Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
1867-01-26 / nr. 8
Anulu VII. 8.575. Pest’a, Joi, 26. jan. 7. fanui 1867. Ese de done ori in septemana Joia si Dominec’a. Pretiulu pentru Austri’a pre anu intregu . . 10 fl. v. a. „ jumetate de anu 5 fl. v. a. „ trei lune . . . 3 fl. v. a.CONCORD! 4. Pentru Romania si Strainetate pre anu intregu . . 14 fl. v. a. jumetate . . . 7 fl. v. a. trei lune ... 3 fl.50cr. DnJRNALUI POLITICO SI LITERARID. Prenumeratiunea se face la „Edîtur’a Concordiei“ ora corespundintiele la Redactiunea diurnalului S t r a t’a PS- lerieloru (Hutgasse) Nr. 1. unde sunt a se adresă tote scrisorile ce privescu administratiunea, spedîtiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespund între anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiuniloru au a se respunde 10. cruceri de linia. — Pretiulu timbrului imp. reg. a 30 cr. pentru una publicare, e a se tramite deodata cu insertiunea, altmintrea nu se primesce. Unu unu sîngurătecu costă 10 cr. v. a. REVISTA POLITICA. Pest’a, 25. jan. 6. fauut 1867. Faim’a amintita in mului tr. cumca Belcredi si-ar’ fi datu demissiunea, asta di se adeveresce. „IV. fr. Presser descrie căușele crisei ministeriali in urmatoriele : „Ministeriulu se invoi cu bărbaţii de Încredere ai unguriloru in privinti’a afacerei de impacatiune. In urm’a acestei invoiri comissiunea de 67 (acum de 65 fiindcă 2 membri merira II) si incepu si si fini lucrările remanendu intru tote credîntiosa promissiuniloru barbatiloru de incredere. In intielesulu patentei d’in januariu, senatulu imper.straordenariu ar’ fi avutu a judecă asupr’a acestui planu de impacatiune, inse ce sorte pote avé acesta despusetiune, o vedemu cu totii. Nemții preste totu au denegatu colucrarea si guvernulu tiene de impossibile o representantia in care elementulu nemtiescu nu este representatu. Crisea nu s’a potutu incungiură, daca c. Belcredi a fostu in totu de parerea , că proieptulu comissiunei de 65, innainte de aprobare, se tiene de superrevediunea senatului imper. straordenariu. Cont. Belcredi asie dara n’a potutu remané pre langa una politica , carea are de cugetu a impartesi cu representanti’a tienuturiloru apusene punctele de impacare cu ungurii numai pentru statulu cunoscintiei. Beust d’in contra temendu-se ca afacerea impacarii indreptandu-se după parerea lui Belcredi , va suferi naufragiu, considera punctuatiunile ca totu atâtea fapte complinite, pentru a carora validetate este de ajunsu învoirea coronei unguresci si a dietei. Asie se’ntempla că c. Belcredi in consîliulu ministriloru a remasu sînguru cu parerea sa, si fiindu Beust sprijinitu cu multa energia si de cancelariulu Ungariei , Maiestatea Sa a primitu abdicerea ministrului de statu. Si cu acestea dlu Beust a devenitu domnulu sîtuatiunei, cu deosebire după ce despre cutare succesoriu alu c. Belcredi nice vorba nu mai pote fi , pentru că daca se statoresce sîstemulu dualismului, d’incolo de Lait’a nu va fi lipsa decâtu numai de unu simplu ministru de interne. Dlu Beust va fi acum unulu d’intre ministrii imperiali (Reichsminister) care va conduce portfdulu de statu si alu esterneloru; era c. Juliu Andrássy se incredîntieza cu formarea ministeriului ungurescu si acum si ie parte la conferintiele ministeriali.“ D’in demissionarea contelui Belcredi se pote dara cu tota certitudinea combină, cumca ne aflamu in ajunulu schimbării de sistema. Omenii centralismului si barbatii sistemei d’in septembre voru se repasiesca, dandu locu autonomistiloru si barbatiloru dualismului moderatu, atatu d’incolo ca tu si d’in coce de Lait’a. Schimbarea sistemei ne intereseza pre toti si nu pote remané fara consecintie esentiali pentru destinele totororu poporeloru imperiului. De 17 ani in coce s’au incercatu si facutu multe schimbări, dara nici un’a n’a fostu asie de radicale pentru viitoriulu monarciei ca acést’a , câci in urm’a acestei schimbări imperiulu si imparte poterea sa, ce eră pan’acum concentrata in Viena, intre Vien’a si Pest’a. In cercurile bine informate de aici se afirma cumca c. Andrássy ar’ fi ach si denumitu de ministru presiedînte cu portfdulu ministrului de resbelu, si că ar’ fi si pusu juramentulu de fidelitate in manile Domnitoriului. Cerculedia si numele celoralalti ministri, si anume contele Georgiu , esteticii de estenie langa person’a Maiestăţii Sale, b. Wenkheim de interne, b. Eötvös de cultu si instrucţiune publ., c. Mikó de comunicatiune, B. Horváth de justiţia, si Gorove de comerciu. In noulu ministeriu se voru suscepe si d’intre romani unele personalităţi după calităţile loru cu rangu mai mare sau mai micu. Se pote prevedé, cumca mai multu voru fi respectaţi indîvidii d’in partît’a lui Deák, care a ajunsu la potere. In comitate asemene se voru face schimbări , si noi credemu că multi d’intre comiţii supremi voru face locu altor’a, mai alesu e anevoia de credintu , că acelor’a capi ai comitateloru, cari au servitu sub Bach li se va incredîntiă si mai departe conducerea comitateloru; si cu deosebire ace’a, că restauratiunile in comitate se voru efeptul sub conducerea si influinti’a loru, desi noi dorimu si asceptamu , ca cu privire la capii romani ai comitateloru să se faca unele esceptiuni, si daca ministeriulu ar’ află incompatîbilu a-i lasăin loculu unde se afla, să-i aplice in ramurile justitiei si la guvernulu centrale conformu calitatiloru si demnităţii loru. Fiindcă multi d’intre deputaţi voru primi servitiu in noulu ministeriu si după unu conclusu dietale aceia cari primescu derogatorie trebue să-si depună mandatulu de deputatu supunendu-se la alegere noua; — mişcarea, parte cu ocasîunea restauratiuniloru de prin comitate, parte cu ace’a a alegeriloru noue de deputaţi, va fi in tote părţile tierei viua, seriosa si sensibile. Se dice că ministeriulu si va incepe activitatea sa numai cu 1. martiu, si era si că diet’a se va amană pre vre-o câteva septemane, ce’a ce e pre lesne de credintu , caci loculu deputatiloru cari ar’ pasi in ministeriu, trebue să se suplinesca prin alegeri noue, ma unii d’in partît’a stângei voiescu chiaru si desolverea dietei pentru cuventu, că ea a fostu conchiamata fără contrasemnatiunea ministeriului , prin urmare după parerea loru ar’ fi nelegale. La intâmplarea acest’a vomu vedé éra-si reinoindu-se cortegiurile cele atâtu de daunose pentru moralitate si eluptarea libertatiloru civili, focosiurile pote era-si si voru incepe rolulu loru, vomu vedéa pre multi aspiranți la candîdatur’a de deputati desvoltandu programe preste programe, care de care mai înflorite, promitiendu ceriulu si pamentulu, promitiendu lucruri pentru cari d’insii nu se vor despune nici odata. Proiectulu de lege pentru regularea si asecurarea nationalitatiloru si limbeloru in Ungari’a, care l’amu publicatu in numerulu trecutu, ieri s’a luatu la desbatere in însoţirea deputatiloru romani intrunita cu ce’a a serbiloru. Tem’a premergatoriu fu primirea solidarității, asupra careia se încinseră despute înfocate, cari s’au inceputu la 10 ore si s’au contînuatu pana la 2 ore după amedi. Portarea serbiloru a fostu esemplaria, câci ei cu totii au primitu principiulu solidarității, deoblegandu-se că proiectuln care se va primi prin majoritate lu voru subscrie cu totii, incatu pentru romani cu părere de reu trebuie se inregistramu că patru n’au voitu să se supună decisîulu maioritâtii si prin urmare nu s’au oblegatu că luvoru subscrie. Scrupululu celoru patru romani a fostu că ei nu potu subscrie ce’a ce e in contra convingerii loru , pentru ace’a nici n’au votatu pentru principiulu solidarității, ea adeca minoritatea să se supună maioritatii. Fia argumintele loru ori catu de plausabile noi pentru ace’a vomu remané in credinti’a nostra că desi maioritatea inca nu e infalibila, totusi mai usioru se pote insielă o minoritate decatu cea d’anlaiu. Totu ieri la 4 ore s’au intrunitu romanii si serbii era si intr’o siedîntia carea dură pana la 8 ore sera, objetulu desbateriloru a fostu proiectulu amintitu mai susu. D’intre oratori s’a destinsu d. Dr. I. Hodosiu care apera proiectulu cu o elocintia si logica rara. Partea proiectului ce veni sub desbatere se primi pre langa pucine modificări neesentiali. Asta di se va inchiă desbaterea asupra proiectului. Speramu că cei patru deputaţi romani, cari nu recunoscură principiulu solidarității, convingandu-se că proiectulu nu contiene nimicu ce ar fi contrariu intereseloru nostre natiunali, si intereseloru patriei voru graba lu subscrie. Comisîunea dîetale de 67 esmisa pentru afacerile comuni asta-di si fiul elaboratulu care s’a si autentîcatu; acestu elaboratu va veni la pertraptare numai prin propunerea ministeriului ungurescu. Se afirma cu tota securitatea, că Maiest. Loru imperatulu si imperates’a celu multu pre 20. 1. c. Voru cercetă capitalea Ungariei. Vascohu 29/1. 1867. Onorata Redactiune! In mulu 3. alu „Concordiei“ cetîmu unu artîclu intîtulatu „continuitatea de dreptu“ subsemnatu de „mulu d’intre Bihoreni.“ In preludîulu acestui artîclu se promite cetîtoriloru, că scrietoriulu nu se va ocupă cu povesti, va descrie numai simplu o fapta a guvernului comitatense d’in Biharia, care fapta au adusu in uimire pe toti cei ce pricepu lucrulu pentru minunat’a procedura si multu mai minunatele motive. Că Dnulu scrietoriu s’a abatutu dela promisiunea sa , si in locu de una fapta au registratu siepte, si au facutu d’in artîolulu seu unu registru de pecate, si tegma de siepte pecate — in ace’a nume amestecu, respunda seu remana in imala aceia despre cari se scrisese, eu voiu respunde numai la alu 6-le punctu alu acelui registru , in care punctu adeca se scrie despre biseric’a gr. or. d’in Siedîstu, si in care punctu pe langa ace’a că se cuprinde o poveste fără temeiu, guvernulu comitatense se ataca in unu modu neprecugetatu ; deci se vedemu : 1. Nu e adeveratu că caus’a bisericei gr. or. d’in Siedîstu s’a ingropatu pana asta di la guvernulu comitatense, pentru că N. Sa. Cornitele supremu sub mulu pres. 485. inca in anulu trecutu a retramisu acesta causa pentru investigare la judele primariu d’in Beiusiu, care d’in competîntia mi-a strapusu-o mie, eu am si inceputu investigatiunea, si abia mai suntu dora 2 oameni de a fi ascultati. Despre tote aceste s’ar’ fi potutu informă dnulu Biharianu daca ar’ fi cerutu deslucire dela dnulu jude primariu, la care credu că are lucru in tote dilele, sau de la mine care inca am favore de a-lu poté cercetă câte odata, séu dela notariulu comunale respeptîvu, care candu merge la Beiusiu inca nu incungiura locuinti’a, dlui Biharianu. Insensa pe langa tote că se areta atâtu de interesatu in caus’a acést’a nu a aflatu de lipsa a o solicită séu barem a se informă despre starea ei, ci apuca cu inima doiosa ocasîunea — cugetată — de céfa, ca să se incarce in crescetulu catolicismului si alu guvernului comitatense. 2. Nu e adeveratu că comisariulu de securitate Zs. L. au deschisu biseric’a d’in Siedîstu cu forti’a : éta! relatiunea comisariului tradusa fidelu : „Nrulu 7Vi866- Speptabile Domnule jude primariu In urmarea unei incunoseintiâri, câ d’in biseric’a gr. or. a comunei Siedîstu — care face in o depărtare de 4000 (patru mii) de pasi de numit’a comuna — in a 19. 1. c. la 10 ore sora s’a vediutu esindu 2 oameni necunoscuti imbracati in buhaie , in 21. 1. c. sora la ll'/u ore, insocitu de 3 persecutori ara incungiuratu biseric’a, si am tramisu unu omu d’in Steiu in comun’a Siedîstu cu îndrumare de a provocă antîsti’a bisericesca si cea comunale , ca cu chiaiele bisericei se vina in facla locului. In urmarea acestei provocări antîstii comunali au si venitu la 12 ore , inse antîsti’a bisericesca tienendu mai nainte consfătuire cu paroculu locale V. P. nu au voitu se vina cu chiaiele bisericei, pana candu nu am tramisu in comuna pe persecutorulu T. B. după acest’a au venitu si ei, si paroculu cu chiaiele după medianopte la */4 pe 3 ore , si deschidiendu biseric’a am tienutu visîtarea, cu care ocasîune sub unu almariu in ascunsu am aflatu 6 documinte si contracte, cari nainte de ast’a cu 2 ani au peritu d’in lad’a repausutului locuitoriu d’in Herzesti Nasiu Tem- Ipeleu; totu acolo ascunsu am aflatu si sîgilulu biserricei d’in Siedîstu care pe cum se afirma nu de multu , a peritu. După acesta m’am dusu indata la Herzesti : am ascultatu pe veciu’a lui Nasiu Tempeleu si pe fiului seu Mihaiu, cari mi-respunsera ca in tempii aceia ne avendu comun’a Herzesti parocu, au fostu substituitu susnumitulu parocu d’in Siedîstu , care asia s’a nimeritu de multe ori in cas’a loru , de vre-o doua ori au , si dormitu acolo, si anume in acea chilia din care au peritu documintele, inse după ce chiar’a s’a lasatu mai de multe ori in lada, nu potu sei de sîguru cine se fie furulu. Susnumitulu parocu fiindu intrebatu cu ce acie despre furarea documinteloru, a sîgilului comu-