. Daca tramiterea de membri ai derogatorieloru gubernului spre a se dă informații!«' si desluciri la unele pertractări se vede a fi necesaria si de dorita, presiedintele dietei are a se intorce catra imputeritulu regiu comisariu dietalu. § 19. Spre a face conclusiune in dieta e de lipsa, ca se fia de facia celu pucinu diumetate d’in numerulu intregu alu tuturoru membriloru, cari si au ocupatu locurile loru in dieta, si spre validitate unui conclusu se cere majoritatea voturiloru absoluta a celoru de facia. Candu voturile suntu egale (impartite in doua) propunerea luata spre consultare se privesce ca receptata. § 20. Darea voturilor se face de regula prin scolare și siedere. Daca aceasta nu da resultatu securii, atunci se le inainte votisarea nominala, (după nume). Afara de aceasta se mai face votisarea după nume sau votisarea secreta prin siedule de votisare numai la special’s otarire a dietei. Alegerile se intreprindu prin siedula de votisare (billa ) § 21. Pertractările percurse de dieta suntu pe lenga alaturarea protocoaleloru siedintieloru a se aduce la cunoscinti’a pre’nalta pe calea impotentului r. comisariu. Modulu publicarei pertractariloru dietali ’lu determineza diet’a. § 22. Diet’a n’are voia a intră in comerciu cu neci a representare dietala a vreunuia d’intre celelalte regate si tieri ale monarchiei; neci e iertatu a emite publicatiuni. Deputatiuni nu e iertatu a se admite in adunarea dietei; si petitiuni numai atunci se potu primi, daca ele se dau prin vreunu membru alu dietei. § 23. La consultările dietei ’i stă in voia la fia-care membru a se servi de un’a d’in celea 3 limbii indatinate ale tietei. Proiectele de lege si representatiunile olarite prin dieta se voru adjusta in tóte trei limbele indatinate ale patriei, se voru subscrie de presiedintele dietei si unu notariu (Schriftführer) si prin impoteritulur. comisariu dietalu se voru substerne Maiestatei Sale c. r. Apostolice § 24. Suptu pertractările dietei va fi a se observă ordinea lucrariloru alaturata. § 25. Deputații dietali, aleși pe calea alegerii direpte după § 1 a) (cei 125) după proportionala împărțire basata atatu pe privirea la drepturile politice si pana acumu esercitate si la numerulu locuitoriloru, catu si pe privintiele teritoriali si ale economiei de statu. A. Deputaţi tramitiendi d’in partea comuneloru singurite : 1) Liber’a r. cetate Clusiu tramite 2 deputaţi, 2) M. Ostorheiu 2 ; 3—13) Belgradu, Gherl’a, Elisabetopole, Sabiiu, Brasiovu, Sigisiaara, Mediasiu, Bistritia, Sabesiu, Orestia, Regina, totu cate 2, 14—36) Opidele: Abrudu, Vízakna, Hunedoara, K. Ostorheiu, Hatiegu, Sangiorzu (S -S - György), Odorheiu, Ilefalva, Csik-Sered’a, Bretîcu, sat. Olahfalu; opidele Szék, Kolos, Aiudu, Turda, Deesiu, Fogarasiu, Gurgiu (Gy. Szt. Miklós) Resinariu, Rosi’a, Mociu, Deva, Huedinu, alegu cate unu deputatu. B. Cercuri de alegere formate d’in cuprinsulu comitateloru, districteloru si scauneloru, la a caroru alegere de deputati comunele de susu nu ieau parte, si caroru le compete dreptulu de a si alege deputatii sei. 37) Comitatulu Albei de susu tramite 2 deputati, 38) Alba inf. 6, 39) Cetatea de Balta 3, 40) Turda 4, 44) Hunedoara 6, 45) districtulu Fagarasiului d’impreuna cu partile adause ale Dominiului Branului 3, 46) Naseudu 2, 47) Scaunulu Odorheiului 3, 48) Triscaune 3, 49) Cincu 3, 50) Sc. Muresiului 2, 51) Ariesiulu 2, 52) Sc. Sibiiului 2, 53) Sigisiara 2, 54) distr. Brasiovului cu Sacelele, Apati’a, Crisb’a, Noulu 3, 55) scaun. Mediasiului 2, 56) distr. Bistritiei 2, 57) scaun. Sebesiului 2, 58) Cincu mare 2, 59) Cohalmulu 2, 60) scaun. Mercurei 2, 61) Nocrichului 2, 62) scaun. Orastiei 2, 64) scaun, filiala Seliste si Talmaciu d’impreuna cu localitatile foste militarisate, Sîna, Orlatu, Vestemu, Racoviti’a laolalta 2 deputați. § 26. Toate acelea comune, care după §§ii de susu sunt investite cu dreptulu particularii de a si alege deputați la dieta, spre a-si alege pe acei deputați, formeaza fiacare de sine si cate unu cercu alegatoru. § 27. Pentru alegerea fiacarui deputatu se formeaza in toata tiera in Comitate, Districte si Scaune cate unu cercu de alegatori si fiacare cercu alegatoru alege numai cate unu deputatu la dieta. § 28. Cu scopu de a se alege deputatii, carii se vina pe comitate, districte si scaune, jurisdictiunile (trenuturile) singuratece formeaza urmatoarele cercuri electorale: I. Comitatulu Albei de susu doua cercuri de alegatori si anume: 1. Procesele (plaiurile, plasele) Peselnek, Hedigu, Palosiu si Héviz impreuna unu cercu electoralii; 2. Plaiurile Retea, Keresd, Gezasia, Burchesiu, Apa rece (Kaltwasser, Hidegviz) si Buba (Bollya impreuna cu statele Coluni, Feldióra si Kertia unu cercu electoralui. II. Comitatulu Albei de diosu siese cercuri de alegatori si adica: 1. Plaiurile Ciumbrudu, Benicu (Sz. Benedek) si Uiora impreuna unu cercu electoralu; 2. Plaiurile Blasiu si Pauca impreuna unu cercu electoralu ; 3. Plaiurile Aiudulu mare si Ighiiulu ungurescu de susu împreunate unu cercu electoralu; 4 Comunele Abrudu-satu, Buciumu si Carpenisiu aflatere in plaiurile Tamasi’a si Zalathna, impreuna unu cercu electoralu; 5. Plaiulu Zalatna, afara de cele doua comune memorate mai in susu, mai departe plaiurile Ighiiului de diosu si satele plaiului Albei Juliei asiediate pe malulu dreptu alu Muresiului impreuna unu cercu electoralu. 6. Partea ceealalta a plaiului Albei Juliei, cumu si plaiurile Vintiului de diosu si Aiudielului impreuna unu cercu electoralu. III. Comitatulu Cetatii de Balta trei cercuri electorale si adica: 1. Plaiurile Tatarlak, Biia si Ernotu, impreuna unu cercu electoralu. 2. Plaiurile Terimita, Galfalau, Cundu, afara de satele Cundu si Idiciu (Jövedits), impreuna unu cercu electoralu. 3. Plaiurile Zagoru si Nadas, cumu si satele Cundu si Idiciu (impreuna unu cercu electoralu. IV. Comitatulu Turdei patru cercuri electorale si anume: 1. Plaiurile Veciu si Gurgiu, impreuna unu cercu electoralu; 2. Plaiurile Reginulu ungurescu, Jar’a unguresca, S. Joana si Pogaceea, impreuna unu cercu electoralu ; 3 Plaiurile Bogat’a ung., Campi’a si Ariesiulu impreuna unu cercu electoralu. V. Comitatulu Clusiului cinci cercuri electorale si anume: