Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)

1863-10-18 / nr. 84

Anulu III. Nr. 84.—231. Domineca 6./18. Opt. 1863. Ese de d­o­u­e ori in septemana J­o i­­­a ei Dominec’a. Pretiul pentru Austri'a pre anu intregu . . 10 fl. v. a. „ jumetate de anu 5 „ „ „ trei lune . . . 3 „ n pentru Romani’a si Strainetate pre anu intregu . . 14 fl. v. a. „ jumetate „ trei lune 7 ro­n ■ 3 „ 60 cr. CONCORDIA. Prenumeratiunea se face la Re­­dactiunea diurnalului S t r­a t’a lui Leopolu Nr. 8, unde sunt a se adresa tote scrisorile. Pentru insertiunea publicatiuni­lor au a se respunde 6. cruceri de linia. DIURNALU POLITICO SI LITERARID. Scrisori nefrancate si corespund în­­tre anomine nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. % * • • DIETA TRANSILVANIEI. Sied­înti’a XLII. d’in 8. opt. Se începe la 10 ore. (Urmare) Fogarasi. litre D. presiedinte! Nu e de lipsa se vorbescu despre ponderositatea cestiu­­nei de fatia, nici despre greutatea pusetiunei mele. Credu, câ toti suntem pătrunsi de aceste sentieminte si considerâmu momentulu de acuma de importante nu numai pentru Trannia, ci si pentru tierile de sub coron’a Ungariei. D’in inceputu mi-a fostu principiulu, câ ori si unde s’a cerutu participarea mea, fie după sta­­tulu meu preotiescu, fie după pusetiunea-mi politica, mi-amu esprimatu părerile sinceru. Acestu­a e principiulu care m’a condusu si in acestu corpu legislativii pentru acea si despre obieptulu de sub desbatere voiu vorbi in to­­nulu pacei si a contrelegerei. După principiulu enunciatu in adres’a d’in 2. Aug. nu mai pote fi indoiala cum ca acésta casa înalta va pri­mi provocatiunea d’in pre inaltulu rescriptu cu acea bucuria, cu care a inarticulatu diplo­­m’a d’in Opt. si patent’a d’in Fauru. Deci eu sciu ca acésta casa înalta prin faptele sale de pana acuma e angagiata se tramita deputați la sen. imp., deci eu nu vorbescu pentru acea se punu la indoiala aceasta cestiune, eu cunoscu si sentiescu pusetiunea mea, ca cea­ ce a decisii odata inalt’a casa, si eu sum detoru a o onora. Inse Dloru afara de ast’a mai este o părere secundaria. Eu credu ca misiunea acestei casi e nu numai a sei apriatu in ce mesura respunde­­mu noi provocatiunei M. Sale, ci e de lipsa a ne dechiara lamuritu si pentru aceia, pre cari-i intereseza. Diplom’a d’in Opt, in partea de din­colo a imperiului primindu-se cu bucuria, a­colo a adusu viatia constituționala; in partea de dincoce a imperiului, in tierile de sub coron’a Ungariei s’a nascutu d’in ea o importante ces­tiune de dreptu publicu, o cestiune, ce după a mea părere trebuie deslegata si pentru acea se va si deslega, o cestiune, care după vointi’a celui mai bunu principe trebuie deslegata pre cale constitutionale spre liniscirea si cu con­­cursulu tuturoru tieriloru. Acesta innalta dieta si pana acuma a fa­­cutu pasi ponderose si decisive pentru desle­garea acestei cestiuni mari, dar mai e indere­­tru deciderea finale. Diplom’a d’in Optovre si patent’a de lauru voru modifica starea de dreptu publicu a tieriloru de sub Coron’a Un­gariei, si deslegarea acestei cestiuni de dreptu publicu e cea mai însemnata pentru tierile nu­mite , de la sanctiunea pragmatica. Deci eu asi’a esplicu tramiterea deputatiloru la sen. imp. ca acea ca si o pretensîune provisoria s’a fa­­cutu precum in limb’a dîplomătîca se dice ad hoc, si eu vreu ca intielesulu acestu­a se se esprime apriatu, ca astu-felu sa nu se vateme neci dreptulu acelor’a cari d’in voi’a loru nu sunt de fatia. In Transilvania după atâte sgu­­duiri politice, constitutiunea numai prin ordî­­natiuni octroate se pote restabili. Me rogu de innalt’a Casa ca se nu cugete, câ eu amintîndu de absînti’a célom d’in drept’a asi denegâ competînti’a acestei diete. Eu sciu, câ cei ce au abdisu de buna voia de dreptulu lorii, nu potu fi spre impedecarea legalitatei dietei. (Bravo !) Totusi, innalta casa, depinde multu de la acea, ca noi sâ ne decbiarâmu apiiatu, câ decisîunea acesta e numai provisoria, numai ad hoc; de la acesta decbiaratiune depinde multu ca sâ se realseze dorinti’a esprimata si in adresa, ca adeca si scaunele d’in drept’a sâ fie ocupate câtu mai curendu, câ­ci celu pu­­tinu eu credu acea câ absînti’a asta provine mai alesu de la recel’a in privinti’a sen. imp. si deca dîet’a odata a gatatu acesta si atuncia va veni eara su desbaterere organisarea con­­stitutionale a tierei, cei ce acuma nu sunt de fatia vom­ av­e mai multa voie si plăcere a participă. Sancţiunea pragmatica a formatu o legătură strinsa intre Austria si intre tierile de sub coron’a Ungariei sub unu acel’asi dom­­nitoriu, astă data Ungaria, Transilvania si ce­lelalte tieri de sub coron’a Ungariei sunt parti intregitore a imperiului. Deci d’in puntu de vedere politîcu nu se pote negă, câ sunt afa­ceri comuni, cari sunt afacerile imperiului in­tregit, deci trebue se esîste si desbaterea co­mune a celora, care sâ decidă a­supr’a aces­tora. Dorescu ca părerile dîverginte in privin­ti’a asta, sâ se impreune, si sui­ convinsu câ asta se va intemplă asta; câ­ci vointi’a prea bunului si constantelui Monarcu va învinge a­cele păreri, si dorescu d’in inima ca asta se se intemple câtu mai curendu; dorescu ca a­­cestu pasiu alu dietei sâ se considere ca o­portunitate. In fine partînesce propunerea lui Obert si a lui Wittstock. (Bravo.) Rannicher (repres. guv.) Dîet’a in a­dresa si-a esprimatu încrederea sa in privin­ti’a guvernului si astadi audu câ s’a vatematu drepturile ei constitutionali. Si guvernul are consciintia, sei câ stâ pe basea constitutiunei, Guvernulu după esirea diplomei cu trei ani atunci a convocatii dîet’a, can­du a fostu sî­­guru despre resultatulu ei. In fine se invoesce ca proieptulu lui Obert sa se combine cu a comitetului, dar reiepta ‘ adausulu lui Witt­stock. Mai multi dorescu inebiarea sjedîntiei, deci se cetesce protocolulu siedîntiei­­trecute, care cu putina modîficatiune se primesce. Finea Siedîntiei la I/a. Siedîntinti’a XLTdl. d­­i­n 9. Opt. s’a inceputu la 10 Va ore. Se cetesce si se autentica protocolulu ro­manii alu siedîntiei trecute. P u s c a r i­u de ora ce oratorii d’in siedînti’a trecuta au atînsu tote impregiurârile cestiunii, va vorbi numai pe scurtu, apoi dice cu do­rinti’a de a tramite deputaţi la sen.­imp.­e uni­versale , numai in contr’a formei invitării de acuma a guvernului s’au escatu dificultăţi, acele inse nu sunt esenţiali. Nu partînesce neci pe Wittstock, neci pe Obert, neci pe Fo­­garassy, de orace cele doue patente sunt acuma inarticulate prin dieta. In invitarea principelui nu vede vatemarea constitutiunei. Apoi trebue sâ cugetâmu, câ patent’a s’a in­­grijitu si de acea eventualitate, ca decumva n’amu voi sa mergemu in sen. imp, alegerile voru sta spre despusetiunea guvernului. Deci se ne grabimu, câ­ci acolo ne- ascepta. Aface­rile nostre ne soliciteza si noi totusi perdemu tempulu cu dispute de lana caprina, ne por­­tâmu ca si mires’a carea ch­iar atunci se opune, candu acuma o ducu la beserica. Ochii popo­rului sunt tintîti a­supr’a nostra, de la noi ascepta usiorare, se restalâmu dara proverbiala: bis dat qui cito dat! Conradu Schmidt asisdere nu e de opiniunea câ guvernulu ar fi vatematu for­mele constituţionali. Nu­ e adeverata aserţiunea de eri, ca adeca s’ar află partita si in sen. imp. care ar negă constitutionalismlilu dietei; — câ­ci atunci sen. imp. s’ar amestecă in afa­cerile dietei Transilvane, ceea ce ni espereza. (Bravo.) — Goletatea unor scaune nu se pote luă in socotîntia, fiindu câ respeptîvele cercuri au fostu provocate de trei ori a-si alege able­­gati, inse acele alesera totudeaun’a barbati de­­aceia carii nu voira se intre. Partînesce pro­ieptulu comisîunei si modîficatiunea lui Obert. Gaetanu observeza ca prin invitare e vatemata nu numai form’a ci si esînti’a con­stitutiunei. Transilvania si-are regulamentulu seu provisoriu pentru dieta, deci guvernulu se se tiena de acestu­a si se ascepte pana ce in urmarea propusetiunei IV se va face o lege positîva. Partînesce pe Wittstock si pe Obert. Zimmermann. Cestiunea e forte ur­­ginte, deci câtu mai curendu se se alega de­putaţii. Constitutiunea nu s’a vatematu, de ora ce numai o lege posîtîva se pote vatemă, apoi Transilvania n’are inca lege despre modulu tramiterei deputatiloru la sen. imp. Apoi vor­­besce despre uniunea Ungariei cu Trannia si demustra, ca intre aceste doue a esîstatu nu­mai uniune personale. Citeza legile d’in 1848, si dice ca chiar cu sustienerea acestor­a uniu­nea e imposibile. In fine partînesce proiep­tulu comisîunei. Binder (ref.) recomenda de nou proiep­tulu comisîunei. In fine proieptele lui Obert si Wittstock se ama­na la desbaterea speciale si desbaterea generale se inchia. Se cetesce lit. A. d’in proieptulu comisiu­nei, dar la propunerea lui Fa­b­ini se stră­mută chiar d’in contr’a. Astufelu se strămută si lit. B. Presiedîntele cetesce o scrisore a Comisa­ri­ului regescu, prin care insciintieza ca Mai. Sa a chiamatu pe următorii in cas­a de susu a sen. imp.: contele Giorgiu Beldi, contele Ioane Nemes, Mihaiu Fogarassy, baronulu Bruchenthal, Rosenfeld , Binder, Alesandru Sterea-Slulutiu, Andreiu b. de Siaguna, Zeno­­biu Pop. Toti fura primiti cu „sa traesca !“ Z­­­m­merman­n acentuaza câ naţiunea sasesca ar fi doritu ca si comesulu sasescu sâ se fi chiamatu la. sen. imp Bud­acker da presiedîntelui interpelaţi­une, câ adeverata e scirea câ guv. va sâ urce vămile de drumu si de punte? — interpelati­­unea se va tramite guvernu. Schnell dâ o­petîtiunea a camerei ne­­gutietoresni d’in Brasîeu, prin­ care se cere ca asta sa fie representata la sen. imp. se tramite la comissiunea pentru petîtiuni. Laszl­offy si socii sei, dau pres. unu proieptu de lege despre inartîcularea natiunei armene. Se va tipări si la tempulu sen se va luă sub desbatere. Finea Siedîntiei la 2%. . . .x»\ Siedînti’a XLIV. d’in 10. o*c t: * V s’a inceputu la 10 ore. ~ . . . C­Se autentica protocolulu siedîntiei tre­cute. La ordinea dilei: alegerea deputatiloru pentru senatulu imp. B r a n d s c h propune ca pentru ce 61 d­e­­putati ce se voru alege prin casa, sa se voteze cu privire la cele 3. naţiuni, ca d’in fie­care naţiune sâ fie doi. Presiedîntele lu-face atentui, câ astu­felu ar trebui sâ se ia in consideratiune 4. naţiuni, de orace ungurii si secuii formeza doue naţiuni. Manu lu-face atentui câ si armenii vreu sâ formeze naţiune deschilinita, celu putinu d’in proieptulu loru de eri se vede dorinti’a asta. Alduleanu nu e pentru o astufelu de alegere. Zimermann: Deca s’ar alege doi un­guri, atunci pentru regalisti ar remane numai m­ulti. Se incepe votîsarea, mai antâiu alege ca­s’a pentru sectiunele absînte III. si VI. Votî­satori: 91. Gustavu Groisz, 88. B. Reichenstein 82. Ladîslau Pop 81. Conradu Schmidt 73. De­­metriu Moldovanu 59. Joane Alduleanu 47. Apoi alege secţiunile a VII si a VIII. (19. votîsanti) |’B. Friedenfeld 15 ; Rannicher 15; Bari­tiu 13; Eranosz 12; Bologa 11; — apoi Lászlóffy 11 ; secţiunea L. (16 votîsanti) Al. Bohetielu 15; Sipotariu 15 ; Paula Dunca 14; Negrutiu 12; — Secţiunea IV. (si voti­­santi:) Zimmermann 17; Trauschenfels 16; M. Schuller 14; secţiunea II. (15 votîsanti:) Branu de Lemeni 14; Popea 14 ; Puscariu 13; apoi Cipariu 11 ; — Secţiunea V. (16 votu­);v)

Next