Constructorul, martie 1951 (Anul 3, nr. 60-63)
1951-03-05 / nr. 60
712 Un club fruntaș La 3 luni după începerea Concursului pe țară, activitatea culturală la fabrica de ciment „Temelia” din Orașul Stalin tânjea încă. Nimic organizat, un club amenajat în pripă, o bibliotecă în care cărție stăteau liniștite sub lacăt. In fabrică agitație vizuală nelegată de munca cimentiștilor. In ziarul nostru, am arătat această situație inadmisibilă. După o vreme, comitetul de fabrică și-a dat seama de lipsurile în acest domeniu, astfel încât la 10 Noembrie 1950, clubul fabricii „Temelia” a intrat în Concursul inițiat de C.G.M. Au trecut, de atunci, mai puțin de 4 luni. Și în această perioadă, clubul a început să facă parte din viața de toate zilele a muncitorilor fabricii. Sprijinit de comisia de rencurs, colectivul de conducere a aflat noi și noi metode de atragere a salariaților fabricii. El și-a întins antenele — prin program de activitate, prin panouri, prin vitrine — în secțiile fabricii, la cuptoare, la cariere. I?n aceste câteva luni, clubul a fost vizitat de peste 1400 tovarăși, care au fost, cu toții, foarte mulțumiți de felul în care c gnsroâărît clubul, de felul in care e alcătuit programul. Cum a obținut clubul fabricii „Temelie” această victorie? Principala preocupare a celor ce-l conduc a fost aceea de a realiza sarcina trasată de organizația de Partid și de Sindicat, aceea de a lega manifestările culturale de sarcinile producției. Din 39 conferințe, câre au avut loc în club de la 10 Noembrie, 7 au avut ca temă probleme de producție. S’au ținut, apoi, conferințe cu subiecte politice, ideologice, conferințe în legătură cu protecția și igiena muncii. In club au fost organizate 9 consfătuiri ale fruntașilor și inovatorilor, care au dat rezultate din cele mai bune. La o astfel de consfătuire a zidarilor, tovarășul Știrbu Ion a arătat cum a aplicat, cu echipa sa, metoda sovietică de ikt zidire a cuptoarelor, obținând victorii pentru care a fost decorat cu Ordinul Maicii cl. IlI-a. S’au desfășurat schimburi ,de experiența între morari și arzători; în fiecare lună în programul clubului e cuprinsă o zi a fruntașului, urmată de festival artistic. Activitatea clubului nu se reduce însă la conferințe și consfătuiri. Muncitorii vin adeseori să joace șah, să ascuțite programele difuzate la radio. Cel mai mult și atrage, totuși, biblioteca. La data când clubul a intrat i în concurs, biblioteca avea 97 cititori. Azi, ei sunt 211, și datorită lor, numărul cărților citite lunar a crescut cu 387,. Pentru a satisface cerințele cititorilor, biblioteca și-a mărit numărul de volume de la 2754 la 4323. Din acestea, câteva cărți mai importante, din care nu lipsesc lucrări tehnice, sunt cuprinse în biblioteca volantă de la carieră. Biblioteca e bine organizată din punct de vedere tehnic — cu fișe, cataloage, etc. Ceea ce e, însă, mai interesant e repartizarea cărților pe secții. Astfel, biblioteca clubului cuprinde, de fapt, o bibliotecă ideologică, una tehnică, una literară, una pentru copii — fiecare divizată în cărți române, și maghiare. Popularizarea bibliotecii în rândurile muncitorilor se face prin, vitrine cu cărți, panouri cu coperte, ca, și prin prelucrări de cărți, din care au avut loc 9 până în prezent. Pe lângă club funcționează regulat 3 grupe de lectură. In club se desfășoară și o activvitate cu copiii. S’au organizat, astfel, 2 cercuri artistice și un cerc de lucru manual. O inițiativă lăudabilă condutcerii edibului a fost aceea de a întrebuința fondurile realizate din diferitele manifestări în scopul procurării utilajului necesar. Astfel, gospodărindu se singur, rândul s’a înzestrat superdele, fețe de masă, aparat de radio, scaune, material pentru lozinci, etc. Amenajarea și întreținerea clubului s’a făcut prin munca voluntară a muncitorilor și tehnicienilor. Felul în care își duce munca colectivul clubului fabricii de ciment „Temelia” este la înălțimea întregii munci culturale din fabrică, sub diferitele ei aspecte. Agitația vizuală este astfel, foarte bine organizată în fabrica „Temelia”. S’au realizat 14 grafice de urmărire a întrecerii pe profesiuni, în diferitele secții, precum și 10 diagrame de producție. La intrarea în incinta fabricii, un panou de onoare indică numele fruntașilor în muncă metodele întrebuințate de ei. Un alt pași nou arată, comparativ, situația producției pe secții. Lozincile sunt în bună parte legate de specificul întreprinderii. in ultimele 4 luni, cele 6 gazete de perete din întreprindere și-au schimbat regulat articolele, și au apărut 27 gazete fulger cu prilejul evenimentelor politice și de producție.Munca artistică se duce în cadrul corului și al echipei de dansuri. Corul are astăzi 34 membri și 4 soliști; în perioada concursului, el a învățat 5 cântece noi. Numărul membrilor în echipa de dansuri a sporit dela 6 la 20; s’au învățat 4 jocuri noi, prezentate în 4 festivaluri în întreprindere și 3 la țară. Orchestra e compusă din 7 instrumentiști. Nici munca de învățământ nu e mai prejos. Cursul de cadre e frecventat regulat de cei 12 tovarăși înscriși. Cursul de instructaj cu protecția muncii a fost absolvit de 9 tovarăși. 23 neștiutori de carte urmează cele 2 cursuri de analfabeți. Prin activitatea sa, susținută de munca culturală în ansamblul ei, clubul fabricii de ciment „Temelia” din orașul Stalin constitue o pildă pentru cluburile celorlalte fabrici de materiale de construcție și pentru cluburile constructorilor din întreaga țară. C. DORIAN -----------------------------------------------------------------------sramsmsssms--------------------- Maistrul Rusu Mihai a crezut că nu mai are nimic de învățat... De multe ori, in amurg, pornind pe cărăruța care străjuiește fabrica, maistrul Rusu Mihai ne deapănă nouă, tovarășilor săi, amintiri din nenumărații săi ani de experiență. Aici a crescut el, in fabrică, sub călcâiul lui Bohn și Muschong, aici unde, poporul muncitor a înlocuit firma patronilor cu proprietatea socialistă: „Ceramica", fabrica, de cărămizi și țigle din Jimbolia. Poate că multă vreme încă, maistrul Rusu Mihai ar fi povestit cu mândrie despre rutina sa in meserie, despre metodele „de neschimbat" pe care le cunoaște. Dar.. In fabrică au sosit, intr’o zi, 75 volume din cartea inginerului sovietic V. V. Sagalatov : „Fabricarea cărămizilor și a țiglelor". Mulți muncitori și tehnicieni, răsfoind cu curiozitate cărțile, abia despachetate, la biblioteca clubului, au întrezărit în ele o serie de descrieri ale procesului și tehnicei de fabricație, după metode noi, experimentate in întreprinderile din Uniunea Sovietică. Aceasta le-a stârnit dorința de a cerceta cărțile mai amănunțit. Pe nesimțite, a început studiul individual al cărții. Ceeace nu era tocmai ușor. Diferite noțiuni tehnice ne erau necunoscute; unii tovarăși nu cunosc bine limba română, alții — deși aveau bunăvoință — s’au descurajat, neputându-și însuși anumite descrieri. Ca de obicei, Partidul, Sindicatul și direcțiunea, au găsit o rezolvare fericită acestei probleme. Din inițiativa lor a luat ființă un cerc de studiu in colectiv al cărții lui V. V. Sagalatov. La prima ședință, în băncile sălii de cursuri, au luat loc 25 tovarăși dornici să-și îmbogățească cunoștințele din înaintata experiență sovietică. Dar în sală mai erau multe locuri goale. Lipseau mulți tehnicieni și maiștri. Printre cei mai îndărătnici era maistrul Rusu Mihai, șef de uzină la unitatea B, care susținea că după 30 ani de experiență își cunoaște atât de bine meseria încât nu mai are nimic de învățat. Parcă nici nu vroia săi audă de cercul de studiu. Dar ședințele de studiu incolecta nu s’au poticnit din cauza aceasta. Ele și-au urmat cursul normal. Nelipsiți erau in bănci directorul fabricii, tov. Kantor Ion, și muncitoarea Isaia Milița, inginerul Sima si maistrul prim Stép Ștefan. După câteva ședințe, au început să răsară roadtele. Metodele sovietice de muncă — la început cu timiditate, apoi cu tot mai multă hotărire — au fost însușite și aplicate practic la locurile de muncă. Mult s’a mirat, intr’o Sâmbătă dimineața, maistrul Rusu Mihai, când a văzut pe roșiorii de la cuptoare așezând cărămizile în stocuri (conform indicațiilor din cartea lui V. V. Sagalatov). A ridicat sprânceana amirare, apoi a urmărit cu ochii un rând din stivă și făcând socoteala, în minte, și-a dat seama că sunt mai puține cărămizi cu colțurile rupte, ca altă dată. A doua zi, în primul rând de bănci, maistrul Rusu Mihai asculta atent citirea capitolului următor din carte. De atunci, participă regulat la cercul de studiu, și nu scapă ocazia să spună oricui ,fi am crezut că mai pot învăța atât!" Astăzi, se spune că nimeni nu a reușit vreodată, să organizeze munca la cuptoare așa de bine ca maistrul Rusu. Precum, niciodată roadele muncii la carieră nu au fost mai bune ca acum, când se face exploatarea cu ajutorul teraselor. Toate acestea le datorăm metodelor indicate de V. V. Sagalatov în cartea sa. Odată pe săptămână, timp de 2—3 ore, 49 de muncitori și tehnicieni ascultă lectura câtorva paragrafe ale cărții, sau unui capitol întreg (după caz), apoi cer lămuriri, discută, antică practic la situația fabricii noastre. Astfel, suntem siguri, că, în scurt timp, se vor ridica nouă cadre calificate în fabrica noastră. MARIA HERIȘANU corespondent Studeoții Facultății Muncitorești se pregătesc să devină constructori ai Cincinalului Cei 185 studenți ai Facultății Muncitorești de Construcții obțin, zi de zi, noi succese în învățătură. Ei au venit în Facultate dotați cu bogată experiență practică. Această exeperiență trebuia sintetizată, fundamentată științific, îmbogățită din plin cu cunoștințele teoretice necesare unui Iniținer. Pentru studenții Facultății, proveniți din rândurile muncitorimii, aceasta e o sarcină care îndeamnă la eforturi pline de abnegație menite a înfrânge orice obstacol. Studenții Facultății Muncitorești îmbină în orice clipă învățământul de specialitate cu munca de ridicare a nivelului politic și ideologic. Organizați în Sindicat, ei depun o bogată activitate socială. De curând s-a trecut la înființarea grupelor de studii. In cadrul acestora, studenții vor putea adânci mai bine caracteristicile metodelor sovietice de lucru, pe care le vor aplica în munca lor de conducere a șantierelor. Colaborând cu studenții celorlalte Facultăți din Institutul de Construcții, ridicând neîncetat pe trepte noi formele de învățământ, studenții Facultății Muncitorești vor deveni constructori înarmați cu o tehnică înaltă, necesari Patriei în reallizarea primului nostru Plan Cincinal. ȘTIRBU MATACHE anul I Secția Uttila|-Instailațîi * In Nr. 56 al ziarului nostru a apărut un articol întitulat: „Mai multă chibzuință în gospodărirea fabricii de cărămizi „Victoria Muncii”. Colectivul de conducere al fabricii ne-a răspuns printr’o scrisoare în care arată că "articolul fost de un real folos pentru îmbunătățirea muncii, pentru pornirea fabricii în termen, pentru depășirea planului de producție pe anul 1951". Articolul din ziarul nostru a fost prelucrat în cadrul unei consfătuiri de producție pe fabrică ținută în ziua de 10 Februarie. „In urma angajamentelor luate în această ședință — se spune în scrisoare — s’a reușit a se executa proba la uzina de forță a unității Bucureștii Noi in ziua de 19 Februarie 1951, începându-se prepararea argilei pentru campania 1951". Deasemeni, s’au mai luat următoarele măsuri de îmbunătățire : — s’a asigurat udarea argilei cu începere de la 20 Februarie 1951; — s’a intervenit la I.R.E.B. pentru urgenta instalarea transformatorului în vederea electrificării fabricii; — cu ajutorul Departamentului Materialelor de Construcții s’au fixat amplasamentele pentru elevatoare și circuitul liniilor, etc. Un răspuns asemănător am primit din partea Direcțiunii Generale a Ceramicei Brute, care arată că observațiunile și constatările noastre coincid cu cele ale delegaților Direcției care au fost la fața locului. Referitor la articolul: „Direcția fabricii de cărămizi din Feldioara trebue să-și schimbe atitudinea față de muncă”, publicat în Nr. 57 al ziarului nostru, Direcțiunea Generală a Ceramicei Brute ne-a trimis o scrisoare în care se spune: „Problema argilei la fabrica „Reconstrucția”-Feldioara a preocupat încontinuu în ultimul timp Direcțiunea noastră. In ziua de 12 Februarie a.c. s’au deplasat la Feldioara delegații I.C.E.R.-ului împreună cu un delegat al Direcțiunii noastre, pentru stabilirea programului și începerea prospecțiunilor și încercărilor semi-industriale, în scopul rezolvării problemei argilei. In ceea ce privește lipsurile din punct de vedere organizatoric, Direcțiunea noastră a intensificat inspecțiile la această fabrică, trimițând delegați pentru a da îndrumări in vederea remedierii acestor lipsuri. Vă mulțumim pentru observațiunile și îndrumările Dvs". Care colectivul de conducere al fabricii de cărămizi și țigle „Reconstrucția” din Feldioara nu consideră necesar să ia atitudine auto-critică față de criticile aduse de ziarul nostru ? Oare analiza acestor critici nu s-ar folosi cu nimic și nu ar avea urmări? •or Fabrica de ciment București a dat un răspuns nesatisfăcător articolului critic apărut în ziarul nostru Nr. 55 și întitulat : „Fabrica de ciment București trebue să lichideze rămânerea în urmă a reparațiilor”. Scrisoarea de răspuns neagă, la început, lipsa de organizare a reparațiunilor arătată în articolul nostru, pentru ca spre sfârșit să recunoască : „s’au produs oarecari abateri de la planul de reparațiuni”, dar aruncând vina pe lipsa de tehnicieni și muncitori calificați. Este cazul să repetam întrebarea noastră din articolul amintit: ce a făcut conducerea fabricii pentru a-și asigura din timp tehnicienii și muncitorii calificați? Ce a făcut fabrica pentru ridicarea cadrelor din rândul salariaților ei? Colectivul de conducere al fabricii de ciment București socotește că a dus bine munca de organizare a reparațiilor. Noi nu suntem de aceiași părere și invităm conducerea fabricii să-și analizeze mai temeinic activitatea. Poate că atunci va ajunge la concluzia că succesul reparării unui cuptor cu 5 zile înainte de termen, nu poate acoperi toate celelalte lipsuri în organizarea și gospodărirea fabricii. " In Nr. 50 al gazetei noastre a apărut un articol în care a fost criticată întreprinderea de Construcții Nr. 7 Galați întrucât nu a luat din timp măsuri pentru a asigura condițiile necesare lucrului de iarnă. Zilele trecute am primit la redacție o adresă din partea întreprinderii de Construcții Nr. 7, în care ne comunică, măsurile de îmbunătățire pe care le-a luat, atât la șantierul I.R.E.G.Brăila, cât și la șantierul Stația de Sortare Galați. „Ținem să precizăm — se spune în scrisoare — că critica gazetei „Constructorul" ne-a fost un ajutor prețios în munca noastră, ajutor care s'a concretizat prin îndepărtarea lipsurilor și terminarea lucrărilor în condiții optime". QmSÜndIMM Pe urmele materialelor publicate Mai multă atenție graficelor de urmărire a întrecerii socialiste Pentru o cât mai clară evidență și o bună urmărire a realizărilor obținute de muncitori în cadrul întrecerii socialiste, Ministerul Construcțiilor a elaborat grafice tip, atât pentru întreprinderile de materiale de construcții cât și pentru șantiere. Prin aceste grafice, afișate la locurile de muncă, muncitorii își pot cunoaște zilnic realizările față de plan precum și față de angajamentele luate prin contractele socialiste de întrecere. Ministerul Construcțiilor a trimis aceste grafice tuturor întreprinderilor și șantierelor, încă de la începutul lunii Februarie, Grafice mobilizatoare urmănd ca ele să fie puse în practică. După o lună de zile se poate constata că acolo unde conducerile unităților s-au preocupat și au fost mobilizate de către organele sindicale, graficele au apărut la locul de muncă și sunt ținute la zi. Nu acelaș lucru se întâmplă cu întreprinderile și șantierele ale căror colective de conducere n’au acordat atenția cuvenită acestei probleme și unde organele sindicale n’au știut să mobilizeze direcțiile. In aceste unttări graficele n’au apărut nici până acum, la locul de producție Comitetul de întreprindere și administrația fabricii de cărămizi „Solidaritatea” din București, au înțeles ce stimulent prețios în muncă sunt graficele. Ele apar în fabrică peste tot, la fiecare loc de muncă. La cariera „Gârlici” Nr. 8 de cum sosesc dimineața, tumbaghii Troancă Gh- și încărcătorii Petroancă Marin și Manole Simion privesc cu curiozitate la graficul de pe locul de muncă. Sunt trecute acolo, în coloane diverse : norma, angajamentul echipei, realizarea și depășirea în metri cubi, în procente și în bani. Cei trei muncitori au aflat astfel că, cu o zi înainte, au câștigat câte 230 lei fiecare. La cantină este un tablou mare cu realizările și depășirile zilnice ale fiecărei echipe de săpători de la carierele „Gârlici” Nr. 1, 2, 3 și 4, precum și sumele ce revin muncitorilor. Este adevărat că graficele nu sunt întocmite după modelul Departamentului Materialelor de Construcții, și asta pe bunul motiv că modelul nu a fost primit la fabrică. Direcțiunea nu și-a îndeplinit angajamentul într-o ședință care a avut loc în ziua de 15 Februarie, conducerea șantierului „Casa Scânteii“ și-a luat angajamentul în fața organizației de Partid și comitetului sindical, că va fi afișat pânăt in ziua de 22 Februarie panoul de onoare, iar până la 24 Februarie, vor fi afișate graficele de producție. Au trecut de atunci două săptămâni. Cu toate că comitetul sindical, ai mobilizat conducerea șantierului, cu toate că s’a interesat îndeaproape de această problemă, graficele nu au fost totuși executate nici până în ziua de 1 Martie. Acest lucru pentru că direcțiunea nu s’a străduit îndeajuns să ia măsurile necesare astfel ca graficele să fie făcute la timp și afișate la locurile de producție. Prin aceasta nu se dă posibilitate muncitorilor constructori să-și cunoască zi de zi realizările, nu știu deci dacă își îndeplinesc sau nu angajamentele luate. Această lipsă trebue de urgentă înlăturată, astfel ca începând din luna Martie, întrecerea să fie urmărită, să se țină prin grafice o evidență clară asupra realizărilor. Unde nu sunt grafice lâncezește întrecerea Fabrica de ciment București este în întrecere socialistă cu fabrica de ciment Fieni. Arzătorul Ene Traian s’a întors de câteva zile dela Fieni, unde a fost la schimb de experiență. Cu câtă amărăciune în glas spune el : „Dacă nu au cei dela Fieni măcar noi să fi avut graficele la zi, afișate la locul de muncă...”. Arzătorul fabricat din București avea, pe drept cuvânt, de ce să fie amărît. Acolo, lângă cuptoarele lui, pe perete, este afișat un grafic, dar unul general, privind întreaga producție de klinker. Ori, Ene Traian ar vrea să știe cât a lucrat el în fiecare schimb, să-și urmărească realizările. Ceea ce nu-i este posibil, căci grafice individuale sau pe schimb nu există la locul lui de muncă. Asemenea grafice nu există nici la morile de ciment, unde morarii Olteanu Marin, Lipa Constantin și Vlaicu Aurel sunt în întrecere, fără a avea însă posibilitatea de a ști cine e în frunte. Tot așa și la morile brute, unde morarii Stoicescu Gh., Trașcă Gh., și Cojocaru Gh. au și uitat de întrecere. Și nu e de mirare. Lipsa graficelor la locul de producție în fabrica de ciment București frânează mersul întrecerii socialiste și o lipsește de un element mobilizator de primă importanță. Inginerul-șef Stoica Radu a promis că graficele vor apare la locul de muncă, în primele zile ale lunii Martie, „odată cu ghioceii”. Numai să nu fie ca florile de primăvară, trecătoare... VICTOR MAREȘ O latură de cea mai mare importanță în activitatea economică a întreprinderilor este urmărirea realizării prețului de cost planificat și a sarcinei de reducere a prețului de cost. Eforturile oamenilor muncii de pe șantiere în vederea reducerii prețului de cost își pierd din eficacitate dacă rezultatele lor nu sunt trecute în evidențe care să fie analizate ulterior în mod critic și autocritic. Pentru ca acest lucru să poată fi realizat este necesar, ca în cadrul fiecărei întreprinderi, să existe o unitate de urmărire operativă a prețului de cost.La întreprinderea de Construcții Nr. 5, Orașul Stalin, responsabilul cu această problemă nu a cuprins munca în mod temeinic. El nu a reușit să viziteze șantierele cât mai des, pentru a verifica și îndruma munca de urmărire a prețului de cost. Deasemeni, responsabilul cu postcalculația nu a cuprins și munca de urmărire a prețului de cost la lucrările de instalații, a căror activitate e urmărită, în general, distinct de lucrările de construcții propriu zise. In toate situațiile de urmărire a prețului de cost, trimise de întreprinderea Nr. 5 la Minister, sunt cuprinse numai rezultatele privind lucrările de construcții, denaturând în acest fel rezultatele întregii activități a întreprinderii Deasemeni, faptul că prețul de cost la lucrările de instalații nu este urmărit cum trebue, face ca în întreprinderea Nr. 5 să persiste o situație intolerabilă, în ceea ce privește stabilirea costului real al lucrărilor. Astfel, în această întreprindere, consumul de materiale la lucrările de instalații se determină prin diferența între materialele intrate pe șantiere și cele rămase (în magazie sau răspândite pe șantier) la terminarea lucrărilor Acest sistem de lucru haotic, moștenit de la antreprenorii capitaliști, este în totală contradicție cu modul ordonat de lucru pe care îl introducem cu succes pe șantiere. Numai bonul de dare în consum a materialelor poate constitui o bază serioasă pentru stabilirea consumului, permițându-ne să facem o analiză a felului în care au fost folosite materialele în lucrare. La întreprinderea de Construcții Nr. 5 contabilitatea este descentralizată, astfel că fiecare șantier își are evidența contabilă proprie, ținută chiar la locul de producție. Cu toate acestea, mai sunt grupuri de șantiere care țin unele evidențe amestecate pentru toate șantierele care compun grupul respectiv E cazul grupului de șantiere Gaz-Metan, Orașul Stalin, în evidențele căruia apar de multe ori consumuri de materiale și de bani care nu pot fi defalcate pe șantierele care ar trebui să suporte aceste cheltueli. întreprinderea trebue să lămurească personalul tehnic și administrativ de pe șantiere asupra importanței pe care o are o justă stabilire a consumurilor fiecărei lucrări în parte. Trebue arătat că numai în felul acesta se poate ști dacă un șantier și-a realizat sarcina de reducere a prețului de cost. O deficiență a organelor de Preț de Cost și Planificare Financiară din întreprindere este aceea că nu toate șantierele au avut întocmit planul costurilor de producție (planul financiar și de șantier). Acest formular de plan care a fost difuzat de Minister în cursul lunii Aprilie 1950 și care constitue un document de bază în buna organizare a șantierelor, nici nu este cunoscut de unele șantiere (grupul de șantiere Gaz-Metan, Orașul Stalin). Organele de resort din întreprindere trebue să considere ca o sarcină importantă întocmirea planului costurilor de producție, concomitent cu elaborarea celorlalte documentații care preced deschiderea șantierelor. In această problemă, Direcția Planificării Financiare și a Contabilității au sarcina de a pune cât mai curând de acord planul costurilor de producție, elaborat anul trecut, cu noul plan de conturi. O altă problemă care trebue analizată este aceea a prelucrării și difuzării pe șantiere a instrucțiunilor primite de la Minister, privind urmărirea prețului de cost. S-a constatat că pe unele șantiere nu se cunoaște bine modul în care trebuesc repartizate unele costuri.Astfel contabilul principal al grupului de șantiere Gaz-Metan, Orașul Stalin, înregistra contribuțiile asupra salariilor personalului tehnic, administrativ și de pază, cheltuelile cu concediile și regia cantinei aferente acestui personal, în grupa de costuri sarcini sociale, cu toate că în instrucțiunile venite de la Minister se arăta că la această grupă se trec numai costurile care încarcă manopera directă (muncitori direct productivi). Deasemeni o serie întreagă de cheltueli, care trebuiau trecute la capitolul de materiale sau C. R. B. au fost înregistrate în capitolul manoperă. E vorba de salariile plătite pentru stivuirea materialelor, ciuruirea balastului, curățirea cărămizilor în vederea utilizării, etc. Din această cauză costul manoperii apare umflat în mod ireal, ducând la concluzii nejuste în legătură cu activitatea șantierului. La Șantierul Locuințe Muncitorești Gaz Metan, Orașul Stalin, cu ocazia unei analize amănunțite a costurilor de manoperă, s'a constatat că, din cifra înscrisă la acest capitol, trebuiau scăzute sumele: 260.000 lei manoperă care afectează capitolul Materiale, 346.000 lei manoperă care încărca capitolul C- R. B. și 1.648 lei care privesc capitolul Sarcini Sociale. Aceste sume, care în mod greșit au fost înregistrate la manoperă, făceau ca manopera din deviz să apară ca o depășire (pierdere) de 80 la sută în loc de 35 la sută așa cum este în realitate. Cunoscând că depășirea costurilor de manoperă, înscrise în analize, atrage excluderea șantierelor de la premiere, ne putem da seama ce element demobilizator pentru colectivul de muncă de pe șantier este umflarea cheltuelilor de manoperă, datorită greșitei înregistrări. Apare deci clar necesitatea de a se prelucra și difuza pe toate șantierele instrucțiunile privind urmărirea prețului de cost. Examinând evidențele Șantierului Locuințe Muncitorești Gaz Metan, sa putut constata că, deși cartotecile de materiale de construcții erau ținute la zi, totuși marea lor majoritate nu aveau înscrise prețul de cost efectiv al materialelor limpede că acest lucru duce la imposibilitatea de a stabili cu ușurință costul real al materialelor intrate pe șantier. Cauza principală a acestei situații o constitue faptul că o bună parte din materiale, chiar dintre cele de massă, nu vin pe șantier direct de la fabricile producătoare, ci prin depozitul întreprinderii, sau prin transfer de la alte șantiere, șantierul respectiv necunoscând astfel valoarea facturilor și a documentelor de transport. Dacă pentru materialele mărunte e normal să fie aprovizionate prin depozitul întreprinderii, pentru materialele de masfă nu se poate admite aducerea lor prin depozit intermediar, sau de la alte șantiere unde materialele respective prisosesc. Cauzele care duc la aceste transporturi suplimentare și care sunt: lipsa temporară a unor materiale, planificarea superficială făcută de șantiere, stocurile acumulate de unele șantiere, întreruperea sau deschiderea unor lucrări inam Ie de termen, trebuesc înlăturate cât mai curând prin efortul comun al organelor de planificare și execuție, interesate în această problemă. In acest fel, în afară de reducerea substanțială a prețului de cost al lucrărilor, se va putea ști costul real al materialelor intrate pe șantier.Din cele arătate mai sus se desprind următoarele sarcini importante pentru organele de preț de cost din Direcțiile Planificării: — îmbunătățirea permanentă, în contact cu toate unitățile interesate, a sistemului de urmărire operativă a prețului de cost, prin instrucțiuni, simplificări de formulare, etc. — ținerea unui contact strâns cu unitățile de execuție, pentru a putea sesiza și îndrepta din timp deficiențele în munca de urmărire a sarcinii de plan de reducere a prețului de cost. Câteva probleme de urmărire a prețului de cost Construcții-Orașul Stalin la întreprinderea Nr. 5 de