Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)

1863-08-07 / nr. 63

Anumn Hl. Mr. 63.­210. Vineri 26. Julin, 7. Anglistii, 1863. Use de t­r­e­i ori in septemana Miercuri­a , Vineri­a si Dominec­a. Pretini pentru Austri’a pre anii intregii . . 14 d­. v. a. „ Imnetate de anii 7 ,, ,, ,, trei lnne . . . 3 ,, 50 er. pentru Rom­ani’a si Strainetate pre anii întregii . 20­11. v. a. ,, nuinetate, . . 10 ,, ,, ,, trei lune . . 5 ,, ,,CONCORDIA. DIURNALU POLITEK­ SI LITERARII). Prenum­eratiunea se face la re­­daetiunea din mai­ului Strat’a .Sa­il­arul­ui nr. 9, unde sunt a se adresă tote scrisorile. •Scrisori nefranoale si corestiun­­dîntre anonime nu se prim­escu. Scrip­tele nepu­blicate se ardu. Pentru insertiunea publicatiimi­­lor au a se respunde 6. cruceid dc /»linia. Revist’a politica. Pest’a 2.5 Juliu, G. Aug. Noutatile d­in urma sosite (Tin J.^Jwiu im­partesiescu cumea cabinetulu britanicu au fipsatu unu proieptu de depesia menitu a se tramite Ru­siei, si ca Fau substernutu cabinetelor u de Parisu si Vienn a, acestu proieptu ar fi conceputu­ intr’unu tonu Forte pacificii, ce eschide nu mimai probabi­litatea unui resbelu, ci si mai tota temerea de o ruptura diplomatica. — Fi-va primitu acestu pro­ieptu prin cele doa poteri, seu ba, totu atât­a, — sustienerea pacei seu eruimperea resbelului in vii­tori ti depinde de la portarea Rusiei. Ka pole intari jiacea seu a grăbi resbelul prin resolutiunile sale. Fara indoela, mare influintia va ave a supra aces­tora resolutiuni intielesulu celit precisu al depesiei colective si alianti’a mai multa sau mai putinii strinsa a celoru trei poteri, cai i se făcu advocații cestiunii polone si totodată consilierii sinceri ai Ru­siei. — Pre candu diurnalele cu tota seriosîtatea si in lenisce făcu combinările loru a­supra pacei, sosesce o scrie electrica d’in Paris, carea e in stare a turbură tote ratiunamintele loru; ădeca diurna- 1 urii „Francia“ — cunoscuta d’in relatiunile sale câtra politic­a cea mai secreta a curții impe­­ratesci, — vestesce: Anglia nu se invoesce ca se se t­r­a­m­i­t­a o nota colectiva la curtea rus­es­ca. Asta scrie precât­u e de neas­­ceptatapreatâtu se pare a fi si neprobabile pentru momentu, câ­ ce pana acum nu s’au stracoratu neci 0 scrie despre vre o imparechiare ce s‘ar fi escatu intre cele poteri (Fin caus’q .n^l.f.i diu^ui vedeti câ va fi colectiva.­­ Motivele ce'au impinsîi pre Angli’a la acestu pasu — daca e adeverata soirea de mai susu — potu avéa o duplice natura, după cum va fi influintiatu-o portarea Franciei. Daca Anglia e îesoluta a purcede cu Francia chiaru si pana la resbelu, atunci motîvulu opusétiunii d’in partea Angliei trebue cercata in temerea ce pote ea avea, cu compunerea, notei colective, prin staruin-­ iele Austriei nu va reesi intr’unu tonu destulu de aspru si provocatoriu. Seu, Anglia nu vrea se mearga cu Franci’n, atunci opusetiunea. Angliei face in ve­­chi’a nemerédére câtra „credinciosii lu aliatu“, pre­cum se esprime diurnalul Botschafter, după a câ­tni părere Anglia ar avé mare voia dea se ineaerâ de nou cu colosulu de la média nopte. In­ mediulu atâtoru combinatiuni politice se născu felurite faime, astfelu se vorbiâ la Paris ca in 2. aug. va apare in Monitoriul fr. o nota menita a intari starea pacifica a sîtuatiunii, — dar inloculu acestei note, diurnalulu oficiale alti guvernului fr. reproduce in términi forte da, unu articolu d’in diurnalulu nemtiescu „Deutschland“. Acestu arti­­colu feliciteza cu căldură pre Austria ca s’au lega­­tuitu a face causa comune cu poterile apusene , „ori pre calea negotiatiuniloru diplomatice, ori la intemplare pentru mesure mai aspre“, — apoi su­­pune la critica politic­a„cea antinationale si egoista“ a Prusiei,carea in locit de a hidra in contielegere cu poterile apusene, sprijinesce pre Rusia. Noulu maresialu Forey are se se reintorca in Francia cam câtra 15. sept. alt. lasandu ostile sub comand’a g­en­e­ra­­­n­­­u iB­azaine. Da­r după mesurele ce au luatu guvernulu lui Juarez, caro, s’au asiediatu la San-Lou­is de Totosî, si prin generalii Orteg’a si Negrete im­pedeca comunic­ti­unea intre Mesîcu si Yer’a-Cruce, cu anevoe se pote crede ca sîtuati­­unea Mesîcului va fi atâtu de alinata, ca presînti’a capului espedîtiiinii fr. se nu mai fie de lipsa. Camera deputatiloru Raliei au treimtu Frig, cea de pre urma siedîntia a sesiunii‘presînte Dens’a au amanatu pre lun’a lui Noemvre cercetarea pro­iectului pentru intrenarea hotieloru, pregatîtu prin o comisîune speciale, si i-au substituitui alte des ni­­setiuni mai putinii aspre, dar latute asémene cu scopu de a sugrumă­ acesta plaga a regatului ita­licii. — Politic’a fr. an facutu ii Roma o cercetare la ministrulu ex-duceluî de Toscan’a. In urmarea acestei cercetări guvernulu papile ar fi datu pas­­portulu­i epresentantelui ex-dujrlui.’ Guvernulu ir. illCii an .‘jjllli/ll U se . ...•• «..vî rioatMut­intrigele cari se liesu la Rom’apentru a intretiene lotinele in provinciele vecine ale Italiei. ramucaaatînsu (adeca eu) de l­u p t’a eclatante spirituale cu Pater Krne­sz. Dieu I fratiere acea lupta carea o numesci domnia ta cam in batjocura eclatante, prin carea vnse numai neplă­ceri mi-nmu cascigatu, eu amu portatu-o eara­ nu fratiea ta, carele au n­ ai fostu capace au m­ ai avutu curagiu pen­tru de a apera onoarea fostului administratorii, si a intrele­­gintiei romane de aici, a carei a petitiune au fostu dechia­­rata-o num­itulu părinte de necapta (idétlen) ci ai bncutu ca pescele. De lupta pes­u­b­­­u ascunsua r­o­m­a­n­i­t­o­r­u p­e l­a­n­g­a * p­e­t­i­t­i­u­n­e­a la tronii: hoho! Dnule corespundinte! nu intortoca cuvintele mele cu o malitia neertata, eu cetesce mai bine artîcolulu meu, seu celu pu­tinu tradu­cerea Dtale, si te vei convinge ca eu lupt’a pe ascunsu nu amu intielesu-o fatia ctt petit­iunea la troua asternuta de intreleginti’a romana logosiana, ci numai de­spre unii protestanti neuniti, pote si uniti, de aici, ca­ ei vorbele mele si după traducerea Dtale carea altumintre­­lea nu este fidele si de totu esacta sunt urmatoriele; si in fine,sid’in parteam­a­giarilor ti si d’in a r­o­­maniloru parte apriatu, (adeca pe calea pe­­titionale) parte pe cald ascunsa (adeca prin pro­­testarn unom neuniti protestanti) s’a portatu etc. nu ne mirâmu de a­n­t­â­i’a inventiune a unui dîalectu romanu­ in B­a­n­a­t­u , eu nu amu inventiunatu unu dîalectu nou romanu in Banatu, ci amu atinsu numai atât’a ca Domnulu administratore de Am­­brusiu­ carele nici candu nu au petrecutu mai îndelungit tempu in Banatu, nu cunósce limb’a provinciale de aici, (táj szójárást) carea pe cumu­ este de comune cunoscuta dî feresce in multe cuvinte împrumutate de la Serbi si nemti si usuate aici preste totu, carele cuvinte in limb’a provinciale d’in Ungaria sunt cea mai mare parte d’in Tji Wilu--I i^ ilia 11...u UHiuniiii.i. sc ride de rom­anulu ungurcamiT rarele după parerea ba­nal­ianului, vorbesce o limba stricata, nicicâsicelu maientusîastu n ’ a­r poté face m a i m­u 1t­u, (de câtu Adm. Ambrusiu). Dieu fratiore ! sé mc credi câ nici fratiea ta, nici cornistii­­narii Dtale —de cum­­ va aibi, — nu aru pote, face mai multu, ba dara nici atât’a câtu Adm. Ambrusiu in inpregiurârile pentru noi romanii de d’in cace de dealulu regesen, adi nu pré favoritorie cu tote câ eu nu amu scrisu nu ar pote cntusîastu mai multu, ci ca „de a­b­i­é aru poté face mai multu Destinge mai bine Domnulu meu! nici de form’a articu­­ n­­­ui, ca unu cer­­cu lariu cuventatoriu­ . Ce vrei se dici cu acesta espresiune Domnulu meu ? câ­ci eu nu te pricepu, voesci a me suspectiunâ ? atunci FOISIOR’A. HORIA SI CLOSCA. (Urmare.) Intre impregiurarile aceste desperate, Hindu câ elu (Horia) nu avé mai multu de a se lupta atâtu­ in contr’a nobililoru câtu in contr’a ostasiloru imperatasci insi­si, cu carii elu dicea câ s’a contrelesut in privinti’a rescolarei, si propuse a se alia cu nobilii cei nemultiumiti in contr’a im per a tu lui. Contele Csâky cor­itele suprem­u d’in comitatul Albei, stâ la O 1 a - N­ e m e s nu departe de Ci u­s­­­u, cu o parte a nobilimei rescolare, pentru a impe­­deca d’in acést’a parte, ca Romanii se nu erumpa d’in munţi. Romanii făcură o încercare in a 8-a diecenivre, inse fura respinşi. După acést’a tramise Hori’a depu­taţi la contele Csâky ca se-i spună acestui­a: c­â elu vre a legâ pace cu nobilii, si daca acesti­a voescu, se va alia cu ei împreuna cu multi credinciosi de ai lui, si se va lasâ a se folosi pentru tote intentiunile loru. — Elu a sciutu, câ nobilii erâ nemultiumiti, si sperii acumva câ prin o ali­­are cu ei, si prin favorirea opunerei loru, se va mântui pe sine si va efeptui planurile sale cele mari. Inse mai multu nu-i sucede nimicu. Noul generalii comandante Fabris in 13 diecem­vre a sositii la Sibiiu, si ambii comisari plenipotentiati, după ce petrecurea câtu­va tempui la Aradu, si ascultara acolo pe mai multi R­o m­­a­n­i prinsi, sosiră in 15 diecemvre la De­v’­a. La primele loru raporturi dede i­m p e r a t u 1 demandatiuni aspre, a pasi cu tota seriosîtatea in contr’a rescolatiloru si in c­a­s­u d­e lipsa se intrebuintieze si sila. Spre sconul acest’a cape­tara ordine de a pleca de toate partile d’in tinuturile inve­­cinate d’in Ungari’a si Transîlvani’a regimentul de husari Alessandru Toscana (mai nante Kül­nöki), regimentul de dragoni Savoi’a; regimentul de infanteria O­r­o­s­z , si câte­va companii de secui; — d’in Ungari’a, regimentele de dragoni W ii­r­t­e tu­b­­e­r­g si Berlichingen; dîvisiunea de colonelu de la regimentul de cu­rasîeri Karamel­li, si ambele regi­mente de infanteria Devenz (altmnintre S i s k o v i c­z) si Preissach. Inse mai ’nainte de a audi ca aceste trupe aru fi convenitii, sosi faim’a despre leniscirea totala a rescolarei fara sîrîA si versare de sânge, ca­ ce rescolatii d’in ce in ce se dedera de buna voia si cereau gratia, la ce si Hori­a, concomitatu numai de cati­va credinciosi putini ai lui, iindemnâ a se folosi de favorea ace inibiâ amnesti’a generale celora ce se dau de buna voia; totu­si elu,pentru persóan’a sa nu se incredea pentru a se dâ, deci se rogâ ca..ige i se erte se-si caute mântuirea in fuga. Acést’a i s’a concesii; elu si celu mai credincioşii al­ui iuleca Cloşca fugiră ;vcei lai ti se de­dera toţi, si au fostu destul de vicleni de a se areta forte umiliţi, ascultători si ca se caescu. Unii se si imbiara de locu a-i cercă pe Hori’a si pe Closc’a si a i aduce pe ambii prinsi. ’) 1 1) Rescolatii petrunsesera tiu numai pana in Banatul Temesianu­, ci chiaru pana in comitatul Bihorului in Ungari­a. Generalii de Barca si Török ajutati maieu sema de bravul reci men­tu secuescu se distinseră cu acést’a ocashme prin instiintiele loru de a respinge acestu monstru furiosii. Acesti­a se adunara in numera mare, cu putinu ’nainte de prinderea loru, pentru ca se le ardia de N­ o r i ’ a, carele bucurosu aru îl urmari­ esemplul confratelui Salins, acii nu catedia mai multu*a se mântui de a dreptul d’in colo in Turcia, ~­ ci retacia mai dejiarte d’in munte in munte, pentru a ajunge la capatul Ungariei, si atunci prin Dalm­ati’a si C r o a 11 ’ a se se poata m­antui in statele V e n­e t­i a n e. Inse elu afla toate trecatoriele si caile ascunse postate pre bine, si descrierea acurata a persoanei lui, s’a fostu comuni­catii tuturora com­uneloru. Astu-felu nu peste inului fu prinsa, împreuna cu credinciosul seu Closc’a; ei fura tra­­dati de insii consotii loru, carii voiau a merita pretiul pusu pentru capetele acestora căpitănii a rescolatloru. — Acést’a este catestrofa comuna aceloru­ a, carii se neobrasnicescu a revoltâtjie sudîti in contr’a ordinatimiiloru domnitoriului loru legitima. — Prinsori’a astu­ felu s’a intemplatu : N­­o­­ri’a si C­­­o­sc’a fugiseră in padinile de Ra dacii pre­cum au descoperitu duci R o­m­an­i d’intre cei mai credyn­­ciosi ai loru (carii n’au fostu alta decâtu trei­ ani, inse toti fo­vie 14 femei si fete, mai cu séma d’intre nobilime. După ce acestu regimentu secuescu primi faim’a despre acést’a, i ataca inca de tempuriu, in câtu de mica mai multe sute d’intre ei, si tristele victîm­e avură norocul de se mantuira de o furia tartara. Aut. D De locu după fugirea defaimatului Salins Turcii asiediara unu cordonu de trupe d’in cace de munţii ce despartu Tran­silvani’ a de tier’a roman­esca, ca se retina atâtu pe suditi­i loru de la participarea la acést’a miscare, câtu si se impe­­dece pe rescolatii de cea­lalta parte strintorati totu mai tare in păsuri, ca senu latiesca devastările loru d’in epee, unde stramutandu se in turme de gefuitori, nu s’aru fi potutu stirpi iara­si usioru. Aut. Rospiiiisu In rorospiiiHliiiti a „d in ('arasiii in danulu 15. .Ildiit lSv.'l-47 (In­cliiare ) După premiterea acestor’a trecu la aserţiunile rapso­dice ale corespundîntelui, la cari eu încă mimai rapsodice voiu respunde. Dice Corespundititele: Noi­­ce? pote câ corespun­­dînti’a laimasa a ti faurit’o mai multi in compania ? au pote câ es­i Dta. D corespundinte ce­ va Domnii mare „d’in mi­­ ’a lui D o ni n e d i e u“ de­scrii „Noi“) ? n­u ne rn !­

Next