Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
Concordia_1867_07-12 - 1867-12-03 / nr. 92
puse de doue ori in septemana Joi’a si Domineca. Preliulu pentru Austri’a re anu intregu.....................10 fl. v. a. ie jumetate de anu........... 5 fl. v. a. re trei lune...........................3 fl. v. a. Pentru Romania si StraiietaU. Uj c -Anulu VII. Pest’a, Domineca, l5s dec. 1867. m -557. re ani intregui................ .14 fl. v. a. re jumetate......................... 7 fl. v. a. re trei lune......................... 3fl. 50 cr.CONCORDIA. Prenumeratiunea se face la „Editur’a || Concordiei“ cra corespundintiele la retr dactiunea diurnalului S t rat’a Broda- I riei (Stickergasse) Nr. 1, unde sunt a se adresa tote scrisorile ce privescu adj mninistratiunea, speditiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespundintre anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se vom arde. Pentru insertiunea publicatiuniloru au a se respunde 10 cr. de linia. — Pretium timbrului imp. reg. a 30 cr. pentru una publicare, e a se tramite de odata cu insertiunea, altmintrea nu se primesce. Unu unu singuratecu costa 10 cr. v. a. DIURNALU POLITICII SI LITERARII). REVISTA INTERIORA. Pestea , 13/3 dec. 1867. Discursurile parlamentarie de ieri au fostu fórte interesante d’in puntu de vedere politiconationale. Deputatulu Dobrzanszky de naţiune ruşina, unu barbatu de o capacitate rara , a vorbitu celu d’antâiu d’intre deputaţii nemagiari, voindu a demustra , cu sarcinele detorieloru de statu numai asia s’ar’ poté suporta cu inlesnire si fara o redicare a contributiuniloru, daca toti aceia, cari au venitu din obligatiunile de statu ar’ concurge cu o contributiune de 50%, va sedica, daca are cineva 100 florini venitu anuale după cupone sau carnetele obligatiuniloru, se plateasca 50 fiorini, si se remana posesorelui numai 50. Nu contradicemu in numele nostru si alu poporului; dar’ oare ce voru dice alții ? ce voru dice banchierii d’in tierele străine? ce va dice Engliter’a, Olandia si Belgia, ce va dice chiaru si Prusi’a, unde se afla foarte multe obligatiuni de statu in cursu ? Ore n’ar fi fostu mai bine, daca dlu Dobrzanszki propunea unu proieptu identicu cu petitiunea ce a adresatu la ministeriulu ungurescu municipalitatea Siopronu, in intielesulu careia emanciparea evreiloru s’ar’ conditionă de la platirea unei jumetati d’in detoriele de statu in restempu de 24 ore, altcum se se dee preste frontariele tierii. Ast’a d’in urma ar’ fi fostu dora si mai salutaria de câtu cea lui Dobrzanski. Altcum concedemu ca dlui a desfasiuratu in vorbirea sa o cunosciintia a trebeloru, cu cari avu ocasiune a se ocupa pre la dicasterii, unde a servitu ca o capacitate recunoscuta. Deputatulu Vlad asisderea a vorbitu. Fluiditatea si elocinti’a in vorbirea magiara i face onore. Elu precum s’a dechiaratu, nu e dualistu, pentru aceea nu pote vota pentru projeptulu ministeriale, ci voteza cu T i s z a. Dar’ Tisza si consorții lui nu-su toti dualisti ? Elu voiesce, capitalulu se sescariie la 50V0, una ca si alta e numai variatiunea obieptului precum pre românie amu dice: capulu de petra seu cu petr’a de capu. După acești oratori la 37s ore după amedia se scola dlu Al. Romanu. Faci’a lui cea palida si vocea tremuranda, cu care si-incepu cuventarea, ne fac si se pricepemu, ca se pregatescu nesce niori, d’in cari se va descarcă Jupiter tonans cu fulgere si tunete asupr’a ministriloru. Nu ne-amu instelatu. Elu atacatu d’intâiu pre ministrulu culteloru pentru espresiunile, despre cari amu facutu mențiune in numerulu trecutu, a atacatu după aceea pre intregulu ministeriu pentru neobservanti’a cu care s’a purtatu pana acuma fatia cu nationalitatile, si in urma se dechiara, ca elu nu va vota nici pentru proieptulu ministeriale, nici in contra-i; caci nu-i de principiele dualistice Amu aplaudatu chiaru in siedintia partea prima a vorbirei, amu eschiamatu, ca vorbitoriulu are in multe privintie dreptu. Amu spusu-o acestea si ministrului de culte, in a careia apropiare siedeamu atunci, si ni s’a replicatu d’in partea lui, ca guvernulu nu voiesce se se presinteze facta cu romanii altu cum, de catu cu o procedura ecuitabile si parintiésca. Fapte se vedemu si er’ fapte drepte si ecitabili, ca se poteti respinge învinuirile, ce vi se făcu, a fostu replic’a nostra. Asceptati a fostu refrenulu, câci tier’a numai acuma se afla inca in dorerile renascrii si a reînfiinţării. Bine ! primimu refrenulu. Cu bucuria vomu salută implenirea apromisiuniloru. Dar’ numa aceea se ridica dlu ministru de culte, câ voiesce a conditiona implenirea apromisiuniloru si a justeloru pretensiuni ale nationalitatiloru , de la conduita si loialitatea loru , caci amaru se instela ori si cine, daca ascepta caldura animei dela celu neimbracisiatu, si sentiri simpatetice de la celu nerespectatu. Ve provocamu dniloru ministri, ca se nu intardieti cu implenirea acestoru pretensiuni juste, cari pre bine visu-cunoscute , si indata veti observă , ca romanii voru fi cei mai aprigi anteluptatori si aperatori ai causei patriei comune, precumu s’a esprimatu si d. Romanu la finea vorbirei sale ■— după cum amu auditu noi — dicandu, cumca romanulu e celu mai de aprope aliatu alu solului magiaru. Grăbiţi a da dovedi splendide , ca constitutiunea e proprietatea nostra a tuturoru, cari traimu pre unu teritoriu si intr’o tiera comuna, — si indata veti observă anime deschise si brade poternice pentru inaugurarea unei aliantie, solide si sincere, fara care aliantia si înfrățire nu e prosperare, nu e mântuire, nu e înflorire nici in parte nici preste totu. In consunantia cu aceste inregistrâmu si unu actu d’in Marmati’a, despre care nu poteamu avé nici idea , ca se va templâ. Inregistrâmu, cumca chiaru si dlu Giorgiu Iura in foima „Maramaros“ recunosce necesitatea de a deslegâ caus’a natiunalitatiloru câtu de curundu inca in aanta de emanciparea evreiloru. Unu semnu eclatantu, câ in tote coltiurile locuite de romani a strabatutu sentiulu nationalitatii, a prinsu radecine bunisiore, si cresce pre di ce merge. I u r a intona, că amanarea e periculosa si in aceea mesura crescu pretensiunile in ce mesura cresce amanarea. Aceste motive suntu destulu de poternice, ca se se realiséze odata principiulu lui O r a t iu: „Incipe qui recte vivendi prorogat horam rusticus expectat dum translat amnis , et iile labitur et labetur in omne volubilis aevum.“ DIETA UNGARIEI. Siedinti’a casei repr. de la 10. dec. 1867. Presied: Car. Szentivânyi. Notariu: Lud. Horváth. Miniştri: cont. Jul Andrâssy, b. Jos. Eötvös, Balt. Horváth, b. Adalb. Wenkheim, M. Lónyay, si Stef. Gorove. La ordeneadilei este : 1) enunciarea resultatului votisarii asupra membriloru comisiunii finantiarie; 2) continuarea desbaterii proieptului privitoriu la primirea unei parti din rentele anuali ale detorieloru de statu. Cetindu-se si autenticandu-se protocolulu siedintiei ultime, se enuncia resultatulu votisarii, care e alegerea membriloru următori : Col. Ghiczy cu 225 vol., Paulu Szontágh (din Nougradu) cu 266 v., Gavr. Várady cu 253 v., b. Fr. Bánffy cu 269 v., Fr. Pulszky cu 185 v., I. Prukberger cu 270 v., Gavr. Lónyay cu 275 v., Ed. Zsedényi cu 274 v., luliu Kautz cu 259 v., Georg. Klapka cu 278 v., Carola Kerkápolyi cu 259 v., Ant. Csengery cu 272 v., Aug. Trefort cu 270 v., c. Lupu Bethlen cu 265 v. si Paulu Somsich cu 265 v. B. Frid. Podmaniczky presinta casei petitiunea comunității Szarvas, in care atins’a comunitate cere, ca o parte a imprumutului pentru caii ferate se se foloseasca spre edificarea canaleloru, si ca d’intre lineele ferate propuse in projeptulu calibru edificande se se prefereze line’a conducatoria de la Ciongradu la Pest’a. Presiedintele face cunoscutu casei, ca projeptulu de lege despre imprumutulu pentru caii ferate, si celu privitoriu la cupta, ambe primite prin cas’a repr., suntu transpuse la cas’a de susu prin notariulu casei Acatiu Radich. Min. pres. c. Jul. Andrassy respunde la interpelatiunea de om a lui Ales. Csiky, folosindu-se de ins’a-si ordenatiunea respeptive provocarea îndreptată câtra jurisdictiunile d’in tiera. In provocarea acest’a se da instrucţiune jurisdictiuniloru in privinti’a recrutării pentru casulu, candu diet’a ar afla de necesaria si ar otari prin o lege speciale recrutarea in an. 1868. Min. presiedinte crede, ca prin procedur’a acést’a nu s’a trasu neci de câtu la indoiela dreptulu dietei de a vota recrute. Csiky nu e multiumitu. Elu vede in circular’a ministrului pentru aperarea tierei o despusetiune precedinte. Dechiara , ca in scurtu va pune pre més’a casei unu projeptu de decisiune. Mai multi ceru trecerea la ordenea dilei. Col. Tóth interpeléza pre min. de interne in cestiunea teatrului nat. magiaru. Dr. Car. Siklossy inca interpeléza pre ministrulu de interne, câ are de cugetu a convocă enquét’a sanetaria ? Dar. Antalffy interpeléza totu pre acel’asi ministru, câ are scrie regimulu despre intemplamentele d’in C s i k s z é k (Ardealu), cari puseră in periclu securitatea personale si a averii locuitoriloru d’in loculu atinsu, si facut’a ceva dispusetiuni ? Ministrulu respunde la interpelatiunea ultima, asicurandu pre interpelatoriu, ca daunele si relele intemplate in Csikszék suntu deja vindecate. La ceialalti interpelatori va respunde mane. Paulu Papp pune pre més’a casei unu projeptu de decisiune , in care se cere, ca sumele, cari le-a primitu Ungari’a asupr’a sa d’in detoriele de statu , se se subtraga d’in sum’a totale a acélor detorie , si sé se jefuiesca câtu se pote mai curendu. Cas’a decide, ca projeptulu acest’a sé se tiparesca si pâna la ordenea dilei. Em. Ivánka vorbesce la objeptulu pusu la ordenea dilei, pledandu cu o argumentatiune sanetosa pre langa motiunea lui Tisza si in contra projeptului ministeriale. Lad. Sebestyén si Ignatiu Nagy vorbiră pre partea projeptului de pre tapetu; asemene si luliu Kautz, care se încercă prin vorbirea sa elocinte a combate argumintele aduse d’in partea partitei stânge in contr’a pertraptarii projeptului, afirmandu, ca avendu Ungari’a libertate si guvernu constitutionale ■— pote se suporte sarcin’a la care se referesce projeptulu d’in cestiune. Primesce projeptulu min. de basea pertraptarii speciali. Sig. Detrich (d’in partit’a lui Deák) vorbesce in contr’a primirii projeptului de basea desbaterii speciali si pledeaza — cu arguminte tari — pre langa motiunea lui Tisza. Paulu So n tagh (d’in partit’a lui Deák) nu doresce se se iee projeptulu min. la desbatere speciale, si alaturandu-se motiunii lui T i s z a, pune pe mes’a casei unu projeptu de decisiune, in care recomenda insarcinarea comisiunii financiarie cu raportarea despre starea venituriloru si a speselorn tierei, ca asia se se pota detiermuri , ca pre poté va tier’a refui fara deficitu rentele anuali (ale detorieloru de statu) pretinse in projeptulu ministeriale — in anii 1868/9 — fara ca se apara necesitatea redicarii si a sporirii contributiunii, care si acum’a e deja nesuportarera ? Disput’a se va continuă mane. Siedinti’a casei repr. de la II. dec. 1867. Presiedinte : C. Szentiványi. Notariu : jud. Horváth. Ministrii : cont. Andrássy, bar. Eötvös, Horváth, Gorove, Lónyay si c. Mikó. La ordenea zilei este : continuarea disputeloru asupra primirii proieptului de lege privitoriu la rentele anuali ale detorieloru de statut de basea pertraptariloru speciali. După cetirea si autenticarea protocolului de eri, presiedintele presinta casei mai multe petitiuni, cari se transpunu la comisiunile respeptive. Car. Oláh de Verse asterne casei repr. petitiunea comunei Békés d’in comitatulu Zemplinu, in care comun’a numita cere recompensarea alimenteloru date in 1848 pre séma armatei magiare si a dauneloru suferite d’in partea armatei rusesci. Se preda comisiunii petitiuDarie. Emiliu Manojlovics interpeléza pre ministrulu de interne, cu candu lu-va onoră cu respunsu la interpelatiunea sa indreptata dlui ministru in 23. opt. a. c. in privinti’a esecutarii §-lui 20. alu art. XX. d’in 1848? Ministrulu de interne inse nu era de facta si asia Manojlovits remase fara respunsu. Se procede la ordenea dilei. B. Lud. Simonyi incepe disput’a, dicandu cu elu numai atât’a voiesce a primi d’in rentele anuali ale detorieloru de statu, cu câtu va fi in stare patri’a se respunda intre giurstarile presinti. Apoi combate argumintele aduse d’in partea mai multoru oratori d’in partit’a lui Deák pentru primirea projeptului ministeriale, si se alatura motiunii lui T i s z a. Aug. Trefort pledeaza pre langa primirea projeptului d’in cestiune, afirmandu, ca detori’a