Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)
1863-08-07 / nr. 63
Anumn Hl. Mr. 63.210. Vineri 26. Julin, 7. Anglistii, 1863. Use de trei ori in septemana Miercuria , Vineria si Domineca. Pretini pentru Austri’a pre anii intregii . . 14 d. v. a. „ Imnetate de anii 7 ,, ,, ,, trei lnne . . . 3 ,, 50 er. pentru Romani’a si Strainetate pre anii întregii . 2011. v. a. ,, nuinetate, . . 10 ,, ,, ,, trei lune . . 5 ,, ,,CONCORDIA. DIURNALU POLITEK SI LITERARII). Prenumeratiunea se face la redaetiunea din maiului Strat’a .Sailarului nr. 9, unde sunt a se adresă tote scrisorile. •Scrisori nefranoale si corestiundîntre anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se ardu. Pentru insertiunea publicatiimilor au a se respunde 6. cruceid dc /»linia. Revist’a politica. Pest’a 2.5 Juliu, G. Aug. Noutatile din urma sosite (Tin J.^Jwiu impartesiescu cumea cabinetulu britanicu au fipsatu unu proieptu de depesia menitu a se tramite Rusiei, si ca Fau substernutu cabinetelor u de Parisu si Vienn a, acestu proieptu ar fi conceputu intr’unu tonu Forte pacificii, ce eschide nu mimai probabilitatea unui resbelu, ci si mai tota temerea de o ruptura diplomatica. — Fi-va primitu acestu proieptu prin cele doa poteri, seu ba, totu atâta, — sustienerea pacei seu eruimperea resbelului in viitori ti depinde de la portarea Rusiei. Ka pole intari jiacea seu a grăbi resbelul prin resolutiunile sale. Fara indoela, mare influintia va ave a supra acestora resolutiuni intielesulu celit precisu al depesiei colective si alianti’a mai multa sau mai putinii strinsa a celoru trei poteri, cai i se făcu advocații cestiunii polone si totodată consilierii sinceri ai Rusiei. — Pre candu diurnalele cu tota seriosîtatea si in lenisce făcu combinările loru asupra pacei, sosesce o scrie electrica d’in Paris, carea e in stare a turbură tote ratiunamintele loru; ădeca diurna- 1 urii „Francia“ — cunoscuta d’in relatiunile sale câtra politica cea mai secreta a curții imperatesci, — vestesce: Anglia nu se invoesce ca se se tramita o nota colectiva la curtea rusesca. Asta scrie precâtu e de neasceptatapreatâtu se pare a fi si neprobabile pentru momentu, câ ce pana acum nu s’au stracoratu neci 0 scrie despre vre o imparechiare ce s‘ar fi escatu intre cele poteri (Fin caus’q .n^l.f.i diu^ui vedeti câ va fi colectiva. Motivele ce'au impinsîi pre Angli’a la acestu pasu — daca e adeverata soirea de mai susu — potu avéa o duplice natura, după cum va fi influintiatu-o portarea Franciei. Daca Anglia e îesoluta a purcede cu Francia chiaru si pana la resbelu, atunci motîvulu opusétiunii d’in partea Angliei trebue cercata in temerea ce pote ea avea, cu compunerea, notei colective, prin staruin- iele Austriei nu va reesi intr’unu tonu destulu de aspru si provocatoriu. Seu, Anglia nu vrea se mearga cu Franci’n, atunci opusetiunea. Angliei face in vechi’a nemerédére câtra „credinciosii lu aliatu“, precum se esprime diurnalul Botschafter, după a câtni părere Anglia ar avé mare voia dea se ineaerâ de nou cu colosulu de la média nopte. In mediulu atâtoru combinatiuni politice se născu felurite faime, astfelu se vorbiâ la Paris ca in 2. aug. va apare in Monitoriul fr. o nota menita a intari starea pacifica a sîtuatiunii, — dar inloculu acestei note, diurnalulu oficiale alti guvernului fr. reproduce in términi forte da, unu articolu d’in diurnalulu nemtiescu „Deutschland“. Acestu articolu feliciteza cu căldură pre Austria ca s’au legatuitu a face causa comune cu poterile apusene , „ori pre calea negotiatiuniloru diplomatice, ori la intemplare pentru mesure mai aspre“, — apoi supune la critica politica„cea antinationale si egoista“ a Prusiei,carea in locit de a hidra in contielegere cu poterile apusene, sprijinesce pre Rusia. Noulu maresialu Forey are se se reintorca in Francia cam câtra 15. sept. alt. lasandu ostile sub comand’a generanu iBazaine. Dar după mesurele ce au luatu guvernulu lui Juarez, caro, s’au asiediatu la San-Louis de Totosî, si prin generalii Orteg’a si Negrete impedeca comunictiunea intre Mesîcu si Yer’a-Cruce, cu anevoe se pote crede ca sîtuatiunea Mesîcului va fi atâtu de alinata, ca presînti’a capului espedîtiiinii fr. se nu mai fie de lipsa. Camera deputatiloru Raliei au treimtu Frig, cea de pre urma siedîntia a sesiunii‘presînte Dens’a au amanatu pre lun’a lui Noemvre cercetarea proiectului pentru intrenarea hotieloru, pregatîtu prin o comisîune speciale, si i-au substituitui alte des nisetiuni mai putinii aspre, dar latute asémene cu scopu de a sugrumă acesta plaga a regatului italicii. — Politic’a fr. an facutu ii Roma o cercetare la ministrulu ex-duceluî de Toscan’a. In urmarea acestei cercetări guvernulu papile ar fi datu pasportului epresentantelui ex-dujrlui.’ Guvernulu ir. illCii an .‘jjllli/ll U se . ...•• «..vî rioatMutintrigele cari se liesu la Rom’apentru a intretiene lotinele in provinciele vecine ale Italiei. ramucaaatînsu (adeca eu) de lu p t’a eclatante spirituale cu Pater Krnesz. Dieu I fratiere acea lupta carea o numesci domnia ta cam in batjocura eclatante, prin carea vnse numai neplăceri mi-nmu cascigatu, eu amu portatu-o eara nu fratiea ta, carele au n ai fostu capace au m ai avutu curagiu pentru de a apera onoarea fostului administratorii, si a intrelegintiei romane de aici, a carei a petitiune au fostu dechiarata-o numitulu părinte de necapta (idétlen) ci ai bncutu ca pescele. De lupta pesubu ascunsua romanitoru pe langa * petitiunea la tronii: hoho! Dnule corespundinte! nu intortoca cuvintele mele cu o malitia neertata, eu cetesce mai bine artîcolulu meu, seu celu putinu traducerea Dtale, si te vei convinge ca eu lupt’a pe ascunsu nu amu intielesu-o fatia ctt petitiunea la troua asternuta de intreleginti’a romana logosiana, ci numai despre unii protestanti neuniti, pote si uniti, de aici, ca ei vorbele mele si după traducerea Dtale carea altumintrelea nu este fidele si de totu esacta sunt urmatoriele; si in fine,sid’in parteamagiarilor ti si d’in a romaniloru parte apriatu, (adeca pe calea petitionale) parte pe cald ascunsa (adeca prin protestarn unom neuniti protestanti) s’a portatu etc. nu ne mirâmu de antâi’a inventiune a unui dîalectu romanu in Banatu , eu nu amu inventiunatu unu dîalectu nou romanu in Banatu, ci amu atinsu numai atât’a ca Domnulu administratore de Ambrusiu carele nici candu nu au petrecutu mai îndelungit tempu in Banatu, nu cunósce limb’a provinciale de aici, (táj szójárást) carea pe cumu este de comune cunoscuta dî feresce in multe cuvinte împrumutate de la Serbi si nemti si usuate aici preste totu, carele cuvinte in limb’a provinciale d’in Ungaria sunt cea mai mare parte d’in Tji Wilu--I i^ ilia 11...u UHiuniiii.i. sc ride de romanulu ungurcamiT rarele după parerea banalianului, vorbesce o limba stricata, nicicâsicelu maientusîastu n ’ ar poté face m a i mu 1tu, (de câtu Adm. Ambrusiu). Dieu fratiore ! sé mc credi câ nici fratiea ta, nici cornistiinarii Dtale —de cum va aibi, — nu aru pote, face mai multu, ba dara nici atât’a câtu Adm. Ambrusiu in inpregiurârile pentru noi romanii de d’in cace de dealulu regesen, adi nu pré favoritorie cu tote câ eu nu amu scrisu nu ar pote cntusîastu mai multu, ci ca „de abié aru poté face mai multu Destinge mai bine Domnulu meu! nici de form’a articu nui, ca unu cercu lariu cuventatoriu . Ce vrei se dici cu acesta espresiune Domnulu meu ? câci eu nu te pricepu, voesci a me suspectiunâ ? atunci FOISIOR’A. HORIA SI CLOSCA. (Urmare.) Intre impregiurarile aceste desperate, Hindu câ elu (Horia) nu avé mai multu de a se lupta atâtu in contr’a nobililoru câtu in contr’a ostasiloru imperatasci insisi, cu carii elu dicea câ s’a contrelesut in privinti’a rescolarei, si propuse a se alia cu nobilii cei nemultiumiti in contr’a im per a tu lui. Contele Csâky coritele supremu d’in comitatul Albei, stâ la O 1 a - N e m e s nu departe de Ci usu, cu o parte a nobilimei rescolare, pentru a impedeca d’in acést’a parte, ca Romanii se nu erumpa d’in munţi. Romanii făcură o încercare in a 8-a diecenivre, inse fura respinşi. După acést’a tramise Hori’a deputaţi la contele Csâky ca se-i spună acestuia: câ elu vre a legâ pace cu nobilii, si daca acestia voescu, se va alia cu ei împreuna cu multi credinciosi de ai lui, si se va lasâ a se folosi pentru tote intentiunile loru. — Elu a sciutu, câ nobilii erâ nemultiumiti, si sperii acumva câ prin o aliare cu ei, si prin favorirea opunerei loru, se va mântui pe sine si va efeptui planurile sale cele mari. Inse mai multu nu-i sucede nimicu. Noul generalii comandante Fabris in 13 diecemvre a sositii la Sibiiu, si ambii comisari plenipotentiati, după ce petrecurea câtuva tempui la Aradu, si ascultara acolo pe mai multi Ro mani prinsi, sosiră in 15 diecemvre la Dev’a. La primele loru raporturi dede im p e r a t u 1 demandatiuni aspre, a pasi cu tota seriosîtatea in contr’a rescolatiloru si in casu de lipsa se intrebuintieze si sila. Spre sconul acest’a capetara ordine de a pleca de toate partile d’in tinuturile invecinate d’in Ungari’a si Transîlvani’a regimentul de husari Alessandru Toscana (mai nante Külnöki), regimentul de dragoni Savoi’a; regimentul de infanteria Orosz , si câteva companii de secui; — d’in Ungari’a, regimentele de dragoni W iirte tuberg si Berlichingen; dîvisiunea de colonelu de la regimentul de curasîeri Karamelli, si ambele regimente de infanteria Devenz (altmnintre S i s k o v i cz) si Preissach. Inse mai ’nainte de a audi ca aceste trupe aru fi convenitii, sosi faim’a despre leniscirea totala a rescolarei fara sîrîA si versare de sânge, ca ce rescolatii d’in ce in ce se dedera de buna voia si cereau gratia, la ce si Horia, concomitatu numai de cativa credinciosi putini ai lui, iindemnâ a se folosi de favorea ace inibiâ amnesti’a generale celora ce se dau de buna voia; totusi elu,pentru persóan’a sa nu se incredea pentru a se dâ, deci se rogâ ca..ige i se erte se-si caute mântuirea in fuga. Acést’a i s’a concesii; elu si celu mai credincioşii alui iuleca Cloşca fugiră ;vcei lai ti se dedera toţi, si au fostu destul de vicleni de a se areta forte umiliţi, ascultători si ca se caescu. Unii se si imbiara de locu a-i cercă pe Hori’a si pe Closc’a si a i aduce pe ambii prinsi. ’) 1 1) Rescolatii petrunsesera tiu numai pana in Banatul Temesianu, ci chiaru pana in comitatul Bihorului in Ungaria. Generalii de Barca si Török ajutati maieu sema de bravul reci mentu secuescu se distinseră cu acést’a ocashme prin instiintiele loru de a respinge acestu monstru furiosii. Acestia se adunara in numera mare, cu putinu ’nainte de prinderea loru, pentru ca se le ardia de N o r i ’ a, carele bucurosu aru îl urmari esemplul confratelui Salins, acii nu catedia mai multu*a se mântui de a dreptul d’in colo in Turcia, ~ ci retacia mai dejiarte d’in munte in munte, pentru a ajunge la capatul Ungariei, si atunci prin Dalmati’a si C r o a 11 ’ a se se poata mantui in statele V e ne ti a n e. Inse elu afla toate trecatoriele si caile ascunse postate pre bine, si descrierea acurata a persoanei lui, s’a fostu comunicatii tuturora comuneloru. Astu-felu nu peste inului fu prinsa, împreuna cu credinciosul seu Closc’a; ei fura tradati de insii consotii loru, carii voiau a merita pretiul pusu pentru capetele acestora căpitănii a rescolatloru. — Acést’a este catestrofa comuna aceloru a, carii se neobrasnicescu a revoltâtjie sudîti in contr’a ordinatimiiloru domnitoriului loru legitima. — Prinsori’a astu felu s’a intemplatu : Nori’a si Cosc’a fugiseră in padinile de Ra dacii precum au descoperitu duci R omani d’intre cei mai credynciosi ai loru (carii n’au fostu alta decâtu trei ani, inse toti fovie 14 femei si fete, mai cu séma d’intre nobilime. După ce acestu regimentu secuescu primi faim’a despre acést’a, i ataca inca de tempuriu, in câtu de mica mai multe sute d’intre ei, si tristele victîme avură norocul de se mantuira de o furia tartara. Aut. D De locu după fugirea defaimatului Salins Turcii asiediara unu cordonu de trupe d’in cace de munţii ce despartu Transilvani’ a de tier’a romanesca, ca se retina atâtu pe suditii loru de la participarea la acést’a miscare, câtu si se impedece pe rescolatii de cealalta parte strintorati totu mai tare in păsuri, ca senu latiesca devastările loru d’in epee, unde stramutandu se in turme de gefuitori, nu s’aru fi potutu stirpi iarasi usioru. Aut. Rospiiiisu In rorospiiiHliiiti a „d in ('arasiii in danulu 15. .Ildiit lSv.'l-47 (Incliiare ) După premiterea acestor’a trecu la aserţiunile rapsodice ale corespundîntelui, la cari eu încă mimai rapsodice voiu respunde. Dice Corespundititele: Noice? pote câ corespundînti’a laimasa a ti faurit’o mai multi in compania ? au pote câ esi Dta. D corespundinte ce va Domnii mare „d’in mi ’a lui D o ni n e d i e u“ descrii „Noi“) ? nu ne rn !