Concordia, 1864-1865 (Anul 4, nr. 1-105)
1864-09-11 / nr. 70
Anulu IV. Nr. TO.—324. Domineea 30. Aug., 11. Sept 1864. Ese de doue ori in septemana Jo ia si Doraineca. Pretiul pentru Austria pre anu intregu . . 10 fl. v. a. „ jumetate de anu 6 „ „ trei lune ... 8 v T pentru Romani’a si Strainetate pre anu intregu . . 14 fl. v._ a „ jumetate . . . 7 „ DIURMALU POLITICII SI LITERARID. trei lune 50 cr. Prenumeratiunea se face la Tipografia Trattner^Caroliana in strat’a domnesca Nr. 2. era corespundintiele la Redactiunea diurnaiului S t r a t’a lui L e o p o d u Nr. 8. unde sunt a se adresa tote scrisorile, ce privescu administratiunea, speditiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespund între anomine nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiunilor au a se respunde 6. cruceri de linia. REVISTA POLITICA. Pest’a 29. Aug. 10. Sept. 1864. Tote diurnalele de Vien’a, ba si multe altele d’in provincieie austriace se puseră deodată si cu mare sgomotu cu cutitele ioni anatomice la demicarea calaretiloru vechiei partite conservative d’in Ungaria, prin a caroru staruintie se trentesce organisarea si disciplinarea partitei, cu scopu de a-si incorda tote poterile spre mediulocirea deslegarii cestiunii unguresci, carea de trei ani de dile nu se vede a fi facutu neci unu pasu innainte. Vechii conservativi, cu dd. cont. Forgaciu, har. Sennyei, cui Apponyi si Andrássy in frunte, reeslra a-si uni părerile intr’unu programu ce se compune d’in 5. puncte. (le vomu comunică si analisă in nr. v.) invoindu-se totu odata, ca spre usiorarea efeptuirii programului sa intrebuintieze si ajutoriulu unui organu politîcu. Aci vnse partît’a isbindu intr’o petra vertosa, se deshinâ in doua, voindu un’a, cu d. c. Andrássy in frunte, a-si conduce redactiunea diurnaiului „Pesti Hírnökéra cealalta cu d. c. Apponyi in frunte, pre a diurnaiului „Magyar Sajtó“ sub pretestu cu organulu de mai susu si redactoriulu lui ar fi descredetatu in opiniunea publica a Magyariloru insisi, incâtu putina sperare e de a potu prinde muscele d’in castrele resolutionistiloru, cu tote cu programulu, asile de vagu cum e inca, suride binisioru dorintieloru partitei ce face pretensîunea la numire de liberale. Nepotendu-se face inse tocméla cu redactiunea diurnaiului „Magyar Sajtó“ d’in causa, precum dice Fam’a, câ ar fi pretînsu o suma desorbitante de bani, n’avura alta alegere decâtu a se reintorce la per’a cea p . . . „Pesti Hirnok“ in Nr. seu de Joi marturisesce insusi adeverulu ca va servi de organu partitei numite si impartesindu puntele programului, combate totu o data si deodata mai tote diurnalele de Vien’a, cari-si luase ostenel’a de a combate pre calu si călăreți voindu a-i innecă nu chiaru in Marea Roşia, ci numai in cea de Negrela. Nu se scie inca daca partea ce are de conducatoriu pre d. c. Apponyi alaturatu-s’au orba celeilalte fracţiuni? Unii spunu câ desbinarea esîste. Fie cum va fi, noi nu credemu intru panacea boeriloru conservativi ; ce voiu sâ conserveze dloru ? Fâra indoela influinti’a cea vechia sub mant’a natiunalitâtii magiare. Natiunalitâtile nemagiare n’au se ascepte neci unu bine de la asta partita, guvernulu centrale inca scie nesmintîtu ca de trei ani de dile, ca prin programe fara capu si coda, prin promisiuni si asecurâri si-au datu de golu nepotînti’a ei. Incâtu pentru atotu-potînti’a boeriloru conservativi d’in Ungaria in lucruri politice au trecutu bab’a cu colacii. Apoi ce sacrificiu aducu ei in favorea unitatii statului ? Nemica. Ei voru prin nesce espresîuni generali, câtu se pote de vage totu ace’a ce voiesce partît’a lui Deacu. Curagiulu boeriloru n’au crescutu, elu stâ inca totu sub presiunea anului 1860/1. — Fatia cu tote incercarile aceste sterili si cu dîluviulu celu de programe, noi tienemu de parerea nostra, ca precum cestiunea Ungariei, au incurcatu-o dîet’a cea flusturata de la 1 861, asie deslegarea acelei cestiuni numai prin intieleptiunea unei noue diete se pote intemplă, si aceia se va si intemplă nesmintîtu, daca guvernulu va luă tote mesurele spre inlesnirea impacarei dar totodată tier’a inca se dee dovada de maturitatea sa politica avendu grige cercurile alegatorie a nu mai da mandatele loru unoru omeni descocorati, cari nu vreu sa traga socotela neci impregiurâriloru neci spiretului tempului, care de la 58 incoce au innaintatu cu 16 ani. Cetîmu intr’o corespundîntia a Ind. belg. d’in Constantînopole, cu Domnitoriulu României, cu scopu de a pune căpetu cestiunii monastiriloru închinate si de a curmă deodata tote desbăterile ce se intretienu la Constantînopole, au urcatu la 150 milione de lei! (mai bine de 20 milione de fl. v. a.) sum’a desdaunarii oferita prin guvernulu rom. santuarieloru grecesci. Sum’a propusa mai nainte eră precum se scie, de 80 milione. Se crede ca asta immultire însemnata va îndemnă locurile sânte a se lapedă de pretînsîunile loru, cu atâtu mai vertosu, cu ce patriarcatulu de Constantînop, vede insusi a fi avutu pre mari intîpuiri atâtu de valorea rechiamatiuniloru sale, câtu si de eficacitatea sprijinirei ce i se promisese. Comisîunea titluriloru n’au tienutu inca siedîntia noua si forte probabil minte, câ neci nu se va mai adună de câtu pentru a constată oportunitatea unei transactiuni (invoiele) pre temeiulu sumei oferite mai in urma prin capulu guvernului romanu. Liberalitatea e fromosa, dar’ S. S. dice ca nu e bine a luă panea fiiloru.... apoi de va fi adeverata scrrea amintita, guv. rom, au pre grabitu cu liberalitatea sa, eră tempu de ajunsu daca Patriarcatulu ar fi gasîtu titlurile si daca comisîunea europena ar’ fi propusu a se da o suma mai mare. Atunci inca eră modu a mai tragană lucrulu, cu ce cu anevoe se pote crede ca poterile europene se fi mersu pana a ingreună pre fiii unui statu teneru chiaru pentru liberalitatea parintiloru câtra nesce străini nemultiumitori. Lucrarile conferintiei de Vien’a incerca noua intardlare, a careia causa se dice a fi tienacetatea cu care Dania opera interesele sale finantiarie, era de alta parte si regularea marginiloru intre regatu si ducatele cesîunate. Cu tote câ armistițiulu espira in 15 i. c. nu e tema totusi ca sâ erumpa de nou resbelulu, câ ce prelungirei armistițiului nu-i stâ neci o pedeca in cale. Regin’a Isabel’a primi in castelulu de santu-Ildefonsu pre solulu mesîcanu (D. Faziu) acredetatu la curtea Ispaniei. Cuvintele schimbate cu asta ocasîune au fostu simpatice de ambe părţile. Aici inca se fece alusîune la identitatea rasei poporeloru ambeloru stături, dar’ ace’a va fi obieptu de comentarie mai putinu dusmanose decâtu alocutiunile semnificative ce-si adresara la Taurinu Regele Italiei si solulu mesîcanu. Câteva diurnale de Vien’a si anume „Ostdeutsche Post“ si ,,Presse ‘ intru comentariele loru cele imbalate se folosiră de nesce espresîuni chiaru grosalane, uitandu-si de respetulu, ce sunt detorescu fratelui suveranului nostru si de cuviinti’a, ce au de a pazi intru apretiuirea fapteloru domnitoriloru străini si a representantiloru aceloru asi. De la dieta Transilvaniei. Siedînti’a d’in 5. Sept. Deputatulu de nou alesu, in opidulu Kolos, Samuele Tóth, intru asta din dieta si depuse votulu intre entusîastice „eljenuri“ si „se traesca“. Se ceti apoi una scrisore a antîstelui comunale d’in Rosi’a, Franciscu J a n k y, prin care dechiara dietei, cumcâ suntu neadeverate insinuările făcute d’in partea mai multora locuitori a acestei comune , câ adeca comitetulu ei de alegere ar’ fi in modu nelegalu constituitu. Incependu-se dup’ aceste desbaterea speciale asupr’a propus, reg., ce e la ordenea dilei, se nasce una desbatere îndelungata asupr’a treseturei titlului. Se făcu diferite propuneri, inse pasindu-se la votîsare se respingu tote, si tîtululu legei se primesce după cum lu formula comitetulu. Se începu desbaterea si asupr’a §. 1, inse nepotendu-se termină in siedînti’a de asa-di, presiedîntele o amâna pre cea urmatoria. De langa Cărei 2. Aug. 1894. Eri fii din’a aceea memorabila, in care si-au aflatu capetulu tacerea aceea profunda la care păru câ se vedu a fire condemnate aceste parti, si care păru câ cu atât’a sîguretate le predomnesce ■ — numai ieri — după atât’a tempu— te-ai fi potutu bucură On. pub. cetîtoriu, vediendu cumu intreleginti’a canonica a districtului de Eriu cottulu Solnocu se grabesce, intogm’a ca omulu intardiatu de la ceva lucru urgentu si neamanabilu, la loculu predestinatiunei, la loculu actîvitatei sale celei de multu dorite, la loculu unde aveă se se sfatuésca despre câtu mai acomodata crescere a tenereloru vitie romane, despre neajunsele crescatoriloru acelor’a si despre modulu cumu gradîn’a acestora tinerele vitie s’aru potri pestră in deplin’a si corespundietoria loru curatienia si întregime. Loculu destinatu spre acést’a pentru amintîtulu dîstrictu fu comun’a Vezendu, era tempulu serbarei diu’a prima a lunei lui Septembre. Soartea aruncandu-me si pre mine in comun’a acést’a chiaru in diu’a aceea remarcabila, cugetaiu a ve incunoscintiă pe scurtu despre curgerea lucrului intregu cu atâtu mai tare câci, vai! ce pucine de ceva interesu comunu are de inregistratu jurnalistica nóstra d’in aceste parti preponderantu romane. Scurtu va se fiu, câci a le insiră tóte pe lungu, neci tempulu nu me lasă, dara sciu câ si colónele stimatului nostru jurnalu incasu camu anguste. austritatea sa, Eppulu decesei gr. cat. romane pradane— fie-i disu spre lauda— binesciindu insemnetatea si folosulu celu nespusu a conferintieloru scolare, firulu acelora, intreruptu prin evenimentele d’in 1860, era si lu reapuca, indrumandu prin unu cerculariu fórte interesantu, unde totuodata spune si cele de facutu, pre V-A-Dîaconii dîecesei sale sâ faca despusetiuni pentru câtu mai curund’a tienere a acelor’a. P. O. Domnu V-A-Dîaconu alu districtului de Eriu conformu acestei ordînatiuni răpi cu bucuria ocasîunea binevenita convocandu numai decâtu pe respectivii interesanti paroci, docinti si inspectori scolari cu câte doi inveti acei la conferintia pe diu’a mai susu amintita tienenda in paroci’a sa V-A- dîaconala. Bravii nostrii preoţi si docinti neci ca se intardiara a se infaciosiă la loculu si tempulu conferintiei, venindu toti pana la unulu, ce cu indestulire deplina inregistramu aci. După sosirea tuturora indata se incepu si liturgia solena sub pontîficarea MOD. Vasîliu V. Vancu la care asîstara afara de aminţitii Domnii si unu numera insemnatu de oaspeti mai mare parte romani d’in preg^uru , precumu si multi d’intre poporenii comunei Vezendu; subu durat’a misei cantara scolarii comunei cu cei adusi d’in dîstrictu in cea mai plăcută armonia, păru ca crescea anim’a in noi audindu cu ce precisîune esecutau tenerii romanii micuţi dulcile nóastre cantari besericesci! — După finirea S. liturgii urma unu pliu de repausu, păru câ membrii conferintiei sentiendu greutatea si momentosetatea lucrului voiau a-si mai câştigă poteri; după acéstea se procese la edîficiulu conferintiei care fii scul’a comunei unde după ce intrara toti membrii cu solenitatea cuvenita O. D. parocu de Sanislau intona „Imperate cerescu“ după care POD. V-A-Dîaconu G. Papp cu o cuventare scurta dechiarâ adunarea de deschisa, achitâ cuventu OD. parocu de Resîgea G. Marchisiu si iu o cuventare demna de auditu si forte instructiva, ne vorbi frumosu despre „cultulu dîvinu, insemnetatea lui s. a. de feliulu acesta, fh ascultatu cu plăcere pana in capetu; — urmu in intielesulu ordînatiunei cetirea elaborateloru D. docinti, multe si frumóse au fostu acele si peste totu bine lucrate, lauda d. docinti districtuali; a buna ora astadata lucrara peste asceptare; cu dîstinctiune debue sa amintîmu pre d. docinte d’in Andri-