Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
1867-05-28 / nr. 41
Se primescu tote. Ministeriulu se insarcineza cu castigarea baniloru de lipsa pentru onorariulu de încoronare. După aceste se alege deputatiunea care va avea se duca diplom’a inaugurale. Se desemna deputații cari voru ave a transportă coron’a la beserica. S’a tienutu o siedintia si după amedi. Objeptulu acestei siedintie ar’ fi fostu primirea decissiunii casei magnatiloru asupra objepteloru desbatute in cas’a repr. Fiindu presiedintele incunosciintiatu de cestore, cumcă cas’a magnatiloru inca nu si-a autenticatu protocolulu, siedinti’a se inchise. Siedinti’a casei repr. de la 5. janin. Se verificară: Zsigray, D. Török, deputatulu cetatii Alba-Iulia, si Al. Farkas, d’in cottulu Biharia cerc. Ugra Siedinti’a se suspinde pana la sosirea mesagiului casei magnatiloru; după aceea indata se s i închise. La ora d. a. ora si se tienu siedintia in care s’a cetitu protocolulu casei magnatiloru. Siedintia casei repr. dela 6. juniu. Presiedinte: Szentiványi, notariu: L. Horváth. După autenticarea protocolului siedintii premergatorie s’a cetitu rescriptulu regescu, prin care se face cunoscutu casei, cumcă alegerea clui G. Károlyi si b. Vay de costodi ai coronei a primitu pre nalt’a aprobare. Diet’a saluta acestu rescriptu cu vivate. Presiedintele areta acreditiv’a lui A. Radich, deputatulu Fiumei, si totu o data dice că a comunicatu protocolulu de alegere cu comisiunea permaninte verificatoria anticipative pentru ca se se pota verifica inca in acesta siedintia, raportulu comisiunii respective acordandu casa se va ceti. P. Királyi referintele cetesce raportulu comissiunii, pe basea caruia A. Radich represintantale Fiumei pe langa sustienerea a 30. dile condiunatu s’a verificatu. Ca s’a saluta pe represintantele litorelelui ungurescu intre vivate frenetice. La propunerea presiedintelui deputatulu acum verificatu s’a alesu menteni de membru alu deputatiunii, carea va fi primita de catra M. Sa regin’a adi la 12 ore. Fiindu in datina, ca cu ocasiunea procesiunii de încoronare se se imprastia bani printre poporu, s’a alesu d’in partea casei repr. o deputatiune constatoria d’in membrii: C. Stoll si Ioane Tulbasiu (ardeleanu). Acésta decissiune se va tramita la cas’a de susu , ca si ea se alega asémene doi dputati in aceasta comissiune, care va avea rolulu de controlu. Din caletori’a comis. reg. c. Em. Pechy prin Traimia. In mulu 36. alu diurnalului nostru impartesiramu unu telegramu d’in Turd’a referitoriu la primirea Esc. Sale dlui comis. reg. Em. Péchy. „G. Tr.“ aduce mai pre largu cuventarea dlui dr. Ratiu si respunsulu dlui comisariu, in urmatoriele: „Escelenti’a Ta Domnule Comisariu Regescu! „Romanii, cari audira de trecerea Escelentiei Tale prin acestu comitatu si se potura cu grab’a aduna, prin organulu meu, se felicitéza binevenirea cu totu respectulu cuvenitu. Romanii sunt de cea mai firma sperantia, cumca Escelenti’a Ta vei aduce la cunoscinti’a Maiestatei Sale marelui nostru Principe dorerile, suferindele loru si vei midiloci ca pietatea si încrederea catra legi si regimu adencu struncinate prin schimbările neașteptate si nemeritate se-si câștige d’in nou acea potere morale fara care nici unu poporu pre lume nu pote fi de ajutoriu priinciosu regimului seu. Mari si nenumerate sunt suferindele nostre, ici gememu sub domnirea unoru legi altfeliu destulu de umane, inse reu intielese si mai reu aplicate, colo suferimu de lacomia unei partite mici, care pentru una palma de pamentu scaldata cu sudorile tieranului de dieci si sute de ani, e in stare a face întrebare de cabinetu; de alta parte vedemu că legile sancţionate de marele nostru Principe neci de cătra aceia nu se respecteaza, cari sunt chiamati spre ale maritiene. Urmările acestei situatiuni sunt triste, sunt inspaimantatorie! ele slabescu poterea imperatiei si ducu tierea la decadintia totala, in care poporulu neci numai simte apesarea, ci in locu de a plânge se bucura in amaratiunea animei sale; pericululu care urmeaza de aici e invederata. Singura redeschiderea dietei ardelene pre basea legii electorale aşternute in 1864. Maiestății Sale spre sancționare ar poté pune capetu susu descrisei situatiuni. Astfeliu ve incredintiămu Escelentia! că noi de voia buna neci odata nu ne vomu abate depre terenulu legalu si acestea nu e altulu, decătu care s’a inauguratu prin legile d’in 1863—64. Nimicirea autonomiei acestei tieri, decretarea d’in nou sau esecutarea uniunei in contra voiei celui mai numerosu poporu d’in tiera va fi considerata, ca ori care alta fapta prin potere dusa la valore, asupra careia nu vomu inceta neci odata a ne folosi de tote poterile morali si a reclama si preste sute de ani ceea ce asta-di nu ni se va respectă. Se traiti Escelentia si se caletoriti in pace \u — La finirea acestei cuventări după esclamatiunile cele mai entusiastice de „se traiesca“ Esc. Sa la bineventarea romaniloru a respunsu cam urmatorele: Mi pare tare reu, că nu stim in stare se ve respundu in limba cea frumosa in care mai felicitatu de orace eu acea limba frumosa n’o intielegu, no sciu , ve asecurezu inse, că daca provedinti’a mi va concede a remané timpu mai indelungatu aici (in Transilvania) mi voiu da tota silinti’a, ca se mi-o insusiescu baremu intr’atât’a, ca s’o intielegu. Ne a asecuratu Escelenti’a Sa, că va insui de a satisface tuturoru intereseloru fara deosebire de nationalitate si cu deosebire si a natiunei romane, care face la anima atâtu Maiestatei Sale, câtu si regimului seu a ministeriului ungurescu independinte si respundietoriu. In fine ne-a provocatu, ca se conlucrămu cu totii la consolidarea constitutiunei amendororu patrii întrunite. — După acesta ocupandu-si loculu in trăsură d’impreuna cu corniţele supremu a trasu la edificiulu comitatense, de unde după ce i s’au presentatu amploiaţii, mai departe insocitu si comitatu fiindu de banderiu si multele trasuri pana la satulu Gristisiu unde după o cuventare tienuta de advocatulu Emericu Nagy despartiendu-se , si-a continuatu caletori’a mai departe. D’intre intrelegintia a fostu de facta cu ocasiunea bineventarei in limb’a romana fara neci p esceptiune toti cu amploiati cu totu. In fine audimu, ca la podulu Grindului a fostu bineventatu totu in limb’a romana de catra fostulu prefectu Nicolau Vladutiu. P O I S I O R A. Noptile Carpatine. Dedicatu d. S. C. comite de Rosetti in semnu de nalta stima si consideratiune. Noptea a cinci a. (Continuare.) Femei! cumu se pote ca inim’a vostra se fia morta, cumu se pote ca sufletulu vostru se fia atâtu de molesitu! „Candu femeea voiesce ceva trebuie sa se implinesca,“ este o disa vechia; asta-di candu cara cterele omeniloru se clatina asia de lesne, candu materialismulu porta sceptrulu, detorinti’a vostra este se ve desceptati, se ve ridicaţi vocea pentru onorea si demnitatea naţionala, este se sustieneti si incuragiati pre barbatii, fraţii si amanţii voştri in lupt’a cea mare si santa, lupt’a Românismului. Femei! nu me faceţi se ve blastemu, nu faceţi ca posteritatea se cugete la voi cu despretiu si părere de reu. Ce feliu ? asta-di numai suntu mame cari se dica catra copii loru: „Mergi, si stringe ostea, pentru tiera mori. Si-ti va fi mormentulu coronatu cu flori. Asta-di nu mai sunt june cari se dica amantiloru sei: „Oh ! frica de robia, mi-este mie dieu. Deci mergi in batalia, de vrei sa fii alu meu. Nu, nu mai sunt romane!... patria, unire, libertate, neaternare, romanismu, tote acestea suntu cuvinte ce n’au nici unu farmecu pentru voi! inimele vostre suntu reci, egoiste si inghietiate, mintea vostra sbora dupa averi, ranguri, titluri, sau ce cufundu in noroiulu nepăsării. Te plangu, dar’ te plangu d’in sufletu, te plangu cu lacrime de sânge o draga Romania! Urma o tăcere îndelungata — care o întrerupse umbr’a dicându-mi: „trebuie sé te parasescu june dar’ voiu mai reveni. Te lasu cu Dumnedieu !* Noptea a sies’a. Lucit’a odata si-a vostra virtute Romani de sub pol’a acestora Carpati, In focuri măreţie, d’in timpuri trecute, Candu strinsi in unire, ca lei ve luptati. Invetia odata si tu Romanime A stringe la pieptu-ti pe dulcii tei fraţi, Si-a pune la cale, ca-a ta tinerime Sa fia ’nfratita ca pinii ’n Carpati. A. Muresianu. Eră nopte, nopte cruda, nopte infioratoria. Nopte in natura, nopte in inim’a mea, nopte preste naţiunea mea. Siediendu pre culmea muntelui cu fruntea închinata pre mana plangeăm , dar’ plangeăm d’in sufletu, plangeăm cu lacrime de sânge sortea României; nenorocirea ei mi-sfasieă inima. O Domne! ce voiesci tu se faci cu Romania ? Lasa-vei tu se o sfasie tigrii ce o incungiura, tigrii cari si pironise ochii asupra ei asceptandu minutulu binevenitu; voi-vei tu se parasesci asta di pre aceia pre cari i-ai aperatu in decursulu atatoru secuii, voi-vei tu se strici ceea ce ai facutu bine, poți tu lasă ca nobil’a fiica a Romei se devină victim’a despotismului ? Nu, nu potu crede acést’a! Cu tote acestea se vede câ ti-ai intorsu fati’a de la noi, câci iern’a despotismului începe a se lati pre pamentulu romanescu uscandu si nimicindu pucinele flori ce le resadise o primavera scurta de libertate. O Romania draga, asta-di candu manile tale suntu libere, candu sortea ta tie in mani, tu ai comisu o crima, unu pecatu de morte, pecatu neiertatu, acelea alu nepăsării, alu uitării sororiloru tale. Tu ca sora mai mare si mai favorita de sorte traiesci vieti’a alba uitandu-ti de nefericitele tale sorori cari gemu sub jugulu despotismului; patru d’in sororile tale mai mici plangu, ceru ajutoriulu teu, si tu ce faci? Faci cea mai cruda si mai negra laşitate, ace’a ca n’audi, nu simţi, nu te mişca nimicu. Da, franga-se sororile tale, gemă, curgă sângele tornite d’in pieptulu loru, tie ce ti pasa, tu imbraci haine de serbatore, tu salti, in locu de a portă doliu, in locu de a plânge macar daca nu voiesci se faci altu ceva pentru sororile tale ingenunchiate si umilite. O sora mai mare, Domnedieu se nu ti dee bine daca tu vei uită si parasi si mai departe pre sororile tale mai mici! In sinulu Balcanului, in sinulu Carpatiloru resuna unu gemetu de durere si desperatiune, Tisia, Nistrulu si Dunarea sunt turbure de sânge si de lacrime ; si acestu gemetu este neauditu de tine, acestu sânge, aceste lacrime nu petrundu inim’a ta o Romania! Se pote ca inim’a ta se fia cuprinsa de atat’a recela ? Ce recel’a este ast’a ? este ea recel’a mortii ? Se pote ca surorile tale de sânge, de inima si aspiratiuni se fia insultate si tu se faci, se nu protestezi ? La ce ne esti buna, pentruce ne esti sora, daca nu faci barem atât’a in favorulu nostru. Candu surorile tale sufera, candu vocea loru este înecata, candu inim’a loru este strivita, candu Romanismulu este umilita , nu ti simti tu inim’a cuprinsa de 162 Senatulu imperiale. Amintirămu in multi tr. că luni in 3. 1. c. s’au inceputu in senatulu imperiale desbaterile asupr’a adreseloru. Cu asta ocasiune punemu innaintea cetitoriloru nostri, după trad, d’in „A.“ proieptele de adresa a ambeloru case in urmatoriele : Proieptulu casei representantiloru. Maiestatea Ta imp. reg. Apostolica ! După unu tempu de doi ani, casei representatiloru era-si este eu potintia a-si radica graiulu seu la treptele pre naltului tronu. Au fostu pentru Austria doi ani plini de fatalități ! S au fostu pusu era si la indoiéla ceea ce esista acu in tierile in cari legile fundamentali dela 20. opt. 1860. si 26. fauru 1861. si-aveau validitatea loru, si serviau de base secura pentru desvoltarea ulterioara. Despre cele mai importante afaceri de statu s’a despusu fara conlucrarea si control’a representantiei poporului , prin ce se daunu tare creditulu imperiului, ceea ce avu influinti’a cea mai daunasa asupra intereseloru materiale ale tuturor’a legate strinsu de creditulu statului. Asie s’a intemplatu câ după loviturele grele ce sortea le dede statului in anulu trecutu, multe inime patriotice cadiura in desperatiunea deplina, că sentiementulu tristu de descuragiare si de neîncredere in veritoriulu imperiului a cuprinsu inimele si a gasitu o estindere totu mai adanca petrundiatoria. Maiestatea Ta, intru intieleptiunea si dreptatea M. Tale, prin conchiamarea senatului imperiale ai restituitu starea constitutionala pentru regatele si tierile representate in elu. Intre asemene cercustantie se intrunesce casa representantiloru, in deplina consciintia a greutatilora situatiunei crescute in modultraordinariu, a marimei coversitorie a problemeloru, cari ascepta deslegare.