Constructorul, martie 1957 (Anul 9, nr. 372-376)

1957-03-02 / nr. 372

S-a dat mai multă A­T­E fl T­IE recoltării stufului Folosirea imenselor rezerve de stuf­­ din Deltă contribuie la reducerea con­sumului unei mari cantități de mate­rial lemnos in industria construcțiilor. La fabrica „Solomit“ din Tulcea, unde se produc p­l­ăci de stuf presat, mun­citorii depun­ eforturi pentru a livra in­ mai multe produse și la un preț de cost cit mai redus. Dovada cea mai bună o constituie realizările ob­ținute pînă acum: reducerea prețului de cost în 1956 cu 8%, precum și măsurile luate pentru ca și în 1957 fabrica să meargă pe acest drum bun. In primul rînd, toată atenția con­ducerii fabricii (director Dumitru Drăghici) a fost îndreptată spre or­ganizarea mai bună a locurilor de muncă, pentru mărirea indicilor inten­sivi și extensivi. Se știe că anul trecut fabrica­ a dus lipsă de materie primă, neavînd vase proprii pentru transportul stu­fului. Dotarea fabricii cu vase pro­prii înlătură­ acum plata chiriilor­­ pen­tru vase și permite o mai bună or­ganizare a transportului de stuf. In afara unor bărci construite prin mij­loace proprii, fabrica a fost dotată cu patru șalupe echipate cu motoare K. D. 35 care asigură transportul pe canalele din Deltă. Astfel, fabrica va putea să-și folosească întreaga capa­citate de producție. Un lucru bun realizat de munci­torii de la „Solomit“-Tulcea îl consti­tuia recoltarea stufului cu forțe pro­prii, precum și crearea unui depozit­­tam­pon de stuf — în interiorul fa­bricii. Tot pentru, reducerea prețului de cost și creșterea productivității mun­cii ss a studiat și se va aplica meca­nizarea tăierii maldărului de stuf la circular, aranjarea capetelor de stuf și alimentarea preselor. Valorificarea deșeurilor rezultate din :­­procesul de producție este o problemă care și-a găsit rezolvarea. Capetele de stuf care sînt sub dimensiunile admise vor fi folosite la fabricarea unor plăci mai mici. Cu aceleași deșeuri se poate asigura încălzirea halei de lucru. Asigurarea unor condiții mai bune de muncă și trai pentru cei care lu­crează , la recoltarea stufului, prin montarea a două baracamente dotate cu tot confortul, dă un serios sprijin muncitorilor să recolteze tot mai mult stuf, care sub formă de plăci e aștep­tat pe șantier. OARE S-AU GRĂBIT? dv1.­w\w*w.ww Fabrica sezonieră de însă pînă atunci în cuptoare ? Unul Cred că nu, cărămizi „Solidaritatea“ a început, prima în Bucu­rești, producția pe anul acesta. Mîndria născută în jurul aces­tui fapt mi s-a părut un simțămînt sigur și nu reflexul unei hazardate hotărîri. Conducerea fabricii (direc­tor Al. Frankfurt, ing. șef C. Po­pescu) și-a făcut o socoteală gospo­dărească : „oricum, mergem spre pri­măvară , doar nu s-o întoarce iarna!“ Pentru că sunt însă oameni prevăză­tori, ei au luat și cuvenitele m­ăsuri de precauție. Forfota lucrului a cuprins fabrica mai devreme decît de obicei. Cine a mai auzit să fasonezi cărămizi la sfîrșitul lunii februarie? Cine n-a mai văzut așa ceva, să se deplaseze la „Solidaritatea“! Deși pămîntul mace­rat e asigurat, totuși în două puncte ale carierei se lucrează din plin la extragerea materiei prime pentru vii­tor. Bunul gospodar privește și mai departe decît lungul nasului... A PORNIT PRIMA PRESA Bucuria cea mai mare a stîrnit-o însă în fabrică pornirea primei prese. Luni a început să înainteze primul capăt de calup de argilă. Vagoneta­­rele și banchetăresele s-au adunat în jurul presei sărbătorind evenimentul cu cîntece de veselie. Primele cără­mizi, aburinde — căci argila se tra­tează cu apă caldă — au luat loc pe rafturile vagonetelor. Toată lumea e atentă la mîinile vrednicelor presare. In curînd și cea de a doua presă va fi pusă în funcțiune. Deocamdată e în rodaj. N-ar fi rău însă să i se verifice bin­e, din timp, curelele de transmisie, pentru a nu mai păți, ca la prima presă, rușinea de a se rupe chiar după primele porniri... Cu prospețimea și îndemînarea omu­lui bucuros, vagonetarele transportă în grabă cărămizile spre șoproanele special amenajate pentru a le feri de surpriza vreunui îngheț de pri­măvară. Șoproanele sunt practic în­chise, pe toate laturile, cu panouri de stuf presat, iar prin mijlocul lor ard noaptea și fumegă imense cocsiere care mențin o temperatură acceptabilă. Dacă grija aceasta pentru produsele crude nu va fi un... foc de paie, atunci nu vom avea anul acesta la „Solidaritatea“ nici o cărămidă în­ghețată ! In general am remarcat atenția de­osebită acordată curățeniei. Toate șo­proanele sunt pregătite, nivelate, pre­sărate cu nisip. Canalele (șanțurile marginale) sînt de asemenea Cură­țate. SUB BOLTA CUPTOARELOR ÎN­TRECEREA CONTINUĂ Nu peste multă vreme primele cără­mizi uscate vor porni spre cuptoare. Mai precis, arderea va începe în ju­rul datei de 20 martie. Ce se întîmplă din ele tocmai a fost terminat de re­parat. In celelalte două, concomitent cu revizuirea boltelor, pereților și ve­­trelor, întrecerea continuă. Cum asta, doar spuneați că arderea va începe mult mai tîrziu ? Da, dar cunoscuții arzători fruntași Constantin Grigo­riev și Condrat Harbuz și-au strins echipele și au pornit de astă dată în­trecerea la altă muncă decît clăditul cărămizilor. La capătul fiecărui cup­tor s-a instalat cite o presă vibratoare B. L. 2 și se produc blocuri din beton așezate spre maturizare chiar în cup­tor, de-a lungul lui. Pînă acum, de la începutul anului, au fost depozitate afară peste 45.000 de blocuri. Produc­tivitatea muncii la aceste echipe nu este însă totdeauna cea așteptată. Una din cauze mi se pare nejusta organi­zare a muncii — care a cedat unei nesănătoase tendințe de egalizare: fiecare om din echipă trece pe rind­­pe la presă, își fasonează singur blo­cul și-l transportă tot singur ! Vă în­chipuiți ce foiala se creiază și câtă uniformitate va exista la blocuri con­fecționate în asemenea condiții. Aici e și o problemă de calitate. Parcă în disprețul betonierei care zace în ve­cinătate, nefolosită, materialul se pre­pară manual. Nu-i de mirare că astfel compoziția blocurilor nu este totdeau­na omogenă. Odată cu trecerea pro­ducției de blocuri în aer liber, sub șopronul care acum tocmai se ame­najează, trebuie acordată mai multă atenție problemelor semnalate. De foarte bună calitate mi-au apă­rut, în schimb, tuburile de ciment confecționate de două echipe din care se remarcă Nicolae Rădica și fiul său Gheorghe. MINUNATA SECȚIE DE ȚIGLE DE CIMENT Impozantă, ridicînd dintr-un condei prestigiul fabricii „Solidaritatea“, se dovedește secția de țigle de ciment. Cele două laminoare romînești — crea­ție lăudabilă a proiectanților, cercetă­torilor, tehnicienilor și muncitorilor noștri — se întind de-a lungul unei hale imense. Unul funcționează ne­întrerupt, celălalt va porni la 1 mar­tie. Lipsesc deocamdată doar piesele de schimb cu care Atelierele „9 Mai“ n-au dotat utilajul și care, atunci cînd sînt furnizate, se cer de mai bună calitate. Caloriferele instalate acum asigură temperatura necesară în hală. Excelent se efectuează decofrarea, iar proporția de 4% rebuturi este mini­mală. Să felicităm pentru succesele secției pe ing. Aurora Popa (care ar trebui să-și găsească un birou chiar in hală) și pe mecanicul Nicolae Plo­­peanu. Mai m­îndru ca toți e însă Ionel Cochelea, care conduce electro­carele din secție și care arată,­­ cui e dispus să vadă, ca pe o comoară pro­prie , stația de încărcare a acumula­torilor. In primele două luni ale anului, cu o singură linie tehnologică, secția a produs aproape 200.000 de țigle de ciment. Dar ea este în stare de mult mai mult. ■k Vizita făcută la „Solidaritatea“ m-a convins că procesele de producție din fabrică se bucură de prea puțină aten­ție din partea tehnicienilor. Maiștrii nu sînt totdeauna dintre cei mai buni și deși conducerea le acordă multă încredere, ei nu caută deloc să pro­greseze, se mulțumesc cu cunoștințele lor rutiniere, în loc să se pună la punct cu cerințele tehnicii noi, cu pro­blemele economice. Acestea se referă desigur și la meșterul Gh. Tudor. De asemenea, este prea evidentă în multe locuri de muncă din fabrică lipsa de asistență tehnică și de organizare ra­țională. Acestea se pot imputa în pri­mul rînd șefului producției, ing. Var- Vara Boloh­an. Socotesc că bunul mers al presei la început de sezon nu este numai treaba normatorului tehnolog Gh. Caranfil, ci mai cu seamă a teh­nicienilor cu calificare superioară, pe care, în cursul unei dimineți, nu i-am întilnit la nici un punct-cheie al fa­bricii ! Indreptînd asemenea lipsuri încă de la începutul campaniei, fabrica „So­lidaritatea“ va putea reintra în rîn­­durile fabricilor fruntașe dintre care nu de mult a ieșit... V. BANU Primele cărămizi ale anului trec pe pe masa de tăiere pe rafturile va­gonetului 13 benzi rulante și alte realizări prin mijloace proprii . La noi, munca este azi foarte ușoară. Aceste cuvinte aparțin lui Ioan Bar­bat, șeful unității nr. 1 a fabricii de țigle și cărămizi „7 Noiembrie“ din Sighișoara, pe care l-am găsit în noua hală de prese. De 16 ani lucrează în fabrică dar n-a uitat maghernița în care trudeau muncitorii pe timpul patronilor. Soarele de februarie se revarsă a­­bundent prin ferestrele mari ale ha­lei, împrăștiind lumină și căldură pri­măvăratecă. Echipa de țiglari con­dusă de Rozalia Șandru lucrează cu tîrg în schimbul întîi al zilei. Sînt numai femei, care roiesc în jurul pre­sei cu vid și printre elevatoare ca niște albine harnice. Desigur că astăzi vor înscrie pe panoul întrecerii un nou succes, 70% este media depă­șirii realizate de ele în ultima pe­rioadă. Spațioasa hală a devenit de cîteva săptămîni foarte zgomotoasă, de cînd s-a pus în funcție instalația auto­mată de alimentare cu argilă. Este prima instalație construită în țară, așezată pe o construcție în formă de turn, cu mai multe etaje. Totul este mecanizat. Argila crudă ajunge la cel de al treilea etaj printr-o bandă trans­portoare, se varsă în cutia alimenta­torului și de acolo în colergang. De aci intră în alimentatorul rotund, unde este frămîntată de niște valțuri fine, apoi trece direct într-o presă care fasonează pasta pentru țigle și cără­­m­izi. Pasta își continuă drumul spre locurile de prelucrare tot pe benzi rulante. 70% din transportul intern și din procesul tehnologic este meca­nizat. Directorul fabricii, Samoilă Fodor, face o socoteală sumară, pe degete : in fabrică avem 13 benzi ru­lante, toate realizate prin mijloace proprii de tehnicienii noștri. Roadele strădaniei noastre de a perfecționa procesul tehnologic și a ușura munca se văd acum cînd toate utilajele și mecanismele funcționează din plin. După mulți ani fabrica, lucrînd cu amîndouă unitățile, n-a mai rămas sub plan. Ianuarie 1957 este prima lună cînd am realizat sarcinile, depă­­șindu-se cu 18%. Cîștigul mediu pe cap de muncitor, față de aceeași pe­rioadă a anului trecut, a crescut cu peste 10%. ■’ Aceste rezultate au dat avînt mun­citorilor care deprind tot mai mult conducerea agregatelor și a procesului tehnologic mecanizat. Fruntașii fabri­cii au obținut succese deosebite. Va­gonetarul Traian­­ K­ama și-a depășit norma, cu 69%, Vasile Toma — cu 70%, așezătorul în cuptor Dionisie Szakács’— cu 91%, încărcătorul din carieră Nicolae Lăcătuș — cu 72%. Presarul de coame Nicolae Hosu rea­lizează zilnic mai mult de două norme. Muncitorii vorbesc cu mîndrie de realizările fabricii lor. După succesele din luna ianuarie, în primele 15 zile ale lunii februarie planul la țigle fi­nite a fost depășit cu 20%, zi la cărămizi arse cu 40%. Pe­­ lingă mortea oamenilor, iniția­tiva a jucat un rol deosebit în dez­voltarea acestei fabrici. — Și astăzi am fi sub­ plan — ne spune directorul — dacă astă vară n-am fi construit, cu mijloace proprii, uscătoria care are o capacitate de 42.000 de produse. Construirea aces­tei uscătorii s-a înscris în filele isto­riei fabricii.­­Greutățile sînt învinse cu foarte mult curaj. Cînd s-a dat în folosință uscătoria­ nouă executată de Trustul nr. 5, s-a constatat că dintr-o eroare de proiectare cuva prin care intra aerul cald în uscătorie a fost cons­truită greșit și datorită acestui fapt uscătoria nu poate să depășească ca­­pacitatea de 13.000 produse. Atunci , tehnicienii fabricii au găurit pe răs­­­­punderea lor placa de beton despăr­țitor, lăsînd cale liberă aerului cald. Capacitatea uscătoriei a sporit ime­diat la 22.000 buc... Se înregistrează cîteodată și inițiative pe care le-am pumi„. »locale“. La începutul lunii februarie, Alexandru Anisei, șeful pro­ducției, a studiat cu maiștrii Visoschi și Fodor cum s-ar putea reorganiza forțele de muncă, întrucît s-a constatat că sînt prea mulți oameni în regie. La uscătorie muncitorii care strîn­­geau deșeurile au devenit disponibili în urma maiștrii ca măsurii luate de cei trei muncitorii calificați să adune aceste deșeuri la terminarea schimbului. Apoi, nici oamenii de la descopertarea carierei nu mai erau u­­tili. Astfel s-au eliberat 11 oameni, cu care s-a format un al treilea schimb Regia a fost redusă, iar producția sporită, fără a se majora numărul mediu scriptic. La atelierul mecanic, maistrul Vla­dimir Scraba și strungarul Dumitru Radu, împreună cu ceilalți tehnicieni, erau foarte ocupați cu punerea în funcție a noii secții de prefabricate care o va porni la 1 martie. Este ini­țiativa colectivului de a recupera re­buturile producînd blocuri de beton cu agregate din deșeuri ceramice. Cele două vibroprese R.L. 2 și beto­niera au și fost montate, iar acum se instala cu­ ncasorul de deșeuri executat in atelierul mecanic al fabricii. Tot zilele acestea se va termina instalarea unei benzi la carieră pen­tru transportul argilei la unitatea nr. 2. Numeroasele inovații, printre care banda care transportă argila fină la presa de cărămizi, au sporit sim­țitor producția și productivitatea mun­cii. Este doar începutul unor succese care marchează o cotitură în activi­­vitatea fabricii. S. MAXIMILIAN corespondentul „Constructorului“ pentru regiunea Stalin Un nou produs: Cimentul hidrofob La sortimentele de ciment exis­tente s-a mai adăugat unul: ci­mentul hidrofob. Ce este de fapt acest nou pro­dus ? Un liant obținut prin mă­cinarea clineherului de ciment Portland cu 0,06—0,3 la sută a­­dausuri hidrofobizante. Conduce­rea lucrărilor de elaborare a nou­lui produs a fost încredințată ing. O. Țiței din I.C.I.M.C. Proprietățile importante ale be­tonului din ciment hidrofob, sînt: compactitate, impermeabilitate, re­zistențe mecanice îmbunătățite ca urmare a faptului că substanțele superficial active modifică prin absorbție cristalizarea neoforma­­țiunilor. Cimentul hidrofob mai prezintă avantajul că poate fi cu ușurință transportat în vrac. Lucrările au depășit studiul de laborator și s-a trecut la punerea în fabricație industrială. La Fa­brica de ciment București s-a realizat un prim lot experimen­tal de 300 t cu adaus de acizi nafteniei (care ușurează totodată măcinarea clineherului și servesc ca antrenatori de aer în beton,­­ făcîndu-1 mai ușor). Cu o lună și jumătate mai devreme Colectivul fabricii de cărămizi „Zorile noi“-Piatra Neamț a îndepli­nit în luna ianuarie planul la cără­mizi în proporție de 102%; s-au realizat și 3000 de țigle din argilă care nu erau prevăzute în plan. Fa­bricarea țiglelor era preconizată să înceapă abia în trimestrul II. Docu­mentele plenarei C.C. al P.M.R. au mobilizat colectivul care a accelerat lucrările de amenajare a noii secții de țigle și a men­at complet o pre­să. O parte din muncitorii trimiși pentru specializare la fabricile de țigle și cărămizi „Ceramnica“-Jimbo­­lia și „Mondial“-Lugoj s-au reîntors, au format echipe, astfel că în ziua de 15 ianuarie a început fabricarea primelor țigle. Aceste rezultate bune sînt urmarea măsurilor tehnico-organizatorice lua­te, de colectiv în vederea realizării tot mai multor produse ceramice, înzestrarea cu un nou loco­ractor, construirea unei noi linii de covil, acoperirea depozitului de argilă, re­pararea ventilatoarelor și punerea în funcțiune a recuperatoarelor de căldură de la cazanele cu aburi etc. Se poate socoti un succes faptul că muncitorii C. Polcovnicu și Alexandru Constantin lucrează la uscătorie după grafic, reușind să reducă astfel ciclul de uscare la 2,5—3 zile față de 5—6 zile care erau necesare înainte. Un accent deosebit se pune în a­­cest­ am pe ridicarea nivelului profe­sional și formarea cadrelor tehnice. Primul pas a fost făcut. 6* munci­tori s-au înscris la școala de maiștri fără frecvență, iar în întreprindere s-au organizat pentru ei cursuri de pregătire. Și în prima decadă ,a lunii februa­rie colectivul de la „Zorile noi“ a produs 15.000 de țigle iar la cără­mizi crude a realizat 10 la sută peste plan. Dar mai sînt totuși probleme care nu au fost rezolvate și care tre­buie­­ privite cu toată atenția: recon­­diționarea parcului de vagonete bas­culante, aducerea valțurilor noi pentru o măcinare mai fină, păstra­rea pieselor de schimb cu mai multă grijă etc. Conducerea fabricii se cu­noaște destul de bine și cu cit le va rezolva mai repede cu atît succesele vor fi mai mari. O inițiativă bună de urmat 1-> Folosirea rebuturilor de cărămizi uscate la clădirea picioarelor în cuptor Pînă nu de mult la la­ groapa de macerare. A- clădirea­­ picioarelor în brica de țigle și cărămizi coasta în timp ce în pe­ cuptor pentru arderea țig­­i.Mondial“-Lugoj rebuil­-­rioada de iarnă, în lipsa celor. zile de la uscare, jumă- u­nui stoc de cărămizi us­ Un colectiv format din toți și treisferturi de că­­cate, se reardeau de 2—3 șeful producției Valeriu­rămizi, erau aruncate în ori cărămizile folosite la Petrescu și maiștrii A­dam Daniș și Bela Varga a propus folosirea rebu­turilor uscate, jumătăți și treisferturi de cără­mizi, la clădirea picioa­relor în cuptor. In felul acesta se elimină rearde­­rea de mai multe ori a cărămizilor folosite la clădirea picioarelor și în același timp se valorifică o parte din rebuturi (ju­mătățile și treisferturile) care sînt cerute de con­sumatori. Propunerea a fost apli­cată și dă rezultate bu­ne atît la arderea țigle­lor cît și a cărămizilor. Această inițiativă va adu­­ce fabricii economii de cca. 70—80.000 de lei a­­nual. 1. picioare din jumătăți și treisferturi de cără­mizi uscate, clădite pe un rund, suprapuse; 2. pod ■ peste canale din cărămizi întregi; 3. platforma de așezare din cărămizi in­tregi sau jumătăți; 4. a­­șezătura normală de țigle sau cărămizi. EVA FEHER corespondentă **///////— p—k=//—/ Cantități importante de materiale de construcții pentru populație In fiecare an lucrătorii din industria materialelor d­e construcții ajută intra­rea în circuitul comercial a cît mai multor produse atît de necesare în spe­cial pentru construcția de locuințe. Aceste bunuri sînt desfăcute prin re­țeaua de unități a Ministerului Comer­țului Interior, prin unitățile Centrocoop și prin magazinele speciale ale M.I.M.C. Nevoile mereu crescînde ale țărăni­mii muncitoare vor fi satisfăcute în mai mare măsură anul acesta prin re­partizarea unor cantități masive de ma­teriale de construcții către magazinele cooperației de consum. Astfel, pe tri­mestrul I se vor vinde prin coopera­tive cu 46.362.000 mai multe țigle, cu 29.371.000 mai multe cărămizi, cu 28.855 de tone mai mult ciment, cu 41.274­ c­e tone mai mult var, cu 356.500 mp mai multe geamuri, cu 815.000 mp mai mult carton asfaltat — decît în 1956. Numai gospodăriilor colective le vor fi livrate în acest an cu 810.000 mai multe țigle și cu 3.542.000 mai multe cărămizi decît anul trecut. Cantități cu mult mai mari față de anul trecut vor fi desfăcute în acest an și prin rețeaua Ministerului Comerțului Interior. Prin rețeaua comerțului de stat popu­lația va primi mai mult decît în anul trecut, cu lfl.218­ pop țigle, 38.980.000 cără­mizi, 34.117 tone ciment, 31.724 tone var, 224.000 mp geamuri și 1­.180.000 mp carton asfaltat. Satisfacerea nevoilor de materiale de construcții pentru populația de la orașe mai este asigurată și prin depozitele d­e desfacere ale M.I.M.C. care au pri­mit spre vînzare 600.000 buc. de mate­riale de învelitoare, 1.250.000 de cără­mizi, 1150 de tone de ciment, 28.000 mp de geamuri și ÎOO.OOO mp. de carton as­faltat. Numai pe luna ianuarie magazinele cooperației, ale comerțului interior și cele ale ministerului nostru, au primit spre desfacere 6571 tone de ciment, 794.000 mp de carton asfaltat și 5.178.000 de cărămizi din cotele repartizate pen­tru trimestrul I, întrucît în mediul rural se solicită In mai mare măsură țiglele este ne­voie ca fabricile noastre să intensifice producția de materiale de învelitori și să respecte repartițiile ce le au pentru satisfacerea cerințelor oamenilor mun­cii Odată cu deschiderea în București a noului magazin de desfacere a produ­selor de aragonit, se constată că ele sînt foarte căutate în comerț. Vînzările zilnice dovedesc acest lucru. Este abso­lut necesar ca întreprinderea pentru exploatarea și prelucrarea marmurei „București” să sprijine din plin unita­tea care produce aceste frumoase o­­biecte. Fabricile producătoare de materiale de construcții destinate satisfacerii ne­voilor populației sînt chemate să-și res­pecte angajamentele pentru a livra la timp mărfurile planificate. Cariera Lespezi poate satisface singură nevoile de calcar ale fabricii! ( Urmare din pag. I-a) Cariera Lespezi are muncitori pri­cepuți. Ca să fo­losesc exact cuvin­tele maistrului Va­sile Popescu, cel mai vechi om din carieră, sunt aici mineri buni, în­cărcători destoi­nici, șoferi isteți și ,’,lux“. excavatoriști Datorită însă modului gre­șit de organizare a schimburilor pe deoparte și a lip­sei de îndrumare din partea comite­tului sindical de secție pe de altă parte, producția este de 3-4 ori mai mică la în­ceput și la sfîrșit de săptămînă. In plin se lucrează numai 4-5 zile cel mult. Se pare că a intrat în obișnuință acest mod de lucru, de­oarece nici condu­cerea carierei nici cea a fabricii nu au reușit să ia vreo măsură de îndreptare a situa­ției , nu a fost tras nimeni la răs­pundere pentru indisciplină. Doua chei importante: utilajele și transportul 70-80% din operațiile efectuate în carieră sînt mecanizate. Dar numă­rul utilajelor e încă nesatisfăcător. E vorba de utilaje strict necesare ca­rierei ce pot fi reparate, montate și construite în intervale scurte. Mecani­cii din carieră, de exemplu, s-au oferit să monteze cel de-al treilea excavator în numai două săptămîni de zile . Un mare­­ succes­ s-a obținut în acești ani în ceea ce privește trans­portul. Sînt însă prea frecvente cazurile cind­ se ivesc defecțiuni la concasor și c­înd din această cauză toate autobas­culantele își încetează activitatea, stînd ele, firește că trebuie oprite și excavatoarele. Pentru înlăturarea a­­cestor timpi neproductivi, autobascu­lantele ar putea să transporte groho­tiș direct în siloz. Punctul care gîtuie mai totdeauna producția e însă furni­­cularul. Opririle sale au îngrijorat de nenumărate ori pe­ cei din carieră. Ele se ridică uneori la 8-12 ore pe zi. De cele mai multe ori cauzele sunt de ordin mecanic. Prin montarea re­gulatorului din Lespezi se așteaptă completa lor înlăturare. Necesarul de calcar pentru fabrica­ție nu e mai mare decît producția de vîrf a carierei Lespezi, obținută cu­ un singur concasor și cu o singură linie de funicular ! In miez de iarnă, la începutul lunii februarie, colecti­vul carierei Lespezi a dovedit din plin acest lucru. El a expediat fabricii toată cantitatea de calcar ce-i era ne­cesară. Montîndu-se și cel de al doi­lea concasor și completîndu-se și cea de a doua linie cu vagonete, se poate spune hotărît că fabrica „Ilie Pintilie" nu mai are nevoie de calcar "din altă parte! Sporirea producției de calcar în ca­riera Lespezi implică eforturi nu nu­mai din partea personalului­ carierei. In această acțiune reușita o hotărăște însăși conducerea fabricii. E nevoie de mai mult control, de mai multă îndrumare. E nevoie în­ această pe­rioadă ca cineva din aparatul tehnic să se deplaseze la Lespezi cel puțin odată pe săptămînă. Conducerea și comitetul sindical trebuie să contribuie la o mai bună sudare a colectivului de tehnicieni din carieră, pentru ca aceștia să-și ducă munca într-un spi­rit de colaborare sănătoasă. N. BRUJAN Ca timpul de reparație să fie cit mai scurt, excavato­­riștii pun și ei — ca de obicei — umărul la treabă, alături de mecanici. De la stingă la dreapta: mecanicii Gh. Oprea și Victor Răduță și excavatoristul Vasile Popescu. Dacă maistrul de funicular Gh. Stra­­tulat ar trece mai des pe la stația de încărcări din Lespezi n-ar mai fi nevoie de asemenea dese intervenții. Anul trecut tov. ing. Socrate Tranulis, director general al D.G.I.L. din M.I.M.C. a vizitat R.P. Polonă, participînd la un schimb de experiență în problema carierelor de calcar. In cursul a­­cestei călătorii au fost vizitate o serie de întreprinderi specifice, iar specialiștii polonezi au pus la dispoziția participanților un bo­gat material. Redăm mai jos însemnările tov. ing. S. Tranulis despre întreprin­derea Gorazdze. Întreprinderea Gorazdze este situa­tă la cca 20 km. de orașul Opole și are exploatări de cariere, cuptoare verticale și cuptoare Hoffman de var, mori pentru îngrășăminte și fa­brică de var măcinat. întreprinderea are 2 cariere în care se exploatează de la cota solului în jos. In cariera nr. 1 se exploatează nu­mai într-o singură treaptă, înălțimea treptei este de 20 m, iar lungimea frontului de exploatare de 200 m. Perforarea se face cu o singură son­deră ce execută­ găuri de 0 60 cu carotă „Widia“ în trei muchii. Mate­rialul derocat se încarcă cu excava­torul electric cu lingură de 1m3 în vagonete de 2,5 t, care sînt tractate mecanic pînă la o rampă unde sînt basculate spre buncăr, de unde bandă metalică lată de 1000 mm și o lungă de 16 m transportă calcarul la un concasor de 1500/1200 mm cu o capacitate de 500 t/ora. Piatra concasată este luată de o bandă de cauciuc lată de 1000 mm și lungă de 22 m avînd o înclinare de 16 ° și transportată la sortator care are o lungime de 12 m, și o înclinare de 33 °. Sortatorul este format din șine de cale ferată care pe lungime sînt distanțate diferit diferite dimensiuni, ca să poată sorta Sub sortator, prin niște pîlnii, materialul este co­lectat în vagonete de 2,5 t pe ecar­­tament 600 mm, întreprinderea nu are depozit tampon, toată producția desfășurîndu-se în lanț continuu. Cariera nr. 2 este mult mai mică și aici stația de concasare și sortare este formată dintr-un concasor de 900/600 mm alimentat direct din va­gonete; piatra concasată merge di­rect pe un grătar de șine sub care se colectează în vagonete. Producția anuală a carierei este de 350.000 t calcar brut, din , care se scad deșeurile cca­­ 5% (bu­cățile 0­0—30 mm) care nu gă­sesc utilizare în întreprindere. In medie deci 1250 t de calcar pe zi. Pentru realizarea acestei producții cariera este înzestrată lastfel: ca­riera nr. 1: 100 de vagonete de 2,5 t pe ecartament 600 mm, 3 locomo­tive cu aburi, 1 locomotivă Diesel, 1 excavator Skoda M.B.2, 2 compre­­soare electrice de 5 m3/minut; ca­miera nr. 2: 120 de vagonete de 2,5 t pe ecartament 600 mm, 4­­ locomo­tive cu aburi, 1 locomotivă Diesel, 1 excavator cu aburi, 1 excavator e­­lectric, 1 sondeză K­ A.M.300. Pentru transporturile de cale ferată nor­mală se folosesc 2 locomotive cu a­­buri și o locomotivă Diesel. 1 Note de drum Imea Numărul salariaților din carieră este de 297, ceea ce înseamnă producție de 4,2 t pe cap de munci­­­tor. Pentru restul producției (ți­­nînd seama că sînt și două cuptoare verticale și 4 cuptoare Hoffman a 32 de camere) întreprinderea folo­sește cca 300 de muncitori, 80 de tehnicieni, ingineri și funcționari și 40 de laboranți. E bine de arătat că în laboratorul fabricii se fac toate a­­nalizele produselor, că în cuptoarele Hoffman se arde cu 2 focuri și că toată exploatarea este condusă pri­n­­tr-o stație dispecer. Și un lucru care ne-a atras în mod special atenția: o instalație foarte simplă și eficace pentru transbordarea pietrei din va­goane c.f.i. în vagoane c.f.n.. Această instalație arată astfel: pe o grindă cu zăbrele articulată pe un picior de beton este montată linia de ecarta­ment 600 mm; grinda este perpendi­culară pe linia normală; în momen­tul cînd se introduc vagoane la în­cărcat se lasă grinda în jos și se basculează vagonetele foarte ușor după ce au trecut peste grindă. Cu această instalație se­­ transbordează cca 1000 t/zi cu numai 6 muncitori. Am arătat mai sus că perforarea se face la Gorazdze cu sondeza. Teh­nica forării și a exploziilor în cari­era Gorazdze prezintă unele aspecte care e bine să fie semnalate. Curăți­rea găurilor făcute cu sondera R.A.M. 300 se face cu aer comprimat, în loc de apă. Sondeza este montată pe uln sistem de șine deasupra frontului și este deservită de 2 oameni. Greuta­tea întregii instalații este de 3 tone; țeava de aer este de V2”; prăjinile de forare au 3 m lungime și diame­trul de 42 mm; avansul în sapă este de 2 m pe oră; găurile se dau cu cca 1,5 m sub nivelul vetrei carie­rei. Cu sondeza se lucrează în 3 schimburi. Consumul de exploziv este de 117—140 gr/l de calcar, iar dintr-o gaură de 17—18 m (aceasta e di­mensiunea curentă a găurilor la Go­razdze) rezultă 400—500 de tone de calcar. In general pentru pușcare se folosește explozivul „Amonit 2“ (a­­zotat de potasiu 77—78%, făină de lemn 1—6%, nitroglicerină 12—20%) sau „Amonit 5“ (azotat de potasiu 70—72%, făină de lemn 5—8%, ni­troglicerină 16—24%). Acesta din urmă se utilizează pentru roci mai dure și mai compacte. Explozivul se livrează în saci de pînză sau hîrtie parafinată de 10 kg. Pe metrul liniar de gaură se con­sumă pînă la 2,83 kg amonit, iar pe întreaga gaură 38—45 kg exploziv. Dacă la piciorul peretelui este mai mult material, atunci se face la fund o vatră pentru a putea dizloca baza masivului. Cînd la încărcare explozivul praf face dop în gaură, a­tunci se bate gaura cu un dorn de cupru de­­ 35—40 mm. Se explo­dează cite 12 găuri legate în serie, iar materialul este aruncat la cca 15—20 m de la piciorul peretelui. Prin explozie rezultă cca. 7—10 la suta bucăți mari pînă la 1,5—2 m care se sfărîmă prin explozii secundare, puș­care, batere. Specialiștii din această carieră preferă să lucreze în găuri de diametrul 75—80 mm și experiența lor a arătat că rezultatele obținute sînt bune. Mai trebuie menționat că la fiecare gaură se pune cite 2 a­­morse. •b­ Din cele arătate mai sus rezulta o serie de învățăminte pentru între­prinderile noastre. La carierele To­palu, Bartolomeu-Orașul Stalin, „Ilie Barză“-Carnavoda, „Furnica"­­Sinaia se poate introduce exploatarea calcarului existent sub vatră. Son­dere Salzgitter (K.A.M. 300) se pot executa și la noi în țară și prin in­troducerea lor la forare se va rea­liza o productivitate sporită și se va putea obține un calcar mai mărunt De asemenea, dotarea carierelor de la întreprinderile „Bihorul“-Aleșd, „Sinaia“, „Severinul“-Căvăran și e­ventual de la Bartolomeu și Racoș, cu instalații simple de sortare, ase­mănătoare celor de la Gorazdze, va­ ușura munca. S-ar putea folosi utilajele existente în sectoarele ex­tractive și să se execute numai ben­zile de transport metalice. Pentru în­cărcarea în vagoane normale s-ar pu­tea execuția stații de transbordară analoage celor existente la cariera din Gorazdze. Sunt numai cîteva pro­puneri care însă traduse în viață vor putea îmbu­nătăți activitatea în carierele noas­tre. ing. S. TRANULIS director general al D.G.I.L. in vizită la întreprinderea Gorazdze din R.P. Polonă STAȚIA DE SORTARE DIN CARIERA : 1. vagonet de o tonă pe ecartament de 600 mm; 2. buncăr de alimentare; 3. bandă metalică; 4. concasor cu fălci; 5. bandă de cauciuc; 6. sortator fix; P­­P Q­u 14 u Punct de transbordare intre c.m­ și c.f.i. Sâabătă 2 martie 1957 — rar. 372 Noutăți din întreprinderile turdene După cum ni se anunță, la fabri­ca „Proletarul“ a fost terminată de curînd construcția halei de uscare, unde a fost instalată uscătoria-tu­­nel, care va asigura cu materialul necesar cele patru cuptoare de ars. Prin intrarea în funcțiune a noii uscătorii, pe lângă faptul că rebutu­rile se vor reduce cu 3—4 la sută, uscarea cărămizilor refractare care se face acum în 4—5 zile va dura numai 24 de ore. Ca urmare, se pre­vede o creștere a productivității muncii cu peste 50 la sută. De asemenea, în vederea fasonării blocurilor refractare necesare indus­­­triei geamurilor, fabricate aici pen­tru prima oară în țară, a fost montat de curînd primul moto-compresor, care va contribui la ușurarea efortu­rilor fizice și va mări considerabil productivitatea muncii. ★ S. CORDOȘ corespondent . Acum trei zile maistrul Ovidiu Sirbu a aprins focul în noul cuptor pentru ars var de la fabrica „Victoria socia­listă“ din Turda. Acesta este cel de al 4-lea cuptor care intră în funcțiune la­ această întreprindere. Cuptorul nr. 3 a fost dat în fo­losință în cursul anului trecut. Noul cuptor de var asigură sporirea considerabilă a producției, capacitatea sa zilnică fiind de circa 60 de tone. De menționat că încărcarea cuptoru­lui este mecanizată, ea realizîndu-se cu ajutorul unui vagonet basculant, acționat electric. Construcția noului cuptor de la „Victoria socialistă“ a fost gata cu două săptămîni înainte de termen. De asemenea în cadrul aceleiași întreprinderi, prin înlocuirea cupei unui excavator cu un graifăr s-a mărit cu 50% productivitatea la descărcarea zgurei din vagoane. Din credite pentru mica mecanizare In vederea sporirii producției de cărămizi „dilan­t“, întreprinderea „I­­zolatorul“-Bucureșt­i -a construit din credite acordate de B.R.P.R. pentru mica mecanizare, un cuptor auxiliar care produce gaze calde pentru us­care. După primele zile de folosire a acestui cuptor numărul cărăm­izilor uscate este de două ori mai mare decît înainte în aceeași perioadă de timp.

Next