Concordia, 1864-1865 (Anul 4, nr. 1-105)

1864-10-20 / nr. 81

udeca unu corpu publicu, carui­a sunt Mini­strii responsăbili, cas’a deputatiloru intreprinde actulu de acusatiune, cas’a superiore i judeca, de ar fi propusu­l, ca, pentru Cane­­aulic, ju­­risdictinea supremu se o eserceze camer’a le­gislativa a Transilvaniei, seu o comisîune su­prema alesa de dieta, d’in sînulu ei, atunci doctrin’a lui Z. aveă ce­va sensu bunu poli­ticii, dara si in casulu acest’a nu eră basata, pentruca védi bine die A c s e n t e, ca Cancel, aul, nu comparéza înainte dietei, ca se dee so­­cotela despre actele sale publice, nu eserceza poterea sa publica in vedeni’a pu­blica a die­tei, nu e contradisu neci aprobatu in actele sale prin dieta, asie dara doctrin’a lui Z. e absurda in fundamentu, si revoltau­te in forma ei, in fundamentu, pentruca atunci trebuii Z. se mérga pana la adeveratulu isvoru alu acestei legi fundamentali; in forma, pentrucâ unde esîste acea consvetudîne, ca unu tribu­­nalu sâ eserceze jurisdîctiunea suprema asupr’a Ministriloru, mariloru demnitari de statu ? daca au fostu propunerea lui Z. seriosa, seu pre­cum dici DTa liberale, atunci consecuentu eră, să fi propusu mai antâiu introducerea cu­getării a națiunii, seu a natiuniloru, in guver­­niu, seu mai apriatu initiatîv’a legislatiunii in camera, câ­ ce pentru o tiera adeveratu consti­­tutionale, initiatîv’a nu e altu ce­va, decâtu facultatea de a alege după plăcu indîvidi, me­niți pentru esercerea poterii supreme, astu-feliu alese si denumite organe a guverniului si a regimului presenteza proiectele de legi, de ca­rii patri’a are lipsa, in acestu modu, vedi d. Acsente se introduce definitîvu cugetarea natiunei in regimu, si initiativ­a legislatiunei in dieta, inse ce vedemu? initiatîv’a legislatiu­­nei in regimu ! si cugetarea regimului in mare mesura domnindu in dieta! acum judeca d. Acsente, ca e basata apostrofarea indreptata catra romani, si siguru esti de terenulu, pe care Te-ai asiediatu , intru adeveru decum­va doctrin’a lui Z. eră adeveratu liberale, io inca Ti-asiu fi aplaudatii apostrofarea, ba inca mai adaugeamu, cu romanii, se joca cu constitutiu­­nea, ca si copții cu jocarîele. Legea acést’a fundamentale pusa, adeca initiatîv’a legislatiunei in camera introdusa, seu ce are acel’a­si intielesu, cugetarea natiu­nei, sau a natiuniloru d’in Transilvania in re­gimu definitivii asiediata, e necesariu ca indî­­vidii poterii supreme sâ fie insarcinati a gu­vernă sub ochii Monarciei, si a dietei, se pri­­mesca resolutiunile de la guvernu, sâ fie pri­mite de dieta, si sanctionate de Monarcu, si asile se­le esecute sub responsabilitatea loru colectiva si de o data personale, responsabili­tatea statorita, numai atunci vei potl observă, cari acte publice sunt violate, numai atunci vei potl intreprinde unu actu de acusatiune in contr’a indîvidiloru poterii supreme, si asie védi d. Acsente câ doctrin’a lui Z. nu are neci unu sensu, si nu e basata, si asil prb de tempuriu s’ati entusîasmatu pentru Z. fâra de instrumentulu acestu moralo-politîcu, neci câ e sperantia form’a edificiului vechili de totu a o transformă in o societate moderna, in carea neci urma de nedreptăți­rile vechie se nu mai esîste, neci e sperantia de a se pote susutienb drepturile publice, carii consîsta, in egalitatea perfecta înaintea legei, in rigu­­ros’a respectare a limbeloru, in cantabil­a re­­partitiune a deregatorielora publice cardinali, in libertatea individuale, in libertatea culteloru, si a pres sei, in respectarea propriei aliloru, itt form­ia stabilita a servitiului militariu, dar’ neci egalitatea civile nu se va potri manutienb per­fectii, carea consiste ifitru a avbasemene drep­turi, si asemene detorintie, a prestă asemene servitiu militariu, a fi judecaţi prin asemene legi, si prin asemene judecători, a ajunge la asemene funcţiuni publice, ori care se fie nă­­scerea, fortun­a (averea) si relegiunea indîvidi­loru, câ­ci numai cercetaţi asiediamintele mon­tane sîlvanali si salinari, si ve veti convinge deplinu in câtu egalitatea civile se respecteza, aici domnescu in mare gradu pretentiunile magiare, si sunt resoluti a combate ori­ce prosperare morale si materiale a romaniloru, a nutri scla­­vismulu, a innadusi desvoltarea, totu numai in folosulu voluntatii parteculari magiare, aici domnesce imperturbabilii spiritulu interitatu alu seclului trecutu. Fara de introducerea perfecta a cugetării natiunei romane in proportiune drepta cu cu­getările celoru lalte naţiuni in regimu, nu e cu potentia fenomenulu nou alu societati noue alu restabili, Cumu ! Majestatea Sa pre­ gratio­­sulu nostru Monarcu au renunciatu serbato­ De hi dicta Transilvaniei. S i e d i n t i’a d’i n 13. Optobre. După autentîcarea protocolului, se cetiră si se incuviintiara comitîvele artîculeloru de lege ce se voru asterne spre santiunare precum si raportulu despre alegerea deputatiloru la se­­natulu imperiale. Se indruma la comitetulu pentru petitiuni cererea a loru patru comune pentru incorporare la cerculu Seceleb­ru. Carolu M­a ager si 17 consoci asternu proieptulu pentru restabilirea domesticei, d’in care sa se suplinésca spesele administratiunei autonome a municipieloru si a cercuriloru, voiesce ca diet’a si rege pre Maj. Sa se se in­duce a incuviintiă d’in contributiune domestic’a. Se indruma la comitetulu finantiaru. Budacker interpeléza pe presiedinte, candu va veni la ordinea dilei raportulu comi­tetului pentru fondulu desarcinarei pamentului. Presiedintele promite ca lu­ va așterne de locu după desbaterea obieptului ce de presentu e la ordine. Gav. Manu si consoci propriu spre de­cidere dietei a rogă pre­saj. Sa prin o adresa ca sa demande ministeriului de finantie a as­terne sesîunei venitbrie a senatului imp­ unu proieptu de lege pentru reform’a de contri­butiune in Trni’a urcandu contributiunea de castigu si scadindu contributiunea directa. Ace­­stu­a se se desbata mai ’nainte de reform’a de contributiune pentru monarc­­a intrega. Totu­­odata cere ca cu privire la §. 53. punt. c) d’in regulamentulu dictate, aceasta propunere sa se dechiare de urgenta, sa se indrume co­mitetului finantiaru, ca acestu­a sa-si faca ra­portulu in decursu de patru zile. Lui Gull i se pare ca acestu terminu e prb scurtu, cunosce importanti’a cestiunei, dar’ d’aceea cere unu tempu mai indelungatu pen­tru desbatere. Obert premitendu o motivare, cere 1. proieptu de lege pentru infiintiarea de scble inferibre d’agronomie ; 2) proieptu de lege pen­tru infiintiarea de scble inf. de industri­a; 3) proieptu de lege pentru clădirea de drumuri, precum le receru comunicatiunea tierei; 4) proieptu de lege pentru espusetiunea produp­­teloru de industria si agronomia. — Acestei propuneri i făcu Rannicher putiena opusetiune. — Gaetanu si Thiemann vorbiră pentru Obert. — Diet’a insarcina pre Obert cu pregătirea amintîteloru proiepte Schuller-Libl­y ca referințe a co­­missiunei finantiare face raportulu pentru anulu finantiaru 1863/4. Se primescu tote fara de schimbare după cum le-a formulatui regimulu, si cari au fostu aretate degiă si in diurnalulu nostru. S­i­e d­i n t­i’a d’i n 14 o­p­t. S’a contînuatu desbaterea bugetului tierei, la care au luatu parte numai referinţele si re­­presentantele guvernului cari schimbară d’in candu in candu câte­ va vorbe. Tote s’au primitu precum le-au formulatu comissiunea. Numai proieptulu lui M o g a a datu ansa la o desbatere mai lunga, elu numesce câte­va câi, si aru dori ca ’nante de tbte sa se cladesca acele. In fine se primi propunerea lui Obert ca sa se roge regimulu a numi acele câi, la cari se voru incepe lucrările in anulu viitoriu. — La premiulu pentru stirpirea animaleloru rapitlore, Thiemann a facutu o propunere, a carei­a desbatere s’a amanatu pe siedinti l a venttbrie. Pretensîunea regimului pe anulu administra­tîvu 186%................................................................... 12889 fl. pe Noemv. si Diec. 1864 .................................... 2148 fl. la­olalta . 15037 fl. Se propune incuviintiarea sumei pretinse: a) Anotatiune. D’in aretarile Esactoratului c. r. de statu , care­­ facu comitetului înainte se vede : 1. ca sub posîtiunile 1. 2. 4. alu adusului la Tîtl. 1. s’a erogatu mai multu de câtu au fostu pre­­liminatu, 2. in aretarile aceste veni înainte sub numirile: pausiale pentru luminare, pausiale de cancelaria, chirii, si pausiale de diete pentru amploiari erogatiuni însemnate d’in fon­dulu pentru desărcinarea pamentului, cari in prelimi­­nariulu regimului nu sunt cuprinse. Comitetulu e de părere, câ erogatiunea cea mai însemnata d’in aceste, adeca ceea pentru pausialele de diete nu se tiene de fondulu pentru desărcinarea pamentului, pentru câ caus’a stramutarei directiunei fondului de la Clusiu la Sîbiiu pe tempulu duratei dietei e cu totulu străină de agendele desarcinarei pamentului; si asia comitetulu afla de doritu: a) ca inaltulu regimu se arete motivele, d’in cari s’au platîtu pausialele de diete pentru amploiaţi — de si numai temporaneu — d’in fondulu pentru desăr­cinarea pamentului. b) ca regimulu se se dechiare, ca in ce clupu socotesce se acopere spesele, care le face pe salarii, diurne pentru scriitori, pe recursîte de cancelaria, pausiale de luminare si chirii, care inse in prelimi­nariu seu nu suntu de locu, seu numai intr’o suma pre mica luate in susu. Titlu II. Spese pentru comisîunile verificatorie. Sub tîtlulu acest’a se ceru pe anulu administra­tîvu 186%.................................................................. 30,200 fl. pe Noem. si Decern. 1864 .............................. 5,033 fl. la olalta . 35,233 fl. După aretarile Esactoratului de statu se ceru pentru plățile amploiatiloru si a servitoriloru de la comisiunile verificatorie pe anulu adm. cuv. 16,887 fl. pe Noem. si Decern 1864 ............................... 2,814 fl. la olalta . 19,701 fl. Mai incolo se arata sub titlurile:­1. pausiale de cancelaria, pausiale de luminare, recursîte de cancelaria si spese de caletoria pe tempulu de la 1-ma Noemvre 1863 pana la finea lui Juliu 1864 o cerintia de 2541 fl. 2. si pentru chirii pe anu 750 fl. Deca se va mai adauge la pos. 1. cerinti’a inca pe cinci lune inainte cu 1815 fl. la pos. 2. cerinti’a pe Noemvre si Decemvre 1864 cu 125 fl. si in fine pentru spese neprevediute 400 fl. atunci se mai cere inca o suma de . 5631 fl. prin urmare se arata o recerintia de . . 25,332 fl. a carei­a incuviintiare prin acest’a se recomenda. Titlu III. Ajutamentu la spesele de regie ale admini­stratiunei justitiarie. Pretensîunea regimului pe 14 lune face 69,047 fl Justiti’a civile are de a face totudeun’a si pre­tutindeni causeloru de contraversîa a cetatieniloru de statu. Toate aceste contraversîi suntu fara deosebire trebi private ale partîdeloru, pentru a caror’a decisîune legale are statulu asemene de a ingriji. A deschilini unu senguru soiu de contraversîa si a nu impune spe­sele pentru compunerea acelor’a neci statului, care denumesce si platesce pe autoritatile judecatoresci neci partîdeloru , ci a le impune unui alu treilea cu totulu neinteresatu , si anume fondului pentru desăr­cinarea pamentului, precumu se intempla acest’a cu procesele urbariali; ast’a prin nemicu nu se vede jus­tificata. Dreptu aceea comitetulu­i-si tiene de deto­­rintia a propune stergerea de totu a acestei sume de 69.047 fl., cu atâtu mai vertosu, câ­ ce o astfeliu de pretensîune câtra neci un’a d’in provintiele germano­­ slavice nu s’a facutu. (Budgetulu statului pro 1864). Titlu IV. Sume de compulu la capitaluri. Pretensîunea regimului pe anulu adm. 7000 fl. pe Noemvre si Diec. 1864 ............................... 1200 fl. la­olalta . 8200 fl. Aru fi de a se incuviintiă b) Anotatiune. Emiterea obligatiuniloru in periodulu finantiale de la 1­ ma Noemvre 1853 pana in finea lui Decemvre 1864 au fostu preliminată la unu capitalu de 1,917,410 fl. In fapta s’au licuidatu pana in finea lui Iuliu 1864 sum’a de 3,090,380 fl., prin urmare a debuitu se fie si sum’a ceruta de computu mai mare. Si despre acoperirea acestui supererogatu aru fi de a se cere deslucire de la inaltulu regimu. 326 resce prin dupl d’in 20. oct. si patent’a d’in 26. fauru, de a face tote singurii in câtu pri­­vescu afăcerile generali, si numai sînguru Sa­­xonlandulu nu vre­a încetă de a fi aceia ce au fostu, bre atunci cum se voru susutieni drep­turile publice si civile acélor 200 de mii de romani? aici se pote dice, ca sta dreptatea cu minciun­a in conflictu, inse dreptatea va tre­bui se învingă, si pretentiunile­ neintemeiate voru trebui se cadia. Preliminariu pentru fondulu de desărcinarea pamentului in marele Principatu Transilvania pre periodulu finantiale 1864, adeca: de la 1-m­a Noemvre 1863 pana la finea lui Diecemvre 1864, asia precum s'a stabilita acelea in urm­a consultariloru comitetului dietale. Spese or­dinar­­e. Titlu 1. Direcțiunea fondului de desărcinarea

Next