Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
1867-02-23 / nr. 16
Anulu VII. 16.1583. Pest’a, Joi, 7. martie 23. faurii 1867. Bee de done ori in septemana Joia si Dominec’a. Pretiulu pentru Austria pre anu intregu . . 10 fl. v. a. „ jumetate de anu 5 fl. v. a. trei lune 3 fl. v. a. Pentru Romania si Strainetate pre anu intregu . . 14 fl. v. a. jumetate trei lune 7 fl. v. a. 3 fl.cOer-COHC OR IH A DIURNALO POLITICO SI LITERARID. tur'.'! Concordiei“ era corespundintiele la Redactiunea diurnalului S t r a t’a Pelerieloru (Hutgasse) Nr. 1. unde sunt a se adresă tote scrisorile ce privescu administratiunea, spediîtiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespund între anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiuniloru au a se respunde 10. cruceri de linia. — Pretiulu timbrului imp. reg. a 30 cf. pentru una publicare, e a se tramite deodata cu insertiunea, altmintrea nu se primesce. Unu unu sîngurâtecu costa 10 cr. v. a. Anunciu de prenumeratiune. Cu inceputului lunei lui martin v. deschidemn prenuuieratiune noua totu cu condtiunile ce se vedu in fruntea foiei. Deci cu atâtu mai vertosu cereuiu spriginirea o. publica cetitoriu, câci cu schimbarea sistemului, foi’a nostra va fi pe di ce merge totu mai interesante. Pentru aceia, carii voiescu a ave numerii completi de pe anulu cuvinte, mai potemu inca servi d’intru inceputu. Editura. REVISTA POLITICA. Pest’a. 6. martie 22. fauru 1807. Propusetiunea a dou’a ministeriale ce se referesce la întregirea armatei prin înrolarea a loru 48 de mii de recruţi d’in Ungaria si Transilvani’a s’a primitu in siedinti’a de eri cu 288 de voturi contra 87. 73 au absentatu si 5 nu votara. Cei ce nu votara au fostu deputaţii romani d in Transilvania, cari de candu a sosîtu aici si dlu P u s c a ru , incepu a se grupă intre sîne si a luă parte in parlamentu prin manifestări negative fiindu sufletulu si conducatoriulu loru dlu Macelariu. Candu a fostu diet’a gat’a cu desbaterea si primirea acestui proieptu momentosu si aduncu taiatoriu in vieti’a poporeloru, chiaru atunci primimu decliararea supremei comande militarie d’in Bud’a, in care se dice in forme destulu de detaiate, cumca ministeriulu de resbelu alu Ungariei nu e altu ceva decâtu unu feliu de despartiementu militariu, buna ora cum eră pan’ acum atare despartiementu si la desfiintiatulu consiliu regescu. Scimu ca manifestarea acést’a nu le va placă celoru ce voiescu a croi unu imperiu Ungurescu mare si nedependinte de Austria, inse magiarii se făe bine sam’a, cu ei numai in legătură si armonia buna cu Austria, potu avă viitoriu si prosperare nationale, trebue se scie ca unitatea imperiului nu sufere doue armate nedependînti un’a de alt’a, buna ora ca in 48, candu armat’a unguresca sub pretestulu câ ea este armat’a regelui Ungariei portă resboiu, si inca ce resboiu infricosiatu, contra imperatului Austriei. Sâ-si aduca aminte cei esaltati si de aceea, ca daca voiescu magiarii se aiba regimentele loru sub nume de magiaru, dieu nici alte natiunalitati nu voru remană inderetru cu astfeliu de pretensîuni si apoi nu este mare indoiela câ tote acestea potu casiuă o confusîune, ba o dîsolutiune ale cărei urmări daunose nu se potu prevedă. In siedînti’a de mane se va luă la pertraptare a trei’a propusetiune ministeriale privitoriu la organisarea municipalitatiloru. Amintîmu d’in proieptulu acest’a doue mominte de mare insemnatate, unulu pentru suspinderea artîolului 17 d’in legile 1848, care opresce intrebuintiarea limbeloru nemagiare la comitetele comitatense; altulu inca si mai interesante : sustienerea statului quo in Transîlvani’a. Concessiunea d’intâia multi d’intre nationalitatile nemagiare o privescu neindestulitoriu, caci nu numai acestu artîclu de lege e vatematoriu pentru alte nationalitati, ci esîstu d’in tempii anti-martiali si alti artîcli de asămene panura, anume artîclulu alu 6. d’in 1840. si alu 3. d’in an. 1844. Luandu despre tote aceste cunoscintia partît’a lui Deák, de care se tienu toti ministrii, si cunoscandu adeverulu pretensîuniloru ce s’au formatu in acestu clubu d’in partea unui deputatu romanu, s’a decisu ca sa se amplifice in acésta privintia plenipotînti’a, ce se va da ministeriului prin dieta, cu acelu adausu, cum cu ministeriulu si pana la regularea definitiva a causei natiunalitatiloru pre calea legelatiunii, va se iee de cinostira adresele detali in cari adese ori s’a intonatu dreptatea , fratietatea si egalitatea. Cu bucuria constatâmu ca toti ministrii cari erau de fatia au consentitu, ba mai alesu ei au doritu sa li dee acesta impote, rire si asiă potemu speră cumca in intielesulu I acest’a se va si decide caus’a in dieta. Alu doilea momentu ce asisiderea ne pote I casiuă bucuria este ca in Transilvania nu se I voru intemplă restauratiuni si nu se va schimbă sîstem’a judeciale. Tote acestea nu li vinu bine la socotela aceloru deputaţi magiari si secui, cari demultu dorescu sa vedia in Transîlvani’a o schimbare generale in municipii si la juredîctiuni, ba unii dora d’intre ei si aspirase imbracenesce posturi grase de amploiaţi constitutionali , câci după cum chgeta ei, dinsii de multu suferu neajunsuri, candu d’in contra deregatorii de romanu de unu tempu in coce resufla mai usioru si se imbraca mai bine. Fie dumnialoru numai cu rabdare, si făe in consîderatiune câ chiaru după sîstem’a sustatoria in Transilvania si acum se afla cu doue parti mai multi amploiati magiari, sasi si secui decâtu romani; apoi nu e astă usioru a înlocui legile nemtiesci cu aprobatele si compilatele pre cari chiaru progresulu tempurii le-au anatemisatu, sau a intruduce alte legi mai bune si mai acomodate pentru Transîlvani’a decâtu cele nemtiesci; deci politîc’a ministeriului actuale in asta dîreptiune o potemu numi bine nimerita si corecta. Venirea Maiest. Sale la Bud’a Pest’a va urmă pre sambata (9. 1. c.) pre candu se va fi depusu doliulu de curte. — Ministrulu presied, a plecatu ori la Vien’a — cum se dice — pentru a aduce in consonantia trebile tierei fatia cu ordînatiunile supremei comande militarie. Dieta Ungariei. Siedinti’a casei repr. de la 2. mart. Presiedînte Carolu Szentiványi, notariu cont. L. Ráday, pe vorbitori i insemna V. Tóth. Presiedîntele, după cetirea si autentîcarea protocolului siedîntiei precedînti, areta o gramada de scrisori, ce sosiră mai de curandu, intre cari se afla si credentiunalele deputatului d’in dîstrictulu Fagarasiului Mateiu Popa Grideanu, aceste tote se predederu comisîuniloru respective. Kudlik face observatiunea, cu tote recursurile, — atâtu cele de curundu sosite, câtu si cele, cari se afla in archivu, — acum după ce guvernulu este constituitu suntu a se strapune ministriloru respectivi. După aceste la referad’a lui Carolu Torma se verificară unanimu cont. Gedeonu Ráday, Bela Perezel si Carolu Dekány; apoi se trecu la ordinea dilei, adeca la desbaterea celoru patru propusetiuni ministeriali (védi nr. tr.) Mai antâiu se ceti propus, privitoriu la sărcinele publice de pe anulu 1867. In contr’a acestei propusetiuni, câtiva deputaţi d’in stang’a estrema dădera o contra propusetiune, unde se dice: „ca daca ordînatiunile sustatorie de presînte s’ar’ consideră ca lege, — de si numai interimare, acést’a la poporu ar’ produce pre-si care impressiune rea, si fiindcă poporulu este storsu de totu, si pentruca nici ministeriulu n’are altu scopu, decâtu a usioră sărcinele poporului pe cale constitutionale, este a se decide: a) ca pentru acoperirea lipseloru publice sa se contracteze unu imprumutu. b) Cuantîtatea imprumutului si modulu cum se se faca suntu a se otari decât la dieta, c) contributiunea si monopolele de pana acum suntu a se sterge, d) ministeriulu este a se incredîntiă cu suscernerea bugetului de pe anulu viitoriu. Balt. Halász propune, ca acestu amendamentu se se tîparesca si sa se defiga unu tempu in care dîet’a va avă a-lu luă la desbătere, inse presiedîntele, provocandu-se la regulamintele casei, dechiara, ca acestu amendamentu nu pote împiedecă nici decâtu pertraptarea propusetiunii ministeriali. Em. László motîvedia amendamentulu, si-lu recomenda spre primire. Col. Tisza nu primesce afirmatiunea antevorbitoriului; vede si elu aceia, ca pusetiunea tierei e trista, pentruca representantii naţiunii (era naţiune!! ref.) si acuma suntu provocaţi, ca, desi numai interimatu se intînda mana de ajutoriu la esecutarea darii. Elu simte gravitatea si dorerea sîtuatiunii, inse nu se pote face impedecamentu in masin’a statului, ce intr’adeveru s’ar ivi primindu-se atare amendamentu. Ar’ fi unu lucru imbucuratoriu, daca amu potă denegă acest’a dorintia a statului cu presi-care sperantia de resultatu, era daca va remană fara spriginire si se va retrage , atunci era-si va propasi absolutisraulu, si si va continuă provisoriulu de pana acum cu tote fara de legile lui pana ad infinitum. Partînesce propusetiunea ministeriale, inse la câteva pasagie insinua nescari amendaminte. Ios. Madarász inca simte gravitatea sîtuatiunii, inse pentru ace’a nu pote parteni propusetiunea guverniale, pentruca daca se va da ace’a, ce cere guvernulu, atunci numai decâtu ar’ află continuarea miseritatii de pana acum. Imprumutulu nu e cu nepotîntia, si de si nu s’ar’ potă realisă d’intr’odata, totusi in parte se pote la tota intemplarea, si cu deosebire guvernulu ungurescu va capetă imprumutu. Inse daca nu vomu potă capetă imprumutu, potemu bate bani de chartîa. Fr. Deák: In acea privintia, ca avemu lipsa de bani, consimte tota casa, inse despre modulu de a-i procură divergemu in păreri. Pana candu contributiunea nu este statorita de câtra faptorii constitutionali, ea este ilegale. Inse daca s’a statoritu odata, numai decâtu devine legale. Deputatulu Madarász iă lucrulu d’in puntu de vedere constitutionale, inse daca dîet’a pote recomendă imprumutu, acést’a o pote face si facia cu contributiunea. Inse imprumutulu ar’ fi in contra intereseloru poporului, afara de ace’a e si cu greu; de acolo, ca acum’a avemu guvernu parlamentariu, nu urmedia, ca imprumutulu se fia usioru. Urmarea imprumutului ar’ fi ace’a, ca poporulu pentru anulu viitoriu ar’ fi insarcinatu cu o dare indoita, seu intrebe dlu Madarász de poporu , ca ore are voia a plati intr’ unu anu o contributiune de pe doi ani? Imprumutulu nici decâtu nu e mai constitutionale , decâtu modulu recomendatu de ministri, era imprumutulu afara de ace’a e si mai greu, pentru ca este mare deosebire intre pretiulu nominale si intre celu primitu. Astfeliu de procădere mai multu ar’ fi o stricatiune si dauna, decâtu ce va castigu. După aceste mai vorbiră inca câtiva, apoi procăsera la votîsare nominale , propunerea ministeriului se primi cu 317 voturi contra 18, 70, fara absenti. — In fine se incepu desbaterea speciale. Propusetiunea ministeriale se primi si aci cu nescari modîficatiuni neesentiali. S’a escatut întrebarea, câ pre propusetiunile suscernute de câtra ministeriu si primite, are a le inaintă la cas’a boieriloru ministeriulu sau notariulu casei representantiloru ? Decisiunea se făcu pentru propunerea d’in urma. Totu intr’ acést’a di se mai intruni dîet’a si la siese ore după amedia di, candu se puse la ordinea dilei votarea celoru 48.000 de recruți cari se cuprindu in a dou’a propusetiune ministeriale. Col. Ghyczy fece unu amendametu , ca dîet’a se esmita o comisîune, carea va avă se cercetote datele propuse de ministeriu, si apoi se raporte casei, ca ore este de lipsa înrolarea aceloru 48.000 de fetiori inainte de încoronare ? Acestu amendamentu fiindu sprijinitu d’in partea mai multoru deputaţi fu primitu ; după aceste se dădera voturile pentru acei membri propuşi de Ghyczy, si cu acestea siedînti’a se inchiâ. Sicilinti’a casei repr. dela 4. mart. S’a cetîtu resultatulu vatîsâriloru d’in sied, tr. si asiă in comissiunea esmita de casa s’au alesu: M. Szentkirályi, P. Somsich, Jos. Justh, E. Hollán, cont. L. Bethlen G. Joanoviciu, A.