Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)
1863-10-22 / nr. 85
se se scrie protocolulu, iare nu neblesnici cari nu sunt demni a se numi barbati! Daca aru fi esttu amendementului. Deputatu aloru 30000 suflete facutu la §. 11. ca conclusu, apoi eră démna dieta de a o imprascia numai de câtu, si membrii contribuitori la facerea unui astfeliu de conclusu ai tramite se incépa a studiu de la I. Clase gramaticale; mai multu nu dicu! citesca fiecare inca odata acea propunere apoi ilu rogu se mi spună, in care limba se scrie municipiulu o representatiune câtra gubernu in caus’a facerei drumuriloru ? de ce limba sunt drumurile ? da in caus’a erumperei unei bele de vite ? de ce limba sunt vitele? da guberniulu in care limba se scrie la municipiu ca se adune mila pentru cei lipsiţi d’in Ungaria ? unguresce negresitu, va dice D. Dep. Pra fiendu ca lipsiţii sunt Unguri! vedi la de aceste ducu propunerile fara capu! etc. Amendementulu lui Sipotariu la § 16. numai aceia l’au potutu sprijini caid nu sciu ce e oficiulu Presidialu, cari au credintu aceloru aserte reutaciose respandite prin unii d’in cei 37, ca prin §-lu acesta vreau se aduca iara străini in tiera! Seraca lume! da prin amendementulu lui Sipotariu la § 16 se impedecati Dvóstre a nu aduce străini in tiera ? daca nu aveti altu medilocu si modu a impedeca venirea strainiloru, apoi Dieu amendementulu lui Sipotariu se fie sprijinitu nu numai de cei 37-da si de cele 30000 suflete a Deputatului P — a nu vă potea scapă Patria de străini, — noi cei 7 —8 aflamu aiurea garanţia in contr’a strainiloru, nu in amendemente de ale lui Sipotariu si P. . a ! Numai una se faca bine se mi spună D. Sipotariu cine cugeta Domnia lui ca vă fi chiamatu a controla pe Preşedinte ca in care limba scrie catra capulu tierei ? scimu câ lucrurile cele presidiale de regula sunt secrete! au mai fostu si de acei ... — d’in cei 37 — cari credeau seu vreau se faca se créda altii câ si szolgabiraiele inca voru face toate presidialiter si voru intrebuintiâ limb’a care voru vrea ei! risum teneatis! câ si candu aru potea fi presidii unde nu ai cui presede! nu cumvă si la comunele satesci aflați Dvóstre presidii in cancelari’a notariului satescu! Amendementulu lui Popovici la §.17 dice D. Telegraf cu au cadiutu pentru ca nu l’ au spriginitu Popp etc. (cei 7—8)! Se me ierte D. Telegrafu, da nu vorbesce adeverulu ! amendementulu lui Popovici au cadiutu ca nu au avutu viétia, au cadiutu ca au remasu părtinitorii lui in minoritate! Unde si candu s’au casatoritu romanii cu amendementulu lui Popovici ca se fie datori alu sprijini ori ilu afla de bunu ori nu ? Me iertati Cloru dara daca poftiti asie ceva, o supunere orba la parerea masei, — multiemei, — apoi nu sunteti de neamulu acesta, nu aveti locu intr’o camera legislativa! Aici se luamu la cutitu anatomicu acelu amendementu! ce va sedica „pana la organisarea constitutionale a aceloru diregatorii ?“ cugetat’ ati Dreste 42 de insi candu are se se faca aceia organisare constitutionale ? spunetimi candu s’a organisatu Tabl’a reg. constitutionalminte ? au nu i-au introduse pe calea ordinatumnilomi sub Maria Theresia? da Guberniulu nu este totu acelu constitutiunele de mai nainte ? numai cateva posturi de Consiliari sunt cuprinse numai provisorie, dara pentru acea Guberniulu e organisatu cum au fostu constitutionalminte! nu sciu dara ce organisare constutionale au intielesu cei 42 insi! apoi n’asturogu se mi spună Domnii 42 ca de ce au amanatu ei defigerea limbei pana la organisarea constitutionale? daca are dieta direptu si vrea alu eserciu, trebuea naţionalistii cei buni 42 romani acuma se hotarésca sunt in majoritate, nu se lase pe candu voru veni si ungurii in dieta si voru face cu Saşii ce voru vrea! acuma eră locu si tempu se hotarésca, cu organisarea constitutionale, nu are neci unu amestecu cu limb’a oficiósa fie ori cum organisate diregatoriele, limb’a nu schimba in organismu nemica! Asie dara dloru 42 se ne iertati ca noi nu amu potutu sprijini unu lucru fara capu! deca neci Deput. L ... ! de la care au esitu acea motiune, si care v’au dusu pe toti pe gliiatie — nu o au spriginitu, — nagyíjokoson a remasu a casa! ce se dicemu de adausulu in privinti’a Referateloru ? acela intr’adeveru ca e copilarescu! a lasa in voiea regimului de a dispune despre limba, si totusi a lu restringe si mea in unu modu asile de pucina insemnetate e intr’adeveru jocaria copilarésca! Acum venimu la §. 18, la care s’au facutu amendementulu d’in partea Metropolitului Siulutiu „ca in gimnasiele de statu se se propună cu studii obligate tóate trei limbele tierei, iar’ scólele mai inalte se fie paritetice“ ; iar’ altulu d’in partea lui Dr. Vasici „ca in scólele de statu se se indirepte limb’a invetiamentului după recerintiele populatiunei care participéze cu refeferintia la ele.“ Ce se tiene de partea’ antâia a amendementului M. Siulutiu, acela nu avea locu neci de câtu in legea despre limb’a invetiamentului, — câ acést’a lege nu e (Studien-Plan) Planu de studii, adeca ce obiecte se se pertrapteze ca obligate in gimnasii, acést’a se tiene de Planulu invetiamentului; cum au potutu dara cei 7—8 inși sprijini o astfeliu de propunere? numai aceia cari nu au precumpenitu lucrul bine, seu jura in vorbele maestrului (in verba magistri) s’au potutu alatura la o astfeliu de propunere. Cu atat’ mai putinu avea locu a duoa parte a amendementului in legea presente. Cum poţi se faci si se organisezi Academii si Universităţi in legea despre intrebuintiarea celoru trei limbe ale tierei incomerciulu publicu oficiosu? Apoi senguru proprnetorulu nu au desfasiuratu chiaru lucru cu ce vre prin cuventulu pariteticu. Mai incolo e intrebare ca bine e a face Academii paritetice, ori mai bine aru fi la noi a redica Academii nationale ? tote aceste nu s’au potutu decide numai per tangentem cu 2—3 cuvinte si prin urmare cei 7 nu au potutu votâ pentru propunerea pomenita, ci ei se mira tare cum de au potutu votâ pentru acelu amendementu unii d’in aceia cari au voitu se sterga §-lu 18 cu totulu. Mai multu ie mirii eu cum de patrioţii si natiunalistii cei mari de 37-42 nu au sprijinitu propunerea Drului Vasici, care era mai rationabile, eră fundata chiaru pe pretensiunea Dloru si pe ordinatiunile sustatatore ? de seturu nu d’in alta causa, fara numai ca acelu amendementu au esitu de la unulu d’in cei 7—8 si apoi ,,hic niger est etc. In urma me mim si mai multu cum de Domnii 37—42 nu au inregistratu si pe cei cari au fostu pentru stergerea totale a 5,lui 18 intre cei 7—8!“ (Va urmă.) 368 împrumute none de stătu. Ministrul de finantie Dnul de Pi e n e r motîvandu imprumutele noue de statu in siedînti’a d’in 15. 1. c. a senatului imperiale, a tienutu cam urmatori’a cuventare: Am amintîtu in discursul meu pentru periodul finantiaru 1864, despre calamitatea cea mare escata in o parte mare a regatului Ungariei in urmarea secetei, am atînsu atunci despre mesujele necesarie luate de guvermui, si am insciintiatu ca ele voru fi asternute representatiunei imperiale pentru convoire constitutionale. De atunci pusetiunea partiloru tierei cercetate de calamitate se areta ca si o adeverata lipsa, a venitu tempul secerisiului fara ca acele trenuturi sé fie avutu ce seceră, poporatiunea ce se sustiene d’in lucrul ce lu facea la secerisiu, nu avu de lucru, se lipsi de castigu, lipsîă sementi’a pentru semenarea campuriloru, si vitele de trasu ce se folosescu la economia, cea mai mare parte au peritu din lips’a nutretiului. Pentru impedecarea latirei nefericirei se tramisera organe de la Locutieninti’a reg. a Ungariei in respetivele tienuturi, cari prin ascultarea oficialiloru de finantie trebuiau se constateze relatiunile in fati’a locului, si trebuiau se asterna proeptele lerii pentru delaturarea lipsei. Resultatele sosite pe calea acest’a se esaminare si considerară de câtra cancelari’a de curte a Ungariei si de câtra ministeriul de finantie, in a caroru urmare ne convinseramu, cumca fara unu ajutoriu straordînariu in acele parti ale Ungariei cercetate de lipsă, in érn’a acést’a seu in primavéra va erumpe fómete, mai departe chiaru acu e o nepotîntia totala pentru continuarea economiei si solvirea contributiunei. Fatia cu inalt’a representatiune a imperiului nu sunt de lipsa alte motive candu legea umanitatii demanda a ajută pe locuitorii lipsiţi ai Ungariei, deci aici se pote luă su desbatere numai modul cum se se întreprindă aceste mesure pentru ajutorare. Calitatea reului au alesu si mediulecele de ajutoriu. Celoru fara de lucru si ajutoriu se li se deie lucru si castigu, posesoriloru mici mai tare apesati, carii n’au cu ce semena câmpurile, se li se deie sementia, celorua, carii si-au perdutu vitele de trasu d’in lips’a nutretiului prin bani se li se faca cu potîntia a cumperă macaru atâte vite, câte sunt de lipsa la continuarea economiei si se li poata câștigă nutretiul ce lipsesce, in fine celoru a carii n’au avutu secerisiu, si n’au nici medilece pentru subsîstintia pana la secerisiul venitoriu, trebue se li se deie aceste mediulóce. — Ce se atinge aci de deschiderea ocasîunei pentru lucru, aci mai antâiu vinu in consîderatiune acele lucrări publice, cari la tota intemplarea le-aru fi întreprinse statul numai cu mai tardiu, dar dacii s’au proeptatu a se întreprinde pentru periodul finantiaru 1864, si cari pe langa restituirea obiepteloru si-au si aceea de scopu, ca celoru fara de lucru se li mediul aceasca câștigare. Aci anume e vorba despre o dotatii de mare imperiale in privinti’a cladîrei câiloru si apeloru in periodul 1864, ca acéstea se se limpediésca in anii următori finantiali si de edîficie. Unu altu soiu de lucruri se referesce la cladîrea câiloru de tiera, ce le face fondul de cladîre a tierei, apoi cladîrea câiloru de feru întreprinse prin societăți, in fine lucrările pentru regularea riuriloru si a lacuriloru, ce se voru intreprinde de câtra corporatiuni si Comunități. Ce se atînge de fforma ajutorarei posesoriloru celoru mai mici cu sementie si bani, acestu ajutoriu nu se va da de dori, ci in aruncătura cu carnete pentru a se limpedi in termine mai delungate si in rate regulate. Acést’a se pretinde nu numai d’in respetul finantieloru, pentru a incungiura abusurile, ci si d’in respetul acelua cu reintorcerea sumei primite va îndemna pe bunul economu la economisare si dîligintia. In proportiune s’a proeptatu o suma mica pentru donuri. De sîne se intielege cumca mediul acele pentru întreprinderea repede a cladîrei cailoru de tiera, de feru, a regularei riuriloru si a lacuriloru, se voru da numai pe calea aruncarei cu camera la fundul ung. de cladîre, la respetîvele societăți, corporatiuni si comunități. Suma totala * a speseloru ce le pretîndu aceste mesure, după întocmirea proeptului, se urca la 30 de milioane, parte din statul cancelariei de curte ing. (dotatiunea pentru cladîrea cailoru si a apeloru) parte d’in a ministeriului de finantie (subventiuni, acést’a suma in proeptul de lege e specificata după impartirea sengurateceloru mesure. Pentru actele juridice ce s’aru escu d’in scutirea celoru lipsiti, in proeptul de lege se cere eliberare de la timbru si competîntia. In urmarea pre ’naltei imputerniciri indrasnescu o asterne innaltei case spre pertratare amintitul proeptu de lege, observandu ca lips’a cea grabnica de ajutorie poftesce ca acestu obieptu se se desbata curundu, si îndrumarea la comitetul finantiariu aru fi cu atâtu mai de doritu, cu câtu in preliinariul pentru 1864 tocm’a e vorb’a pentru radîcarea sengurateceloru posîtiuni d’in bugetul cancelariei de curte ing. si alu ministeriului de finantie. Am vorbitu pana aci despre mesurele ce trebuescu luate in urmarea lipsei d’in Ungari’a. Acii e vorb’a cum sé se acopera spesele. Nu poate fi indoela, cumca susnumitele spese nu se potu suplini d’in venitele ordînarie a periodului finantialu 1864, ci acoperirea trebue se se faca pe calea operatiunei de credîtu. Deci guvernul proepteaza a se imputernici ca pe calea operatiunei de credîtu se ieie o suma de 30 de milioane pentru ajutorarea celoru lipsiți in Ungaria. Dnul ministru mai ceru inca 12 milioane pentru rescumperarea sieduleloru de moneta marunta ; 20 de milioane pentru scăderea hartielor salinare si anume de la 100 miloane la 80 milioane; apoi se recere a contrage unu imprumutu de 33 de milioane, pentru ca de împreuna cu contributiunile cele noue precalculate la 16 milioane, să se poata acoperi scadramentul (deficitul) de 49 de milioane. Suma sumeloru 96 de milioane. Afara de aceste ministrul de finantie cere imputernicire ca cele 20 milioane la intemplare de lipsa se le mai poata inca realisa, deci casualminte avemu prospeptu la o operatiune de eredetu cam de 116 milione. IORESPhi IL TU. Beiusiu in 14-a Octovie 1863. Asta-di avoramu onore a primi in mediloculu nostru pre Ilustr. Sat. Josîfu Popu Selagianu, Episcopulu gr. cat. de Oradea- Mare , care cu ocasîunea bineventarei sale d’in