Concordia, 1864-1865 (Anul 4, nr. 1-105)
1864-07-10 / nr. 52
Amilii IV. Nr. 52.306. Domineca 28. Juniu, 10. Juliu 1864. Ese de doue ori in septeraana J o ia si Dominec a. Pretiul pentru Austri’a pro ami intregu . . 10 fl. v. a. jumetate do aim 6 „ r „ trei lane . . . 3 „ rCONCORDIA. „ trei lune . . . 3 „ 50 cr. DIURNALU POLITICII SI LITERARII!. pentru Romani’a si Strainetate pro anu intregii . . 14 fl. v. a. » jumetate . . . 7 „ „ Prenumeratiunea se face la Tipografia Trattner-Caroliana in strat’a domnesca Nr. 2. era corespundintiele la Redactiunea diurnalului Strat’a lui L eop oldul Nr. 8. unde sunt a se adresa tote scrisorile, ce privescu administratiunea, speditiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespund între anomine nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiunilor au a se respunde 6. cruceri de linia. îtriT Acftstu-a fi uiiiiiftrnlii ultima in schicstrulii acestua. Itogâmu pe 00. I). ce voiesca a ave (liiimialuiu nostru in sem. II a se insinua curmalii. lira 00. restanti cu pretiulii (ralioncinentul'in sem. 1. binevoiesca a refiii curumlii socotelile. REVISTA POLITICA. Pest’a 27. Juniu, 9. Juliu 1864. Cu inchiarea conferintiei de Londr’a dîplomat sa nu se agita iaca si mai multu precum se crede?!, ci d’in contra incepii a se mai stemperă, cu tote ca lucrurile prevediute inca atunci, urméza cursulu loru si anume resbelulu dano niemtiescu se continua desi numai cu incetulu si fara a se intemplă o lupta mai mare, niemtii cuprindu o insula după alta d’in teritoriulu Daniei. Pe candu in afara caus’a principateloru niemtiesci e multu favorita , in intru se pregatesce o frecare, cace in loculu principelui d’Augustenburg la tronulu acestoru principate Prussi’a spriginesce pe prin. de Oldenburg care i se pare mai sudîtu de câtu cum s’a aretatu celu d’August, cu ocasîunea cercetarei la Berolina. Si Russi’a pasiesce in asta cestiune cu Prussi’a, inlesnindu-i calea prin aceea, ca ce de pretensîuriile ce le are ea in aceste principate a abdisu in favorea Oldenb. Poporulu vediendu aceste, tramise d’in multe locuri adrese de supunere princ. de August, era princ. de Oldenburg a asternutu caus’a sa la senatulu confederatîvu. Ministeriulu anglese si-a atiutiatu paie’n capu cu cestiunea dano-niemtiesca. Su tempulu conferintieloru 1’invinovetiă Europ’a, era acu după conferintie l’invinovetiesce parliamentulu. Siedînti’a din S. jul. a casei deputatiloru parliamentului anglese, a fostu un’a d’intre cele mai scomotese, cu ce s’a contînuatu desbaterea votului de neincredere ce este a se dă ministeriului. Layard aperâ pe Russell contr’a atacuriloru lui D’Israeli, si invinovetindu-lu pre acestu, se născu unu scomotu, in a caruia urmare ceru de la presiedînte îndrumare la ordine, dar’ presiedîntele i o denegâ. Palmerston redîcâ cuventulu pentru îndrumare, ceea ce dede ansa la unu scomptu nou , si îndrumarea se denegâ si a dou’a óra. Votîsarea inca nu s’a facutu. „Köl. Z.“ mai sustiene faim’a respandîta de ea si de „Morn P.“ cumca intre Prussia, Russia si Austria s’aru fi infiintiatu unu tratatu, care n’aru fi nici mai multu nici mai putienu de câtu a dou’a edîtiune a aliantiei sânte. Amu amintîtu la tempulu seu ca „Gen. Corr.“ a demintitu aceasta faima. Ni remane se vedemu ce dicu despre ea Francii, ca ce multi considera aceasta aliantia ca indreptata contr’a Franciei. Diuariulu „Constitutiunalulu“ crede ca de oara-ce asta-di sîtuatiunea Europei e alt’a nu cea d’in 1815, acésta aliantia nu poate fi indreptata contr’a poteriloru străine, ci mai multu s’atînge de cause interne, de a nu cede dorintiei poporeloru loru, si acésta politica in locu de a escă unu resbelu contr’a poteriloru străine, va dă ansa la unu resbelu civile. In diu’a de asta di poporele nu potu fi guvernate mai multu numai cu poterea, si guvernele făcu bine daca nu se opunu doriniieloru legitime ale poporeloru loru. Astu-felu „Const.“ nu se teme de faptulu acelua, ce pare a insuflă spaima in „Momn. P.“ Fratele regelui de Dani’a principele Ioane de Glücksburg a intreprinsu o caletori’a prin Germania, si acu e la Carlsbad. Unii l’aducu in legătură cu prunc. de Oldenburg in caus’a niemttesca, era alții cu prunc. Federicu de Hessen care formeaza nisce pretensîuni la tronulu Daniei: D’in Romani’a nu avemu de insiratu de câtu reversurile de apa de cari a fostu cercetata tier’a mai multu de câtu Trni’a si unele parti ale Ungariei. Diurnalistic’a atâtu romana câtu si străină s’ocupa de descrierile solenitatii cu care a fostu primitu principele la Constantînopole, resultatulu caletoriei lu dicu toti a fi imbucuratoriu. Diuariulu ,713otsch.“ voiesce a sci cu Domnulu României la dorinti’a lui Napoleone va caletori la tomna la Parisu. In caus’a congresului d’in Carlovitin. Pest’a in 8. Juliu st. n. 1864. — Sciu cumca poporulu nostru si intieliginti’a lui cea zelósa si aptîva de prin tóte partile — cu nerăbdare va fi asteptandu ca se audia ceva despre misicarile si intentiunile barbatiloru sei conducători — fatia cu congresulu convocatu pe 1. Augustu in Carlovitiu pentru alegerea de arci-episcopu si metropolitu alu Carlovitiului. Credu ca n’am de lipsa a observă, cumca — desi pana acum in acesta privintia nu s’a publicatu prin foiele nostre nemicu, totusi ar’ fi o mare ratecire a deduce de aci, cumca — nici nu s’a facutu nemica; — asemenea credu ca nu am de lipsa a asecură publiculu nostru, cumca — daca pana acum nu s’a publicatii in aceasta privintia nemicu, caus’a face in cele mai combinate si binecuventate motive. Cine cunoasce impregiurarile, va fi petrunsu de greutatea sîtuatiunei noastre si de gravitatea consecintieloru mesureloru si pasiloru nostri ce vomu întreprinde. Referintiele nóastre cu ierard’a serbésca s’au desvoltatu d’in temeiu piin ilustrulu barbătu Andreiu de Mocioui.*'cuventulu ocasîunale intîtulatu „Ortodosî’a nóstra si Carlovitiulu“ si publicatii in celu d’antâiu numeru alu Concordiei d’in anulu 1862. Acolo s’au prevediutu toate casurile ce poteau se apara si cari au si aparutu; acolo s’a desemnatu chiaru si lamuritu conduit’a — un’a unica, ce consecinti’a si atitudinea causei nóstre besericesci nationale ne poate permite a adoptă fatia cu evenimintele. Numai o intrebare a lasatu si a trebuitu se lase nedeslegata acelu cuventu ocasîunale, adeca: modalitatea si formalitatea procedurei nóstre, sau cum am dice : politîc’a esecutîvei scopului nostru, acomodanda — firesce — totudeun’a cercustariloru aptuali concrete seu respecteloru de oportunitate. Asta-data credu^câ numai de acést’a póte sé fia vorb’a. Dar pana a pasi mai departe in acest’a dîreptiune, aflu de lipsa si la loculu seu, a premite si respeptîvminte a constată ceva si date, ce cauta se le tienemu mai de aproape in vedere, pentru ca se ne potemu câtu de bine orientă. Congresulu iliricui natiunale, precum se numesce elu in concernintile pro ’nalte rescripte, e convocatu curatu si espresminte — numai pentru alegerea de arci-episcopu si metropolitu alu Carlovitiului. Va sedica , acelua, intre marginile sale legali, nu se poate ocupă cu desbaterea si deciderea altor cause, si deputații aleși pentru aceluia — nu au si nu potu avă mandatu legale pentru alta, diferita causa. Chiaru pentru acest’a diurnalistec’a serbeasca nependînte e forte nemultiumita cu aceasta restrinsa mesura, si ea ar’ fi doritu, după cum vedemu — cu totu dreptulu, ca mai nainte de tóte sé se fi convocatu si tienutu congresu natiunale pentru desbaterea si regularea trebeloru celoru desolate ale besericei, scóleloru si fundatiuniloru natiunali, si in prima linia — pentru descurcarea referintiei serbiloru séu a ier a rdei loru cu romanii. Aceste diatribe câtu de întemeiate, astă credu câ voru sună fâra doritulu resunetu, câ ce ceea ce s’a urditu de susu, s’a urditu, si loialitatei nu va remană, decâtu va se acomodă. — Rescriptele mai prospete, publicate pana acum asupr’a congresului alegatîvu d’in Carlovitiu, abiă ne indegetéza ceva si mai departe despre altîssimele intentiuni; dar’ inse după alte publicatiuni mai esîste unu prăgratiosu autografii alu Maiestatei câtra domnul ministru de statu, cavaleriulu de Schmerling, pe a cărui base escelinti’a sa cu datul d’in 5. Juniu a. c. indreptu unu decretu presîdîale câtra administratoriulu metropolitanu, eppulu Masireviciu, d’in care decretu, precâtu a resuflatu cuprinsulu aceluia pana acum in publicu, aflamu, cumca , dupa ce va fi alesu, intaritu si instalatii arhiepiscopulu si metropolitulu Carlovitiului, sub piesie dînti’a aceluia va avă a se tienă sînodu alu episcopiloru sufragani spre scopul u propunerei de episcopi pentru epardele veduvite. Nice acésta mesura nu place publicisticei serbesci nependînti, observandu ea intr’altele — cu totu dreptulu, cumca prăusioru se poate, ca acelu sînodu sé devină a complini o vacantia, a cărei complinire s’ar tină poate de eventualele sînodu romanu. — Dupa ce voru fi aleși si intariti episcopii sufragani, va avă a se adună unu nou sînodu alu tuturoru episcopiloru dreptu credincioși d’in monarcia; la acestua se voru chiamă si unii dintre barbatii mai de frunte mireni ai natiunei, seu pete ai natiuniloru ortodose, dar acesti d’in urma — numai cu votu consultative, si apoi in acestu sînodu intaritu séu inmultitu — cum amu dîce, se va luă la desbatere, amesuratu autografului maiestatescu d’in 27. Sept. 1860— caus’a desfacerei seli desbinarei romaniloru de arci-episcopi’a serbésca, d’in puntu de vedere canonicii, precum si alte momentóse cestiuni besericesci, scolastice si fundationali. — Materialulu ce va esi d’in aceste desbateri sinodali, se substerne Maiestatei pentru aprobare, si apoi aprobatu — se va supune desbaterei unui nou congresu serbescu ad hoc, si poate, după recerintia si impregiurari — si unei consulte romane convocande ad hoc. *) Acest’a e perspeptîv’a ce ni-o deschidu citatele date. Nu ne-am spusu la ea critîc’a propria, decâtu amu alînsu numai pe scurtu critîc’a altor’a, anume acelor’a, pe carii noi de candu ne-am pomenitu suntemu dedați ai consideră de contrari ai noștri. — Acum sé revenimu la firulu paresîtu mai susu. Reapucandu-lu acelu a am a notifică in câte va scurte cuvinte, adeca atâtea cuvinte, câte se potu asta-data spune fara a ne periclită scopulu, precumca — s’au tienutu consultatiuni seriose intre barbatii de frunte ai intreligintiei noastre — in Aradu si in Logosin, si — după aceea s’au combinati intelniri private in Temisiera, s’au desbatutu si cumpenitu cu de-ameruntulu tote momintele si cercustarile, si — deocamdată, adeca pentru acum atâtua s’a aflatu de imperativa trebuintia si lipsa, si s’a detiermuritu cu deplina unanimitate, ca in tustrele decesele locuite de români si chiamate a alege deputați la congresu, poporulu nostru, si elevulu nostru, si intieliginti’a nóastra — cu toate poterile si cu toata energia se iee parte la alegeri, mai antâiu ingrigindu-se cu totu deadânsulu, ca de prin comune se se triamitia barbati luminați si zeloși la protopopiate, sau — daca lips’a astă ar aduce cu sîne, la scaunele judecielor cerculari primărie, apoi acestia acolo se alega *) In privinti’a eventualei convocări a unei consulte sen conferintie romane decretul presîdiale suscitatu e forte reservatu si abie ne ierta a colimâ ceva si cu destula probabilitate, d’in care causa presupunerea mea mai multu se baseza pe unu articlu ocasiunale comentatîvu alu gazetei vienese oficiale „Abend-Post.“ —