Constructorul, septembrie 1953 (Anul 5, nr. 191-194)

1953-09-05 / nr. 191

Pag. 2 - - - ■1 - " -----------------" ■........................................................................ Pentru copiii oamenilor muncii Ca ziua de noapte se deosebește viaț a­­ copiilor din statul nostru democrat-popular, de cea a copiilor din țările capitaliste și de a celor din timpul regimurilor burghezo-mo­­șierești. In timp ce în țările capitaliste, ca și în trecut în țara noastră, copiii oamenilor muncii sunt lipsiți de dreptul la învățătură, dreptul la odihnă, care constituie apanajul fiilor celor avuți, în țara noastră s’au cre­­iat pentru copii asemenea condiții la care niciun copil, fiu de muncitor, din orice țară capitalistă, nu poate măcar să viseze. Călăuzindu-se după învățătura stalinistă : „Tineretul este viitorul nostru, speranța noas­tră. El trebue să ducă steagul nostru la vic­toria finală", partidul și guvernul se strădu­iesc să creieze tineretului patriei noastre con­diții de viață cât mai bune­, cât mai plăcute. O realizare importantă în acest domeniu o constitue organizarea taberelor de pionieri și școlari. Desfășurându-se sub directa con­ducere a partidului, această acțiune a dat cele mai bune rezultate. An de an crește numă­rul copiilor care își petrec vacanța de vară in tabere de pionieri și școlari. In aceste tabere, fiii oamenilor muncii se odihnesc după un an de învățătură, capătă forțe noi care li ajută în însușirea temeinică a materiilor predate în școli. In tabere copiii primesc o educație sănătoasă, multilaterală, în spiritul dragostei față de patrie. Punând în aplicare sarcinile trasate de Consiliul Central al Sindicatelor, comitetele noastre de întreprindere cu sprijinul Prezidiu­lui C.C. al Sindicatului Muncitorilor Con­structori, au reușit să obțină însemnate rea­lizări în organizarea taberelor pentru pionieri și școlari. Datorită unei preocupări intense în acest an au fost trimiși în tabără 2520 copii ai constructorilor, adică cu 1274 mai mult decât anul trecut. Comitetele de întreprindere și conducerile administrative care au organizat tabere s'au ridicat la înălțimea sarcinilor ce le reveneau. In taberele de pionieri și școlari, sub în­drumarea comitetelor de întreprindere respec­tive, s’a desfășurat o largă muncă de edu­care, s’au asigurat copiilor condiții din cele mai bune. Un exemplu grăitor în acest sens îl constitue tabăra Trustului de construcții nr. 3 de la Timișul de Jos și cea a Trustu­lui nr. 7 „Sovromconstrucții" de la Vasile Roaită. Pentru desfășurarea unei activități cât mai rodnice conducătorii acestor tabere au în­tocmit planuri de muncă concrete, de reali­zarea cărora răspunde întregul colectiv de conducere. In aceste planuri au fost prevă­zute probleme organizatorice, munca politică și culturală, cultura fizică și sportul, munca de folos patriotic, munca în cercuri, etc. Pen­tru fiecare din aceste probleme au fost re­partizați tovarășii cei mai corespunzători care au asigurat obținerea unor rezultate deosebit de bune în munca cu pionierii și școlarii. Frumoase rezultate­ au fost obținute, în special, acolo unde a existat o strânsă co­laborare între factorii de răspundere ai ta­berelor. La baza succeselor obținute de ta­băra Trustului de construcții nr. 3, a stat tocmai colaborarea ce a existat între tov. Maria Vasile directoarea taberei și ceilalți factori ai muncii de răspundere. Tov. Maria Vasile a știut să îndrume colectivul pentru a face față problemelor delicate ale educării copiilor. In taberele unde nu a existat o ast­fel de colaborare, cum au fost, de pildă, cea a Trustului de construcții nr. 1 sau a M.C.I. M.C. nici rezultatele nu au fost satisfăcătoare. In munca de organizare a taberelor au existat unele lipsuri care au pornit chiar de la sectorul tabere al C.C. al Sindicatului Muncitorilor Constructori. Problema organizării taberelor trebuia să preocupe conducerile întreprinderilor și orga­nele sindicale încă de la începutul anului, astfel ca la încheierea anului școlar să fie terminate toate pregătirile. Unele organe ad­ministrative și comitete de întreprindere, lip­site de un control permanent și organizat din partea sectorului tabere, al C.C. al Sindi­catului nostru, (responsabil tov. Dumitru Școlaru) au lăsat problema organizării tabe­relor până în ultimul moment. Aceasta a făcut ca unele tabere ca acelea ale Trustu­lui de construcții nr. 1, M.C.I.MX. și altele, să nu fie gata la termenul prevăzut, creân­­du-se astfel o serie de greutăți. Unele lipsuri în funcționarea taberelor se datoresc și organelor Ministerului Învăță­mântului Public și Ministerului Sănătății, care nu au repartizat la toate taberele pro­fesori și medici corespunzători, unii dintre ei săvârșind abateri serioase. Organelor administrative și comitetelor de întreprindere le revine sarcina de mare răs­pundere, ca în cursul anului viitor să pre­gătească în așa fel taberele de pionieri și școlari, încât să se asigure copiilor oameni­lor muncii în construcții o odihnă cât mai plăcută, cât mai folositoare. 1. PREDA CONSTRUCTORUL Cursuri de instructaj pentru cadrele sindicale Pentru a ridica nivelul politic, cultural și profesional al activului sindical, Comitetul sindical regional constructori București, a or­ganizat un curs de instructaj pentru responsa­bilii comisiilor de salarizare din cadrul comi­­tetelor de întreprindere. Datorită muncii rodnice depusă de tov. Gheorghe Gherman și tov. Badea, instructori ai Comitetului regional, cursurile iau dat re­zultate bune. Responsabilii comisiilor de sala­rizare și-au putut însuși noi și serioase cu­noștințe în această direcție. O contribuție de seamă în obținerea bunelor rezultate au adus lectorii cursului printre care menționăm pe tovarășii ing. Belfert, Dumi­­trescu și alții care s’au preocupat îndeaproape de pregătirea lecțiilor, dându-le o formă­­ tră­gătoare și la un nivel corespunzător. Nu acelaș lucru se poate spune și despre tov. Ing. Bratu, director al Direcției planificării din M.C.I.M.C., care fiind programat să predea o lecție, a trimis în locul său un alt tovarăș care s’a prezentat nepregătit. Au fost deasemenea și unele comitete de în­treprindere care nu au înțeles sprijinul ce-l pot avea prin acest curs. Aceste comitete cum sunt, de pildă, cele de la fabricile de cărămizi „Vic­toria Muncii”, ,,Solidaritatea", Trainica”, „Ceramica”, „Argila Roșie”, întreprinderea nr. 3 izolații și altele nu au trimis responsabilii co­misiilor de salarizare la acest curs. Atitudinea de nepăsare a acestor comitete este la fel de dăunătoare muncii sindicale ca și producției, deoarece numai activiști bine pregătiți vor putea face față cu succes sarcinilor de mobilizare și îndrumare a oamenilor muncii în lupta pentru îndeplinirea și depășirea planului. S. MONEA cor^snou­dent O nouă formație artistică Din inițiativa organizației de bază, cu spri­jinul comitetului de întreprindere, tinerii de la Fabrica de ciment „Congresul al XlX-lea", au organizat o echipă de dansuri. Sub îndrumarea utemiștilor Maria Albină și Eugen Iacob, echipa a reușit ca în scurt timp să învețe 5 dansuri. Tinerii din această echipă au muncit cu deosebită însuflețire, pen­tru a putea să se prezinte în condiții cât mai bune. In mobilizarea tinerilor la repetiție, iau con­tribuit d’n plin Elisabeta Timofte și Vasile Gheorgh­iță, care după orele de muncă veneau la club și pregăteau intens noua echipă de dan­suri. Răspândirea cunoștințelor tehnice, sarcină de seamă a cluburilor Decum treci pragul clubului întreprin­derii nr. 18 instalații ești atras de as­pectul plăcut al sălilor, de atmosfera ve­selă care domnește aici. De multe ori, după amiază, au loc repetițiile echipe­lor artistice ale orchestrei de muzicuțe a întreprinderii, care s’a evidențiat cu prilejul concursului organizat de C.C.S. și cu prilejul celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie. Biblioteca este zilnic cercetată de nu­meroși muncitori, tehnicieni sau funcțio­nari care vin la club pentru a-și petrece cât mai cu folos timpul liber. . Colectivul de conducere al clubului organizează a­­desea consfătuiri pe marginea unor cărți, programează festivaluri artistice sau alte manifestări culturale. Există astfel domenii de activitate în care clubul a obținut rezultate rodnice, cu care se mândresc atât cei ce activea­ză în cadrul clubului, cât și ceilalți to­varăși din comitetul de întreprindere. Dacă se analizează de pildă, activitatea clubului în domeniul răspândirii cunoș­tințelor tehnice, se pot înșira de asemenea exemple care grăiesc despre realizările dobândite în urma activității desfășurate. In prima sală a clubului se văd câteva rafturi pe care sunt expuse diverse dis­pozitive, piese și unelte, realizate cu multă dibăcie de muncitori și tehnicieni inovatori din întreprinderea nr. 18. Mun­citorii electricieni Imre Bogoș și Constan­tin Vâlsan au construit un nou „registru cu etaj“, căruia i-au adus importante modificări, datorită cărui fapt funcțio­nează mai bine și are o productivitate mult mai mare. O inovație deosebit de utilă a realizat și muncitorul electrician Leopold Șapira, care a confecționat un dispozitiv de îndoit bare de cupru și oțel, operații ce se făceau înainte prin forjare și care cereau mai mult timp. Printre inovatori se numără mulți ingi­neri și tehnicieni ai întreprinderii, ca Leon Schneider, Frederic Schattler și al­­ți. Demn de subliniat este faptul că Ino­vațiile și invențiile realizate se datoresc în bună măsură studierii documentației tehnice, cărților și broșurilor tehnice. Clubul are un cabinet tehnic, condus de Un colectiv de ingineri, tehnicieni și mun­citori înaintați. Biblioteca acestui cabi­net tehnic este înzestrată cu peste 700 volume și cu documentație tehnică pro­curată prin Institutul de Studii Româno- Sovietic și Institutul de Documentare Teh­nică. Astfel, pot fi consultate aci Lexico­nul tehnic sovietic, cele 4 volume ale le­xiconului tehnic român, numeroase cărți tehnice sovietice, precum și cărți tehnice scrise de cei mai pricepuți ingineri, teh­nicieni și muncitori din țara noastră, ca­re tratează probleme legate de specificul muncii ce se desfășoară la întreprinde­rea nr. 18 instalații. Munca rodnică desfășurată în cadrul clubului în direcția propagării cunoștin­țelor tehnice, a făcut să crească intere­sul muncitorilor și tehnicienilor de pe șantiere pentru cartea tehnică, să spo­rească dorința lor de a-și ridica nivelul profesional. ★ Cu toate acestea, acțiunea de răspândi­re a cunoștințelor tehnice nu s-a desfă­șurat la nivelul cerut de sarcina de a contribui pe această cale la ridicarea ca­lificării oamenilor muncii, deci de a spri­jini realizarea unei producții sporite și de bună calitate. Chiar unele din reali­zările obținute de colectivul de muncă al clubului și de colectivul cabinetului tehnic nu sunt rezultatul unei munci desfășurată organizat de oamenii cei mai pregătiți în acest domeniu. Din cauză că s’a muncit în m­od spo­radic, o serie de sarcini cuprinse în pla­nul colectivului de conducere al clubului au rămas doar pe hârtie. In munca de propagare a cunoștințelor tehnice au fost mereu folosite doar ace­leași procedee, fapt care a făcut să nu se înregistreze progrese vădite, să nu se obțină cele mai bune rezultate. Se știe că o datorie a celor ce-și duc munca pe tărâmul răspândirii culturii, este de a antrena în activitatea culturală masse cât mai largi de oameni ai muncii, care își manifestă neîncetat dorința de a-și spori cunoștințele. La întreprinderea nr. 18 instalații lucrurile nu s’au petrecut astfel, iar rezultatele obținute nu sunt satisfăcătoare. Și cum poate fi altfel dacă nu s’au creiat nici condițiile materiale bunei des­fășurări a muncii. Cabinetul tehnic nu se află în aceiași clădire cu clubul, iar acolo unde funcționează în momentul de față este de fapt un birou de lucru. Biblioteca cabinetului tehnic este și ea neîncăpătoare față de numărul mare al cărților, iar to­varășii din colectivul de conducere al ca­binetului nu au luat nicio măsură. In activitatea desfășurată de cabinetul tehnic, cercul A.S.I.T. a dat un insuficient aport. De altfel activitatea din ultima vreme a cercului A.S.I.T. este aproape inexistentă, lucru ce ar trebui să dea de gândit tovarășilor din conducerea cer­cului. Munca de răspândire a cunoștințelor tehnice în rândul muncitorilor este strâns legată de metodele folosite, de priceperea celor însărcinați să-i asigure o bună des­fășurare. Nefolosirea unor metode variate în propagarea cunoștințelor tehnice, insu­ficienta antrenare a inginerilor și tehni­cienilor, alături de celelalte lipsuri, au făcut ca munca să nu dea întotdeauna aceleași rezultate. Se impun deci o serie de măsuri de îndreptare a acestei situații, pentru a se pune capăt subaprecierii activității de răspândire a cunoștințelor tehnice. Colec­tivul de conducere a clubului, sprijinit de comitetul de întreprindere, va trebui să-și alcătuiască un plan de muncă con­cret în acest sens și să treacă în primul rând la reorganizarea cabinetului tehnic. Pentru a culege roade cât mai bogate, colectivul clubului trebue să antreneze în activitatea cabinetului tehnic cât mai mulți ingineri, tehnicieni și muncitori cu calificare înaltă. Activitatea zilnică a cabinetului tehnic, cărțile pe care le cuprinde biblioteca, trebue să fie cunoscute de mas­ca munci­torilor de pe șantiere. Pentru aceasta este nevoie de o muncă sistematică de popularizare, de organizarea și desfășura­rea unei temeinice agitații în jurul acti­vității clubului. Este necesar de asemenea să se organizeze biblioteci mobile pe șan­tiere, consfătuiri pe marginea cărților tehnice legate de specificul întreprinderii, precum și alte manifestări care să asi­gure o justă și rodnică popularizare a cunoștințelor tehnice. Toate acestea vor contribui din plin la ridicarea calificării oamenilor muncii, la sporirea producției și productivității mun­cii, mijloc de seamă în ridicarea nivelului de trai, material și cultural, al celor ce muncesc. GH. ZAHAREANU t iiii Baaaa«nasMMataiJ M»aa5MBaBiMnMBBP—a—a—manismuM—i ........ — încep alegerile organelor sportive sindicale Mișcarea sportivă din patria noastră trăeș­­te un nou și însemnat eveniment: alegerile organelor sportive sindicale. Inițiat pentru prima oară la noi în țară, această acțiune are menirea să contribue într'o mai largă măsură la îmbunătățirea mun­cii sportive din sindicate. Alegerile or­ganelor sportive sindicale vor asigura o mai temeinică consolidare organizatorică a mun­cii sportive din cadrul sindicatelor ajutân­­du-le pe acestea să îndeplinească cu succes sarcinile trasate de Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 26 iunie 1949, cât și cele trasate de Rezoluția Congresului Sindi­catelor din R.P.R. din 26—30 ianuarie 1953. Alegerile, care se vor­ desfășura începând de la cercul sportiv și până la consiliul cen­tral al asociației, oferă un minunat prilej de atragere a miasjelor largi de oameni ai muncii în mișcarea sportivă și totodată un mijloc de întărire și dezvoltare a întregii mișcări de cultură fizică și sport din piatr­a noastră O mare atenție trebue acordată în cadrul alegerilor prezentării dărilor de Seamă, care constitue mijlocul cel mai nimerit pentru cu­noașterea realizărilor obținute, a metodelor de muncă folosie, a lipsurilor care au exis­tat ca și perspectivele pe care le oferă acti­vitatea de viitor. Alegerile organelor sportive sindicale vor constitui o sărbătoare pentru toți oamenii muncii din fabrici, uzine, de pe șantiere, care au îndrăgit sportul, o contribuție însemnată l­a creșterea neîncetată a prestigiului mișcării noastre sportive. Muncitorii constructori și cei din industria materialelor de construcții au primit vestea alegerilor organelor sportive sindicale cu multă bucurie. Ei știu că aceste alegeri vor contribui în mod nemijlocit la îmbunătățirea activității sportive din întreprinderile de con­strucții și materiale de construcții, activi­tate care se desfășoară sub îndrumarea și conducerea asociației sportive „Construc­torul”. In cadrul colectivelor sporti­ve „Construc­torul“, pregătirile pentru desfășurarea alege­rilor au început de câteva zile. Prin grija deosebită ce a arătat-o asociația față de a­­ceastă problemă, pregătirile pentru alegeri au ajuns într-un stadiu înaintat, urmând ca foarte curând să înceapă alegerile. In acest scop, asociația a trimis în întreaga țară numeroși activiști temeinic Instruiți pentru a îndruma și ajuta­­ efectiv la buna desfășu­rare a alegerilor. Un rol deosebit de important în pregăt­rr­a și desfășurarea alegerilor organelor sportive sindicale îl au colectivele sportive în cadrul cărora se vor desfășura și primele alegeri. Tocmai de aceea consiliile colectivelor spor­tive au datoria să-și intensifice eforturile pentru a asigura cele mai bune condiții des­fășurării­ alegerilor. Ele vor trebui să ducă o temeinică muncă de agitație și propa­gandă în jurul acestei acțiuni pentru ca fiecare muncitor din întreprindere să cunoască bi­ne importanța alegerilor, data și locul desfă­șurării lor Consiliile colectivelor­­ Sportive au prilejul ca în această perioadă să organizeze o serie de concursuri sportive sărbătorești, în ca­drul cărora fiecare dintre sportivii colectivu­lui respec­tiv să-și poată dovedi dragostea și bucuria cu care întâmpină acest mare eveni­ment s­portiv. Sarcini importante rev­in și comitetelor de întreprindere pe lângă care activează colec­tivele sportive „Constructorul". Acestea, au datoria să sprijine îndeaproape atât consi­liile colectivelor sportive cât și pe instruc­torii trimiși pe teren, printr-o bună mobilizare a muncitorilor la alegeri, prin sprijinirea co­lectivelor în întocmirea dărilor de seamă, asigurarea mijloacelor de propagandă și agitație. Intr’un cuvânt comitetele trebue să vegheze pentru desfășurarea la un nivel cât mai înalt, a alegerilor organelor sportive sin­dicale. Alegerile organelor sportive sindicale tre­bue să constitue un putern­ic imbold în lupta pentru îndeplinirea cu cinste a sarcinilor co­­lectivelor noastre sportive, pentru obținerea de noi succese pe drumul continuei întăriri și dezvoltări a mișcării de cultură fizică și sport din țara noastră. Muncitorii inaintați trebue stimulați Muncitorii și tehnicienii Întreprinderii de instalații nr. 910 execută cu succes lucrările de instalații electrice, sanitare, încălzire cu gaz metan și canalizare la construcțiile executate de întreprinderile de bază ale Trustului nr. 9 — Cluj. Folosind procedeele tehnicii noi, insta­latorii desfășoară cu bune rezultate lupta pentru reducerea costului lucrări­lor prin economisirea materialelor. Comitetul sindical al întreprinderii (președinte tov. Iosif Bara) organizează cu pricepere întrecerea socialistă, care pe cele mai multe șantiere a cuprins ma­joritatea muncitorilor. S’a intensificat și activitatea grupelor sindicale. Organiza­tori de grupă ca tehnicianul Vasile Mâr­­za ori Vasile Ghiolteanu și Ladis­au Rac desfășoară o vie muncă de agitație. Prin eforturile întregului colectiv, pro­­ducția întreprinderii a crescut în semes­trul I 1953 cu 40% față de cea realizată în perioada corespunzătoare a anului trecut, iar productivitatea muncii a spo­rit în acelaș timp cu 8%. Cu toate acestea, conducerea între­prinderii și comitetul sindical desfă­șoară slab munca de stimulare a celor ce se evidențiază prin realizări deosebite în producție. La întreprinderea nr. 910 există numai 33 fruntași în producție și până acum n’a fost confirmat nici un stahanovist. Organele administrative și sindicale ale întreprinderii trebue să înlăture biro­­crotismul cu care privesc problema miș­cării stahanoviste, să se preocupe temei­nic de stimularea morală și materială a celor mai buni muncitori. A. VARGA corespondent”1 „Constructorului"1 pentru regiunea Cluj Ce sa citim V. I. LENIN: Marea inițiativă — Cum trebue organizată întrecerea­ ­ EDITURA PENTRU LITERATURA POLITICA — Scrisă în anul 1919, în timpul războiului civil, lucrarea lui V. I. Lenin „Marea ini­țiativă“ oglindește una dintre perioadele lup­tei eroice pe care poporul sovietic a dus-o, sub conducerea F.C.U.S., pentru victoria so­cialismului în U.R.S.S. Plecând dela analiza substratului de clasă al subotnicelor comu­niste, inițiate în focul războiului civil de către muncitorii de la calea ferată Moscovia- Gazam, care au reușit, în ciuda unor imense dificultăți, să ridice productivitatea muncii— cheia refacerii economiei naționale și a victo­riei în războiul civil, — Lenin vede în aceste manifestări ale noii atitudini față de muncă germanele mișcării revoluționare în produc­ție, care avea să devină întrecerea socia­listă și treapta ei superioară — stahanovis­­mul. Istoria­ confirmă faptul că aceleași legi economice obiective noi care au condiționat nașterea atitudinii socialiste față de muncă și formele organizatorice corespunzătoare ei în U.R.S.S. au determinat apariția și dez­voltarea în țările de democrație populară a întrecerii socialiste și a formei ei superioare — mișcarea stahamovistă. Astăzi indicațiile lui Lenin -despre disciplina socialistă a muncii, despre întrecerea socia­listă și obiectivele ei, despre ținerea evi­denței și a controlului însuflețesc și organi­zează massele din țările de democrație popu­lară în lupta tot mai temeinic organizată pentru îndeplinirea planurilor de stat, pen­tru construirea bazei economice a socialis­mului în aceste țări. Această lucrare are o deosebită valoare e­­ducativă și instructivă pentru toți oamenii muncii din țara noastră. Studierea ei contribue la înțelegerea rolului pe care massele mun­citoare din U.R.S.S. sub conducerea P.C.U.S., l-au jucat în construirea socialismului, a ro­lului m­asselor în făurirea conștientă a is­toriei. Studierea acestei lucrări de către toți oamenii muncii d­in țara noastră contribue la sporirea eforturilor lor în munca sistema­­tică pentru ridicarea calificării profesionale, pentru întărirea disciplinei socialiste, pen­tru mobilizarea rezervelor interne ale între­­prinderilor, pentru economii și reducerea prețului de cost, pentru ridicarea producti­vității muncii și a calității produselor etc., în vederea asigurării unui ritm rapid de creș­tere a nivelului de trai al poporului mun­citor. Din necazurile utilajelor Mi s’au plâns utilajele de pe șantierul Lupeni. Mi-au scris despre necazurile lor. M’au rugat să vin să le văd Și iată ce-am văzut la Lupeni. NECAZUL VAGONEȚILOR La săparea fundației unui bloc lucrează un excavator. Dacă și-ar încorda puterile, ar termina groapa într’o zi- Dar la ce bun. Pentru transportul pământului excavat au fost repartizați doar 4—5 vagoneți basculanți. Excavatorul îi încarcă într’un minut și, până ce ei fac drumul dus-întors, pierde 5—10 minute, odihnindu-și mădularele de oțel. Și săparea gropii durează 4 zile... NECAZUL MACARIALES-TURN Acum se toarnă betonul in fun­dații. Și se toarnă tare anevoie. Căci dela betoniere e transportat pe linia de cauvilte până la maca­­raua-turn, și 10 oameni pierd cu această operație întreaga zi de muncă. Cine ar înțelege glasul mașinilor ar auzi-o pe macaraua­­tura plăngăndu-se că dacă beto­nierele ar fi mai aproape, nu toc­mai la 20 de metri, ea ar lua fru­mușel tomberoanele cu beton, și-ar roti brațul și le-ar descărca direct în groapă... Eu am dus mult dorul utilajelor, tea, samarului și a cobiliței. De cum le-am să le înțeleg glasul. Și am tălmăcit necazurile lor pe duc șantierul Lupeni. Ca să înțeleagă și NECAZUL BENZILOR RULANTE După excavare mai e nevoie de unele nivelări, rectificări, săpături de fundații pentru betonări. Aici lucrează 39 muncitori — Manolache Voineagu, Mih­ai Ercău, Arsenie Varga, Nicolae Avram și alții­ Și lucrează din greu. Căci trebue să urce pământul, din fundul gropii, pe o platformă, de aici pe margi­nea gropii, de aici să-l arunce la 1—2 metri depărtare, de aici un autocamion. Totul cu lopata. Ce-ai mai sări să-i ajute cele două benzi transportoare ce ruginesc in li­niște la marginea șantierului ! Dar inginerii nu le înțeleg păsul!... pe vremea când mă incovoiam sub greuta­­cunoscut, le-am îndrăgit — și am ajuns limba inginerilor Kreindlez și Piso, ce con­­să ia aminte. I­LIE MISTRIE (p. conf. Mihai Ștefan, corespondent) Partidul, stegarul luptei pentru bunăstarea poporului Cu entuziasm și nemărginită încredere a primit poporul nostru muncitor, măsurile recentei plenare lărgite a C.C. al P.M.R. măsuri care vorbesc despre o nouă și puter­nică desvoltare a economiei noastre națio­nale, despre creșterea considerabilă și rapidă a nivelului material și cultural al celor ce muncesc. Oamenii muncii știu că partidul este cel mai bun apărător al intereselor vitale ale poporului, stegarul consecvent al luptei pentru o viată mereu mai bună, mai îm­belșugată, mai frumoasă. Intr’adevăr ,tot ce se construește în țara noastră, tot ce rodește forța creatoare a poporului nostru descătușat de exploatare, slujește numai și numai intereselor celor ce muncesc, fnvin­­șii viitorului lor mereu mai fericit. Conducerea partidului nostru, faptul că el merge cu fermitate pe drumul trasat de mă­­­reața învățătură marxist-leninistă, asigură iz­­bândirea tuturor planurilor de făurire a unei vieți fericite. Oamenii muncii știu că partidul nostru a scos țara din haosul determinat de război, a înfrânt specula și sabotajul orga­nizat de jecmănitori, a smuls industria mare și mijlocie din mâinile capitaliștilor din țara noastră și a monopoliștilor străini, a lichidat crunta exploatare moșierească sub jugul că­reia stăteau milioane de țărani. Politica în­țeleaptă­­ a partidului a însemnat scoaterea țării noastre din starea de înapoiere econo­mică a trecutului și a pornit economia națio­nală pe calea luminoasă a desvoltării socia­liste, calea industrializării și transformării socialiste a agriculturii, calea culturii îna­intate și a belșugului. Punând în fața maselor de oameni ai mun­cii, țelul grandios al construirii socialismului, partidul a deslănțuit avântul masselor, imen­sele forțe creatoare pe care capitalismul le ținea sub obroc. Din victorie în victorie condus partidul poporul nostru muncitor. Fie­ a care­ nouă izbândă pe tărîm economic sau cul­tural a convins pe oamenii muncii că numai sub conducerea luminată a partidului își pot făuri ei o viață nouă, fericită și îmbelșugată. Chezășie a succeselor partidului nostru stă faptul că el se călăuzește în permanență de învățătura marxist-leninistă. Expresie științi­fică a intereselor vitale ale clasei muncitoare, această învățătură permite partidului să cu­noască legile obiective ale dezvoltării socie­tății și să le folosească în interesul societății. Marxism-leninismul își întemeiază triumful, pe faptul că el pornește de la adevărul că des­­voltarea societății este determinată de con­dițiile vieții materiale ale societății, de schim­bările ce intervin în modul de producție a bunurilor materiale necesare existenței. Cu ajutorul teoriei marxist-leniniste, partidul nostru poate analiza just, științific situația e­­conomică, elaborează o strategie și o tactică justă, găsește soluțiile cele mai potrivite tutu­ror problemelor ce se ivesc pe drumul făuririi viitorului fericit, socialist. Marxism-leninismul nu este însă o dogmă, literă moartă. Una din trăsăturile sale carac­teristice este tocmai legătura indisolubilă între teorie, și practică. Spre deosebire de partidele politice ale burgheziei, partidul marxist-le­­ninis­t nu face nicio deosebire între vorbele și faptele sale. Poporul nostru muncitor a avut prilejul să verifice acest lucru și el este astăzi adânc convins că Partidul Muncitoresc Român este slujitorul­­ credincios al tuturor năzuințelor și intereselor oamenilor muncii, înarmând pe oamenii muncii cu învățătura lui Marx-Engels-Lenin-Stalin, partidul ne dă un program științific de activitate, ne arată scopurile pe care trebue să le atingem și tot­odată mijloacele pe care trebue să le folosim. Partidul nostru pornește de la ideea că legea supremă a întregii sale activități trebue să fie grija permanentă pentru binele poporului, pentru satisfacerea într’o măsură tot mai mare a nevoilor sale materiale și culturale mereu crescânde. P­entru a asigura bunăstarea și fericirea poporului, partidul a condus pe oamenii muncii în lupta pentru răsturnarea orânduirii burghezo-moșierești. Poporul muncitor a fost eliberat astfel nu numai de exploatarea capi­taliștilor din țara noastră dar și de aceea a trusturilor monopoliste străine. S’a pus astfel capăt, odată cu regimul burghezo-moșieresc, politicii de menținere a țării într’o stare de cruntă înapoiere economică, de înfometare și distrugere fizică a poporului. Sub conducerea partidului oamenii muncii au devenit singurii stăpâni ai bogățiilor țării și au putut culege singuri întreg rodul muncii lor. Rolul conducător în economia națională îl are astăzi formațiunea social-economică so­cialistă ceea ce asigură economiei naționale un necontenit avânt în scopul satisfacerii într-o măsură tot mai mare a nevoilor mate­riale și culturale mereu crescânde ale oame­nilor muncii. Cunoscând că înapoierea economică nu poate fi lichidată fără o puternică industrie grea, partidul nostru a acordat o deosebită atenție creșterii industriei producătoare de mijloace de producție. Astăzi țara noastră produce: utilaj petrolifer, miner și de construcție, ma­­șini-unelte, tractoare, mașini agricole, elec­tromotoare, turbine, rulmenți, instalații in­dustriale, utilaje pentru industria textilă și alimentară. Volumul producției industriale este în 1953 de circa 2,5 ori mai mare decât în 1938, și de 3,5 ori mai mare decât în 1948. Dar pentru partidul nostru, desvoltarea in­dustriei grele nu este un scop în sine ci doar un­­ mijloc pentru a desvolta și perfec­ționa necontenit producția pe baza tehnicii noi. Aceasta servește atingerii scopului pe care îl urmărește producția socialistă, adică omul cu nevoile sale. Dezvoltarea industriei grele, temelia desvoltării și perfecționării ne­contenite a întregii producții sociale, asigură reproducția socialistă lărgită,­ fără de care nu se poate concepe ridicarea nivelului de trai, desvoltarea masivă a bunurilor de con­sum. Mari succese a obținut în anii puterii popu­lare și desvoltarea industriei bunurilor de larg consum. Puternic sprijinită prin trac­toare și mașini agricole, sămânță selecțio­nată și metode agrotehnice înaintate, agri­cultura noastră a înregistrat și ea însemnate succese. Pe baza liberului consimțământ a­­proape 300.000 de familii de țărani munci­tori au alcătuit până acum peste 1980 gospo­dării colective și aproape 2.000 de întovără­șiri, obținând recolte bogate. Statul nostru democrat popular a putut în­vesti în perioada 1949-1953 peste 3 miliarde lei în domeniul social -cultural. S'au con­struit locuințe cu o suprafață de 1.730.000 mp, au fost ridicate școli, institute, cămine culturale, cinematografe, teatre, Instalații sportive, sanatorii, spitale și creșe. O cifră grăitoare asupra creșterii bunăstării poporu­lui și a grijii pentru viața lui o constitue scăderea mortalității generale de la 19,1 la mie în 1938, la 11,7 la mie în 1952. Rod de seamă al înțeleptei politici a par­tidului nostru este lichidarea șomajului, flagel care bântuie astăzi cu furie în toate țările capitaliste. Călăuzindu-se in permanență de cerințele legii economice fundamentale a socialismului și de cerințele legii desvoltării planice pro­porționale a economiei naționale, partidul nostru luptă pentru stabilirea unor proporții juste în desvoltarea diferitelor ramuri ale economiei. Recenta plenară lărgită a C­. al P.M.R. a scos la iveală o serie de lipsuri în ce privește desvoltarea economiei și culturii și ridicarea ni­velului de trai al oamenilor muncii. În scopul lichidării acestor lipsuri partidul și guvernul pun în centrul preocupărilor lor lichidarea rămânerii în urmă a agriculturii, a producției industriei alimentare și industriei ușoare, a producției de obiecte de menaj și alte bunuri de consum, pentru a obține o abundență de produse. ..îndreptarea cursului politicii noastre eco­nomice — a arătat tovarășul Gh. Gheorghiu- Dej — trebue să însemne o reglementare mai justă a mijloacelor materiale și îndeosebi a investițiilor și desvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor economiei naționale". Având în vedere acest scop, partidul și guvernul au hotărît ca pentru anii 1953-1955, fondu­l de acumulare să fie redus și să repre­zinte 27,8% din venitul național, i­ar fondul de consum destinat satisfacerii nevoilor ma­teriale și culturale ale oamenilor muncii să crească până la 72,2%. Din volumul total al investițiilor se vor face reduceri din fon­durile alocate pentru industria grea și alte lucruri, alocându-se un fond de 5 miliarde pentru desvoltarea producției agricole, a in­dustriei bunurilor de larg consum, a con­strucției de locuințe și altor lucrări social­­culturale. In general mijloacele și fondurile de investiții se vor îndrepta cu precădere spre acele lucrări care pot da în scurtă vreme rezultate în direcția creșterii standardului de viață a­ poporului. In domeniul industriei grele se va da o atenție specială acelor ra­muri care posedă o bază, sigură de materii prime. In perioada 1953-1955, țara noastră va cunoaște o sporire considerabilă ,a produc­ției alimentare, a industriei textile și de în­călțăminte. Astfel producția industriei ali­mentare — carne, pește, ulei comestibil, zahăr va crește în 1954 cu 40-60% față de 1953. Pro­ducția de țesături de bumbac va atinge în 1955 250 milioane mp, iar cea de încălțăminte va depăși 14 milioane de perechi. Acest spor considerabil va fi atins prin maxima folosire a capacității de producție a întreprinderilor in­dustriale prin mobilizarea intensă a tuturor rezervelor interne pe care le posedă. Se va da de asemenea un m­ai puternic avânt coope­rației meșteșugărești. Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. a elaborat de asemenea o serie întreagă de alte măsuri menite să ducă la îmbunătățirea nivelului material și cultural al poporului, cum ar fi măsurile privitoare la justa așezare a siste­mului de salarizare, introducerea unor noi rețele tarifare stimulative pentru muncitori, etc. Deasemeni între anii 1953-1955 se prevede construirea de locuințe pentru 50.000 familii, îmbunătățirea asistenței și deservirii medi­cale, îmbunătățirea protecției muncii, con­struirea de noi școli, cămine, cluburi etc. Luminoase perspective de belșug și pro­pășire se deschid în fața poporului nostru muncitor mulțumită faptului că în elaborarea politicii sale partidul pornește de la interesele fundamentale ale poporului și se bizue pe slu­jinul său. Cunoașterea tuturor lipsurilor care mai stă­­rne în diferite domenii ale vieții noastre eco­nomice și culturale nu constitue pentru noi decât un nou și puternic îndemn de a porni cu și mai mult avânt spre noi succese. „Desvăluirea curajoasă a lipsurilor — arată tovarășul Gh. Gheorghiu Dej — și criticarea lo­r deschisă in fața poporului constitue o ca­racteristică a partidului marxist revoluționar; noi vedem în critică și autocritică garanția mersului nostru înainte, metoda încercată de lichidare a lipsurilor și îmbunătățire a muncii de partid și de stat, expresie vie­ a nețărmuri­tei încrederi pe care o are partidul în marile forțe creatoare ale poporului". Toporul nostru muncitor este pe deplin în­crezător în imensele posibilități ale orânduirii democrat-populare de a imprima un nou a­­vânt economiei naționale, înfloririi culturale, ridicării necontenite a bunei stări a poporului. Sub conducerea înțeleaptă a partidului nostru fiecare om al muncii găsește, putința de a desfășura inițiativa sa creatoare, talentele și capacitățile sale creatoare. Poporul nostru muncitor s'a convins prin fapte nenumărate că partidul și guvernul nu-și cruță forțele pentru s a-i asigura o viață fericită, pentru a înfăptui grandioasa operă de construire a socialismului în țara noastră. Iată pentru ce, chemările de luptă ale par­tidului vor găsi întotdeauna sprijinul milioa­nelor de oameni ai muncii din țara noastră care pornesc cu entuziasm pe drumul unor victorii sigure, pe drumul care asigură trium­ful unui viitor luminos al belșugului, culturii și progresului. *

Next