Constructorul, martie 1957 (Anul 9, nr. 372-376)
1957-03-02 / nr. 372
S-a dat mai multă ATE fl TIE recoltării stufului Folosirea imenselor rezerve de stuf din Deltă contribuie la reducerea consumului unei mari cantități de material lemnos in industria construcțiilor. La fabrica „Solomit“ din Tulcea, unde se produc plăci de stuf presat, muncitorii depun eforturi pentru a livra in mai multe produse și la un preț de cost cit mai redus. Dovada cea mai bună o constituie realizările obținute pînă acum: reducerea prețului de cost în 1956 cu 8%, precum și măsurile luate pentru ca și în 1957 fabrica să meargă pe acest drum bun. In primul rînd, toată atenția conducerii fabricii (director Dumitru Drăghici) a fost îndreptată spre organizarea mai bună a locurilor de muncă, pentru mărirea indicilor intensivi și extensivi. Se știe că anul trecut fabrica a dus lipsă de materie primă, neavînd vase proprii pentru transportul stufului. Dotarea fabricii cu vase proprii înlătură acum plata chiriilor pentru vase și permite o mai bună organizare a transportului de stuf. In afara unor bărci construite prin mijloace proprii, fabrica a fost dotată cu patru șalupe echipate cu motoare K. D. 35 care asigură transportul pe canalele din Deltă. Astfel, fabrica va putea să-și folosească întreaga capacitate de producție. Un lucru bun realizat de muncitorii de la „Solomit“-Tulcea îl constituia recoltarea stufului cu forțe proprii, precum și crearea unui depozittampon de stuf — în interiorul fabricii. Tot pentru, reducerea prețului de cost și creșterea productivității muncii ss a studiat și se va aplica mecanizarea tăierii maldărului de stuf la circular, aranjarea capetelor de stuf și alimentarea preselor. Valorificarea deșeurilor rezultate din :procesul de producție este o problemă care și-a găsit rezolvarea. Capetele de stuf care sînt sub dimensiunile admise vor fi folosite la fabricarea unor plăci mai mici. Cu aceleași deșeuri se poate asigura încălzirea halei de lucru. Asigurarea unor condiții mai bune de muncă și trai pentru cei care lucrează , la recoltarea stufului, prin montarea a două baracamente dotate cu tot confortul, dă un serios sprijin muncitorilor să recolteze tot mai mult stuf, care sub formă de plăci e așteptat pe șantier. OARE S-AU GRĂBIT? dv1.w\w*w.ww Fabrica sezonieră de însă pînă atunci în cuptoare ? Unul Cred că nu, cărămizi „Solidaritatea“ a început, prima în București, producția pe anul acesta. Mîndria născută în jurul acestui fapt mi s-a părut un simțămînt sigur și nu reflexul unei hazardate hotărîri. Conducerea fabricii (director Al. Frankfurt, ing. șef C. Popescu) și-a făcut o socoteală gospodărească : „oricum, mergem spre primăvară , doar nu s-o întoarce iarna!“ Pentru că sunt însă oameni prevăzători, ei au luat și cuvenitele măsuri de precauție. Forfota lucrului a cuprins fabrica mai devreme decît de obicei. Cine a mai auzit să fasonezi cărămizi la sfîrșitul lunii februarie? Cine n-a mai văzut așa ceva, să se deplaseze la „Solidaritatea“! Deși pămîntul macerat e asigurat, totuși în două puncte ale carierei se lucrează din plin la extragerea materiei prime pentru viitor. Bunul gospodar privește și mai departe decît lungul nasului... A PORNIT PRIMA PRESA Bucuria cea mai mare a stîrnit-o însă în fabrică pornirea primei prese. Luni a început să înainteze primul capăt de calup de argilă. Vagonetarele și banchetăresele s-au adunat în jurul presei sărbătorind evenimentul cu cîntece de veselie. Primele cărămizi, aburinde — căci argila se tratează cu apă caldă — au luat loc pe rafturile vagonetelor. Toată lumea e atentă la mîinile vrednicelor presare. In curînd și cea de a doua presă va fi pusă în funcțiune. Deocamdată e în rodaj. N-ar fi rău însă să i se verifice bine, din timp, curelele de transmisie, pentru a nu mai păți, ca la prima presă, rușinea de a se rupe chiar după primele porniri... Cu prospețimea și îndemînarea omului bucuros, vagonetarele transportă în grabă cărămizile spre șoproanele special amenajate pentru a le feri de surpriza vreunui îngheț de primăvară. Șoproanele sunt practic închise, pe toate laturile, cu panouri de stuf presat, iar prin mijlocul lor ard noaptea și fumegă imense cocsiere care mențin o temperatură acceptabilă. Dacă grija aceasta pentru produsele crude nu va fi un... foc de paie, atunci nu vom avea anul acesta la „Solidaritatea“ nici o cărămidă înghețată ! In general am remarcat atenția deosebită acordată curățeniei. Toate șoproanele sunt pregătite, nivelate, presărate cu nisip. Canalele (șanțurile marginale) sînt de asemenea Curățate. SUB BOLTA CUPTOARELOR ÎNTRECEREA CONTINUĂ Nu peste multă vreme primele cărămizi uscate vor porni spre cuptoare. Mai precis, arderea va începe în jurul datei de 20 martie. Ce se întîmplă din ele tocmai a fost terminat de reparat. In celelalte două, concomitent cu revizuirea boltelor, pereților și vetrelor, întrecerea continuă. Cum asta, doar spuneați că arderea va începe mult mai tîrziu ? Da, dar cunoscuții arzători fruntași Constantin Grigoriev și Condrat Harbuz și-au strins echipele și au pornit de astă dată întrecerea la altă muncă decît clăditul cărămizilor. La capătul fiecărui cuptor s-a instalat cite o presă vibratoare B. L. 2 și se produc blocuri din beton așezate spre maturizare chiar în cuptor, de-a lungul lui. Pînă acum, de la începutul anului, au fost depozitate afară peste 45.000 de blocuri. Productivitatea muncii la aceste echipe nu este însă totdeauna cea așteptată. Una din cauze mi se pare nejusta organizare a muncii — care a cedat unei nesănătoase tendințe de egalizare: fiecare om din echipă trece pe rindpe la presă, își fasonează singur blocul și-l transportă tot singur ! Vă închipuiți ce foiala se creiază și câtă uniformitate va exista la blocuri confecționate în asemenea condiții. Aici e și o problemă de calitate. Parcă în disprețul betonierei care zace în vecinătate, nefolosită, materialul se prepară manual. Nu-i de mirare că astfel compoziția blocurilor nu este totdeauna omogenă. Odată cu trecerea producției de blocuri în aer liber, sub șopronul care acum tocmai se amenajează, trebuie acordată mai multă atenție problemelor semnalate. De foarte bună calitate mi-au apărut, în schimb, tuburile de ciment confecționate de două echipe din care se remarcă Nicolae Rădica și fiul său Gheorghe. MINUNATA SECȚIE DE ȚIGLE DE CIMENT Impozantă, ridicînd dintr-un condei prestigiul fabricii „Solidaritatea“, se dovedește secția de țigle de ciment. Cele două laminoare romînești — creație lăudabilă a proiectanților, cercetătorilor, tehnicienilor și muncitorilor noștri — se întind de-a lungul unei hale imense. Unul funcționează neîntrerupt, celălalt va porni la 1 martie. Lipsesc deocamdată doar piesele de schimb cu care Atelierele „9 Mai“ n-au dotat utilajul și care, atunci cînd sînt furnizate, se cer de mai bună calitate. Caloriferele instalate acum asigură temperatura necesară în hală. Excelent se efectuează decofrarea, iar proporția de 4% rebuturi este minimală. Să felicităm pentru succesele secției pe ing. Aurora Popa (care ar trebui să-și găsească un birou chiar in hală) și pe mecanicul Nicolae Plopeanu. Mai mîndru ca toți e însă Ionel Cochelea, care conduce electrocarele din secție și care arată, cui e dispus să vadă, ca pe o comoară proprie , stația de încărcare a acumulatorilor. In primele două luni ale anului, cu o singură linie tehnologică, secția a produs aproape 200.000 de țigle de ciment. Dar ea este în stare de mult mai mult. ■k Vizita făcută la „Solidaritatea“ m-a convins că procesele de producție din fabrică se bucură de prea puțină atenție din partea tehnicienilor. Maiștrii nu sînt totdeauna dintre cei mai buni și deși conducerea le acordă multă încredere, ei nu caută deloc să progreseze, se mulțumesc cu cunoștințele lor rutiniere, în loc să se pună la punct cu cerințele tehnicii noi, cu problemele economice. Acestea se referă desigur și la meșterul Gh. Tudor. De asemenea, este prea evidentă în multe locuri de muncă din fabrică lipsa de asistență tehnică și de organizare rațională. Acestea se pot imputa în primul rînd șefului producției, ing. Var- Vara Bolohan. Socotesc că bunul mers al presei la început de sezon nu este numai treaba normatorului tehnolog Gh. Caranfil, ci mai cu seamă a tehnicienilor cu calificare superioară, pe care, în cursul unei dimineți, nu i-am întilnit la nici un punct-cheie al fabricii ! Indreptînd asemenea lipsuri încă de la începutul campaniei, fabrica „Solidaritatea“ va putea reintra în rîndurile fabricilor fruntașe dintre care nu de mult a ieșit... V. BANU Primele cărămizi ale anului trec pe pe masa de tăiere pe rafturile vagonetului 13 benzi rulante și alte realizări prin mijloace proprii . La noi, munca este azi foarte ușoară. Aceste cuvinte aparțin lui Ioan Barbat, șeful unității nr. 1 a fabricii de țigle și cărămizi „7 Noiembrie“ din Sighișoara, pe care l-am găsit în noua hală de prese. De 16 ani lucrează în fabrică dar n-a uitat maghernița în care trudeau muncitorii pe timpul patronilor. Soarele de februarie se revarsă abundent prin ferestrele mari ale halei, împrăștiind lumină și căldură primăvăratecă. Echipa de țiglari condusă de Rozalia Șandru lucrează cu tîrg în schimbul întîi al zilei. Sînt numai femei, care roiesc în jurul presei cu vid și printre elevatoare ca niște albine harnice. Desigur că astăzi vor înscrie pe panoul întrecerii un nou succes, 70% este media depășirii realizate de ele în ultima perioadă. Spațioasa hală a devenit de cîteva săptămîni foarte zgomotoasă, de cînd s-a pus în funcție instalația automată de alimentare cu argilă. Este prima instalație construită în țară, așezată pe o construcție în formă de turn, cu mai multe etaje. Totul este mecanizat. Argila crudă ajunge la cel de al treilea etaj printr-o bandă transportoare, se varsă în cutia alimentatorului și de acolo în colergang. De aci intră în alimentatorul rotund, unde este frămîntată de niște valțuri fine, apoi trece direct într-o presă care fasonează pasta pentru țigle și cărămizi. Pasta își continuă drumul spre locurile de prelucrare tot pe benzi rulante. 70% din transportul intern și din procesul tehnologic este mecanizat. Directorul fabricii, Samoilă Fodor, face o socoteală sumară, pe degete : in fabrică avem 13 benzi rulante, toate realizate prin mijloace proprii de tehnicienii noștri. Roadele strădaniei noastre de a perfecționa procesul tehnologic și a ușura munca se văd acum cînd toate utilajele și mecanismele funcționează din plin. După mulți ani fabrica, lucrînd cu amîndouă unitățile, n-a mai rămas sub plan. Ianuarie 1957 este prima lună cînd am realizat sarcinile, depășindu-se cu 18%. Cîștigul mediu pe cap de muncitor, față de aceeași perioadă a anului trecut, a crescut cu peste 10%. ■’ Aceste rezultate au dat avînt muncitorilor care deprind tot mai mult conducerea agregatelor și a procesului tehnologic mecanizat. Fruntașii fabricii au obținut succese deosebite. Vagonetarul Traian Kama și-a depășit norma, cu 69%, Vasile Toma — cu 70%, așezătorul în cuptor Dionisie Szakács’— cu 91%, încărcătorul din carieră Nicolae Lăcătuș — cu 72%. Presarul de coame Nicolae Hosu realizează zilnic mai mult de două norme. Muncitorii vorbesc cu mîndrie de realizările fabricii lor. După succesele din luna ianuarie, în primele 15 zile ale lunii februarie planul la țigle finite a fost depășit cu 20%, zi la cărămizi arse cu 40%. Pe lingă mortea oamenilor, inițiativa a jucat un rol deosebit în dezvoltarea acestei fabrici. — Și astăzi am fi sub plan — ne spune directorul — dacă astă vară n-am fi construit, cu mijloace proprii, uscătoria care are o capacitate de 42.000 de produse. Construirea acestei uscătorii s-a înscris în filele istoriei fabricii.Greutățile sînt învinse cu foarte mult curaj. Cînd s-a dat în folosință uscătoria nouă executată de Trustul nr. 5, s-a constatat că dintr-o eroare de proiectare cuva prin care intra aerul cald în uscătorie a fost construită greșit și datorită acestui fapt uscătoria nu poate să depășească capacitatea de 13.000 produse. Atunci , tehnicienii fabricii au găurit pe răspunderea lor placa de beton despărțitor, lăsînd cale liberă aerului cald. Capacitatea uscătoriei a sporit imediat la 22.000 buc... Se înregistrează cîteodată și inițiative pe care le-am pumi„. »locale“. La începutul lunii februarie, Alexandru Anisei, șeful producției, a studiat cu maiștrii Visoschi și Fodor cum s-ar putea reorganiza forțele de muncă, întrucît s-a constatat că sînt prea mulți oameni în regie. La uscătorie muncitorii care strîngeau deșeurile au devenit disponibili în urma maiștrii ca măsurii luate de cei trei muncitorii calificați să adune aceste deșeuri la terminarea schimbului. Apoi, nici oamenii de la descopertarea carierei nu mai erau utili. Astfel s-au eliberat 11 oameni, cu care s-a format un al treilea schimb Regia a fost redusă, iar producția sporită, fără a se majora numărul mediu scriptic. La atelierul mecanic, maistrul Vladimir Scraba și strungarul Dumitru Radu, împreună cu ceilalți tehnicieni, erau foarte ocupați cu punerea în funcție a noii secții de prefabricate care o va porni la 1 martie. Este inițiativa colectivului de a recupera rebuturile producînd blocuri de beton cu agregate din deșeuri ceramice. Cele două vibroprese R.L. 2 și betoniera au și fost montate, iar acum se instala cu ncasorul de deșeuri executat in atelierul mecanic al fabricii. Tot zilele acestea se va termina instalarea unei benzi la carieră pentru transportul argilei la unitatea nr. 2. Numeroasele inovații, printre care banda care transportă argila fină la presa de cărămizi, au sporit simțitor producția și productivitatea muncii. Este doar începutul unor succese care marchează o cotitură în activivitatea fabricii. S. MAXIMILIAN corespondentul „Constructorului“ pentru regiunea Stalin Un nou produs: Cimentul hidrofob La sortimentele de ciment existente s-a mai adăugat unul: cimentul hidrofob. Ce este de fapt acest nou produs ? Un liant obținut prin măcinarea clineherului de ciment Portland cu 0,06—0,3 la sută adausuri hidrofobizante. Conducerea lucrărilor de elaborare a noului produs a fost încredințată ing. O. Țiței din I.C.I.M.C. Proprietățile importante ale betonului din ciment hidrofob, sînt: compactitate, impermeabilitate, rezistențe mecanice îmbunătățite ca urmare a faptului că substanțele superficial active modifică prin absorbție cristalizarea neoformațiunilor. Cimentul hidrofob mai prezintă avantajul că poate fi cu ușurință transportat în vrac. Lucrările au depășit studiul de laborator și s-a trecut la punerea în fabricație industrială. La Fabrica de ciment București s-a realizat un prim lot experimental de 300 t cu adaus de acizi nafteniei (care ușurează totodată măcinarea clineherului și servesc ca antrenatori de aer în beton, făcîndu-1 mai ușor). Cu o lună și jumătate mai devreme Colectivul fabricii de cărămizi „Zorile noi“-Piatra Neamț a îndeplinit în luna ianuarie planul la cărămizi în proporție de 102%; s-au realizat și 3000 de țigle din argilă care nu erau prevăzute în plan. Fabricarea țiglelor era preconizată să înceapă abia în trimestrul II. Documentele plenarei C.C. al P.M.R. au mobilizat colectivul care a accelerat lucrările de amenajare a noii secții de țigle și a menat complet o presă. O parte din muncitorii trimiși pentru specializare la fabricile de țigle și cărămizi „Ceramnica“-Jimbolia și „Mondial“-Lugoj s-au reîntors, au format echipe, astfel că în ziua de 15 ianuarie a început fabricarea primelor țigle. Aceste rezultate bune sînt urmarea măsurilor tehnico-organizatorice luate, de colectiv în vederea realizării tot mai multor produse ceramice, înzestrarea cu un nou locoractor, construirea unei noi linii de covil, acoperirea depozitului de argilă, repararea ventilatoarelor și punerea în funcțiune a recuperatoarelor de căldură de la cazanele cu aburi etc. Se poate socoti un succes faptul că muncitorii C. Polcovnicu și Alexandru Constantin lucrează la uscătorie după grafic, reușind să reducă astfel ciclul de uscare la 2,5—3 zile față de 5—6 zile care erau necesare înainte. Un accent deosebit se pune în acest am pe ridicarea nivelului profesional și formarea cadrelor tehnice. Primul pas a fost făcut. 6* muncitori s-au înscris la școala de maiștri fără frecvență, iar în întreprindere s-au organizat pentru ei cursuri de pregătire. Și în prima decadă ,a lunii februarie colectivul de la „Zorile noi“ a produs 15.000 de țigle iar la cărămizi crude a realizat 10 la sută peste plan. Dar mai sînt totuși probleme care nu au fost rezolvate și care trebuie privite cu toată atenția: recondiționarea parcului de vagonete basculante, aducerea valțurilor noi pentru o măcinare mai fină, păstrarea pieselor de schimb cu mai multă grijă etc. Conducerea fabricii se cunoaște destul de bine și cu cit le va rezolva mai repede cu atît succesele vor fi mai mari. O inițiativă bună de urmat 1-> Folosirea rebuturilor de cărămizi uscate la clădirea picioarelor în cuptor Pînă nu de mult la la groapa de macerare. A- clădirea picioarelor în brica de țigle și cărămizi coasta în timp ce în pe cuptor pentru arderea țigi.Mondial“-Lugoj rebuil-rioada de iarnă, în lipsa celor. zile de la uscare, jumă- unui stoc de cărămizi us Un colectiv format din toți și treisferturi de căcate, se reardeau de 2—3 șeful producției Valeriurămizi, erau aruncate în ori cărămizile folosite la Petrescu și maiștrii Adam Daniș și Bela Varga a propus folosirea rebuturilor uscate, jumătăți și treisferturi de cărămizi, la clădirea picioarelor în cuptor. In felul acesta se elimină rearderea de mai multe ori a cărămizilor folosite la clădirea picioarelor și în același timp se valorifică o parte din rebuturi (jumătățile și treisferturile) care sînt cerute de consumatori. Propunerea a fost aplicată și dă rezultate bune atît la arderea țiglelor cît și a cărămizilor. Această inițiativă va aduce fabricii economii de cca. 70—80.000 de lei anual. 1. picioare din jumătăți și treisferturi de cărămizi uscate, clădite pe un rund, suprapuse; 2. pod ■ peste canale din cărămizi întregi; 3. platforma de așezare din cărămizi intregi sau jumătăți; 4. așezătura normală de țigle sau cărămizi. EVA FEHER corespondentă **///////— p—k=//—/ Cantități importante de materiale de construcții pentru populație In fiecare an lucrătorii din industria materialelor de construcții ajută intrarea în circuitul comercial a cît mai multor produse atît de necesare în special pentru construcția de locuințe. Aceste bunuri sînt desfăcute prin rețeaua de unități a Ministerului Comerțului Interior, prin unitățile Centrocoop și prin magazinele speciale ale M.I.M.C. Nevoile mereu crescînde ale țărănimii muncitoare vor fi satisfăcute în mai mare măsură anul acesta prin repartizarea unor cantități masive de materiale de construcții către magazinele cooperației de consum. Astfel, pe trimestrul I se vor vinde prin cooperative cu 46.362.000 mai multe țigle, cu 29.371.000 mai multe cărămizi, cu 28.855 de tone mai mult ciment, cu 41.274 ce tone mai mult var, cu 356.500 mp mai multe geamuri, cu 815.000 mp mai mult carton asfaltat — decît în 1956. Numai gospodăriilor colective le vor fi livrate în acest an cu 810.000 mai multe țigle și cu 3.542.000 mai multe cărămizi decît anul trecut. Cantități cu mult mai mari față de anul trecut vor fi desfăcute în acest an și prin rețeaua Ministerului Comerțului Interior. Prin rețeaua comerțului de stat populația va primi mai mult decît în anul trecut, cu lfl.218 pop țigle, 38.980.000 cărămizi, 34.117 tone ciment, 31.724 tone var, 224.000 mp geamuri și 1.180.000 mp carton asfaltat. Satisfacerea nevoilor de materiale de construcții pentru populația de la orașe mai este asigurată și prin depozitele de desfacere ale M.I.M.C. care au primit spre vînzare 600.000 buc. de materiale de învelitoare, 1.250.000 de cărămizi, 1150 de tone de ciment, 28.000 mp de geamuri și ÎOO.OOO mp. de carton asfaltat. Numai pe luna ianuarie magazinele cooperației, ale comerțului interior și cele ale ministerului nostru, au primit spre desfacere 6571 tone de ciment, 794.000 mp de carton asfaltat și 5.178.000 de cărămizi din cotele repartizate pentru trimestrul I, întrucît în mediul rural se solicită In mai mare măsură țiglele este nevoie ca fabricile noastre să intensifice producția de materiale de învelitori și să respecte repartițiile ce le au pentru satisfacerea cerințelor oamenilor muncii Odată cu deschiderea în București a noului magazin de desfacere a produselor de aragonit, se constată că ele sînt foarte căutate în comerț. Vînzările zilnice dovedesc acest lucru. Este absolut necesar ca întreprinderea pentru exploatarea și prelucrarea marmurei „București” să sprijine din plin unitatea care produce aceste frumoase obiecte. Fabricile producătoare de materiale de construcții destinate satisfacerii nevoilor populației sînt chemate să-și respecte angajamentele pentru a livra la timp mărfurile planificate. Cariera Lespezi poate satisface singură nevoile de calcar ale fabricii! ( Urmare din pag. I-a) Cariera Lespezi are muncitori pricepuți. Ca să folosesc exact cuvintele maistrului Vasile Popescu, cel mai vechi om din carieră, sunt aici mineri buni, încărcători destoinici, șoferi isteți și ,’,lux“. excavatoriști Datorită însă modului greșit de organizare a schimburilor pe deoparte și a lipsei de îndrumare din partea comitetului sindical de secție pe de altă parte, producția este de 3-4 ori mai mică la început și la sfîrșit de săptămînă. In plin se lucrează numai 4-5 zile cel mult. Se pare că a intrat în obișnuință acest mod de lucru, deoarece nici conducerea carierei nici cea a fabricii nu au reușit să ia vreo măsură de îndreptare a situației , nu a fost tras nimeni la răspundere pentru indisciplină. Doua chei importante: utilajele și transportul 70-80% din operațiile efectuate în carieră sînt mecanizate. Dar numărul utilajelor e încă nesatisfăcător. E vorba de utilaje strict necesare carierei ce pot fi reparate, montate și construite în intervale scurte. Mecanicii din carieră, de exemplu, s-au oferit să monteze cel de-al treilea excavator în numai două săptămîni de zile . Un mare succes s-a obținut în acești ani în ceea ce privește transportul. Sînt însă prea frecvente cazurile cind se ivesc defecțiuni la concasor și cînd din această cauză toate autobasculantele își încetează activitatea, stînd ele, firește că trebuie oprite și excavatoarele. Pentru înlăturarea acestor timpi neproductivi, autobasculantele ar putea să transporte grohotiș direct în siloz. Punctul care gîtuie mai totdeauna producția e însă furnicularul. Opririle sale au îngrijorat de nenumărate ori pe cei din carieră. Ele se ridică uneori la 8-12 ore pe zi. De cele mai multe ori cauzele sunt de ordin mecanic. Prin montarea regulatorului din Lespezi se așteaptă completa lor înlăturare. Necesarul de calcar pentru fabricație nu e mai mare decît producția de vîrf a carierei Lespezi, obținută cu un singur concasor și cu o singură linie de funicular ! In miez de iarnă, la începutul lunii februarie, colectivul carierei Lespezi a dovedit din plin acest lucru. El a expediat fabricii toată cantitatea de calcar ce-i era necesară. Montîndu-se și cel de al doilea concasor și completîndu-se și cea de a doua linie cu vagonete, se poate spune hotărît că fabrica „Ilie Pintilie" nu mai are nevoie de calcar "din altă parte! Sporirea producției de calcar în cariera Lespezi implică eforturi nu numai din partea personalului carierei. In această acțiune reușita o hotărăște însăși conducerea fabricii. E nevoie de mai mult control, de mai multă îndrumare. E nevoie în această perioadă ca cineva din aparatul tehnic să se deplaseze la Lespezi cel puțin odată pe săptămînă. Conducerea și comitetul sindical trebuie să contribuie la o mai bună sudare a colectivului de tehnicieni din carieră, pentru ca aceștia să-și ducă munca într-un spirit de colaborare sănătoasă. N. BRUJAN Ca timpul de reparație să fie cit mai scurt, excavatoriștii pun și ei — ca de obicei — umărul la treabă, alături de mecanici. De la stingă la dreapta: mecanicii Gh. Oprea și Victor Răduță și excavatoristul Vasile Popescu. Dacă maistrul de funicular Gh. Stratulat ar trece mai des pe la stația de încărcări din Lespezi n-ar mai fi nevoie de asemenea dese intervenții. Anul trecut tov. ing. Socrate Tranulis, director general al D.G.I.L. din M.I.M.C. a vizitat R.P. Polonă, participînd la un schimb de experiență în problema carierelor de calcar. In cursul acestei călătorii au fost vizitate o serie de întreprinderi specifice, iar specialiștii polonezi au pus la dispoziția participanților un bogat material. Redăm mai jos însemnările tov. ing. S. Tranulis despre întreprinderea Gorazdze. Întreprinderea Gorazdze este situată la cca 20 km. de orașul Opole și are exploatări de cariere, cuptoare verticale și cuptoare Hoffman de var, mori pentru îngrășăminte și fabrică de var măcinat. întreprinderea are 2 cariere în care se exploatează de la cota solului în jos. In cariera nr. 1 se exploatează numai într-o singură treaptă, înălțimea treptei este de 20 m, iar lungimea frontului de exploatare de 200 m. Perforarea se face cu o singură sonderă ce execută găuri de 0 60 cu carotă „Widia“ în trei muchii. Materialul derocat se încarcă cu excavatorul electric cu lingură de 1m3 în vagonete de 2,5 t, care sînt tractate mecanic pînă la o rampă unde sînt basculate spre buncăr, de unde bandă metalică lată de 1000 mm și o lungă de 16 m transportă calcarul la un concasor de 1500/1200 mm cu o capacitate de 500 t/ora. Piatra concasată este luată de o bandă de cauciuc lată de 1000 mm și lungă de 22 m avînd o înclinare de 16 ° și transportată la sortator care are o lungime de 12 m, și o înclinare de 33 °. Sortatorul este format din șine de cale ferată care pe lungime sînt distanțate diferit diferite dimensiuni, ca să poată sorta Sub sortator, prin niște pîlnii, materialul este colectat în vagonete de 2,5 t pe ecartament 600 mm, întreprinderea nu are depozit tampon, toată producția desfășurîndu-se în lanț continuu. Cariera nr. 2 este mult mai mică și aici stația de concasare și sortare este formată dintr-un concasor de 900/600 mm alimentat direct din vagonete; piatra concasată merge direct pe un grătar de șine sub care se colectează în vagonete. Producția anuală a carierei este de 350.000 t calcar brut, din , care se scad deșeurile cca 5% (bucățile 00—30 mm) care nu găsesc utilizare în întreprindere. In medie deci 1250 t de calcar pe zi. Pentru realizarea acestei producții cariera este înzestrată lastfel: cariera nr. 1: 100 de vagonete de 2,5 t pe ecartament 600 mm, 3 locomotive cu aburi, 1 locomotivă Diesel, 1 excavator Skoda M.B.2, 2 compresoare electrice de 5 m3/minut; camiera nr. 2: 120 de vagonete de 2,5 t pe ecartament 600 mm, 4 locomotive cu aburi, 1 locomotivă Diesel, 1 excavator cu aburi, 1 excavator electric, 1 sondeză K A.M.300. Pentru transporturile de cale ferată normală se folosesc 2 locomotive cu aburi și o locomotivă Diesel. 1 Note de drum Imea Numărul salariaților din carieră este de 297, ceea ce înseamnă producție de 4,2 t pe cap de muncitor. Pentru restul producției (ținînd seama că sînt și două cuptoare verticale și 4 cuptoare Hoffman a 32 de camere) întreprinderea folosește cca 300 de muncitori, 80 de tehnicieni, ingineri și funcționari și 40 de laboranți. E bine de arătat că în laboratorul fabricii se fac toate analizele produselor, că în cuptoarele Hoffman se arde cu 2 focuri și că toată exploatarea este condusă printr-o stație dispecer. Și un lucru care ne-a atras în mod special atenția: o instalație foarte simplă și eficace pentru transbordarea pietrei din vagoane c.f.i. în vagoane c.f.n.. Această instalație arată astfel: pe o grindă cu zăbrele articulată pe un picior de beton este montată linia de ecartament 600 mm; grinda este perpendiculară pe linia normală; în momentul cînd se introduc vagoane la încărcat se lasă grinda în jos și se basculează vagonetele foarte ușor după ce au trecut peste grindă. Cu această instalație se transbordează cca 1000 t/zi cu numai 6 muncitori. Am arătat mai sus că perforarea se face la Gorazdze cu sondeza. Tehnica forării și a exploziilor în cariera Gorazdze prezintă unele aspecte care e bine să fie semnalate. Curățirea găurilor făcute cu sondera R.A.M. 300 se face cu aer comprimat, în loc de apă. Sondeza este montată pe uln sistem de șine deasupra frontului și este deservită de 2 oameni. Greutatea întregii instalații este de 3 tone; țeava de aer este de V2”; prăjinile de forare au 3 m lungime și diametrul de 42 mm; avansul în sapă este de 2 m pe oră; găurile se dau cu cca 1,5 m sub nivelul vetrei carierei. Cu sondeza se lucrează în 3 schimburi. Consumul de exploziv este de 117—140 gr/l de calcar, iar dintr-o gaură de 17—18 m (aceasta e dimensiunea curentă a găurilor la Gorazdze) rezultă 400—500 de tone de calcar. In general pentru pușcare se folosește explozivul „Amonit 2“ (azotat de potasiu 77—78%, făină de lemn 1—6%, nitroglicerină 12—20%) sau „Amonit 5“ (azotat de potasiu 70—72%, făină de lemn 5—8%, nitroglicerină 16—24%). Acesta din urmă se utilizează pentru roci mai dure și mai compacte. Explozivul se livrează în saci de pînză sau hîrtie parafinată de 10 kg. Pe metrul liniar de gaură se consumă pînă la 2,83 kg amonit, iar pe întreaga gaură 38—45 kg exploziv. Dacă la piciorul peretelui este mai mult material, atunci se face la fund o vatră pentru a putea dizloca baza masivului. Cînd la încărcare explozivul praf face dop în gaură, atunci se bate gaura cu un dorn de cupru de 35—40 mm. Se explodează cite 12 găuri legate în serie, iar materialul este aruncat la cca 15—20 m de la piciorul peretelui. Prin explozie rezultă cca. 7—10 la suta bucăți mari pînă la 1,5—2 m care se sfărîmă prin explozii secundare, pușcare, batere. Specialiștii din această carieră preferă să lucreze în găuri de diametrul 75—80 mm și experiența lor a arătat că rezultatele obținute sînt bune. Mai trebuie menționat că la fiecare gaură se pune cite 2 amorse. •b Din cele arătate mai sus rezulta o serie de învățăminte pentru întreprinderile noastre. La carierele Topalu, Bartolomeu-Orașul Stalin, „Ilie Barză“-Carnavoda, „Furnica"Sinaia se poate introduce exploatarea calcarului existent sub vatră. Sondere Salzgitter (K.A.M. 300) se pot executa și la noi în țară și prin introducerea lor la forare se va realiza o productivitate sporită și se va putea obține un calcar mai mărunt De asemenea, dotarea carierelor de la întreprinderile „Bihorul“-Aleșd, „Sinaia“, „Severinul“-Căvăran și eventual de la Bartolomeu și Racoș, cu instalații simple de sortare, asemănătoare celor de la Gorazdze, va ușura munca. S-ar putea folosi utilajele existente în sectoarele extractive și să se execute numai benzile de transport metalice. Pentru încărcarea în vagoane normale s-ar putea execuția stații de transbordară analoage celor existente la cariera din Gorazdze. Sunt numai cîteva propuneri care însă traduse în viață vor putea îmbunătăți activitatea în carierele noastre. ing. S. TRANULIS director general al D.G.I.L. in vizită la întreprinderea Gorazdze din R.P. Polonă STAȚIA DE SORTARE DIN CARIERA : 1. vagonet de o tonă pe ecartament de 600 mm; 2. buncăr de alimentare; 3. bandă metalică; 4. concasor cu fălci; 5. bandă de cauciuc; 6. sortator fix; PP Qu 14 u Punct de transbordare intre c.m și c.f.i. Sâabătă 2 martie 1957 — rar. 372 Noutăți din întreprinderile turdene După cum ni se anunță, la fabrica „Proletarul“ a fost terminată de curînd construcția halei de uscare, unde a fost instalată uscătoria-tunel, care va asigura cu materialul necesar cele patru cuptoare de ars. Prin intrarea în funcțiune a noii uscătorii, pe lângă faptul că rebuturile se vor reduce cu 3—4 la sută, uscarea cărămizilor refractare care se face acum în 4—5 zile va dura numai 24 de ore. Ca urmare, se prevede o creștere a productivității muncii cu peste 50 la sută. De asemenea, în vederea fasonării blocurilor refractare necesare industriei geamurilor, fabricate aici pentru prima oară în țară, a fost montat de curînd primul moto-compresor, care va contribui la ușurarea eforturilor fizice și va mări considerabil productivitatea muncii. ★ S. CORDOȘ corespondent . Acum trei zile maistrul Ovidiu Sirbu a aprins focul în noul cuptor pentru ars var de la fabrica „Victoria socialistă“ din Turda. Acesta este cel de al 4-lea cuptor care intră în funcțiune la această întreprindere. Cuptorul nr. 3 a fost dat în folosință în cursul anului trecut. Noul cuptor de var asigură sporirea considerabilă a producției, capacitatea sa zilnică fiind de circa 60 de tone. De menționat că încărcarea cuptorului este mecanizată, ea realizîndu-se cu ajutorul unui vagonet basculant, acționat electric. Construcția noului cuptor de la „Victoria socialistă“ a fost gata cu două săptămîni înainte de termen. De asemenea în cadrul aceleiași întreprinderi, prin înlocuirea cupei unui excavator cu un graifăr s-a mărit cu 50% productivitatea la descărcarea zgurei din vagoane. Din credite pentru mica mecanizare In vederea sporirii producției de cărămizi „dilant“, întreprinderea „Izolatorul“-București -a construit din credite acordate de B.R.P.R. pentru mica mecanizare, un cuptor auxiliar care produce gaze calde pentru uscare. După primele zile de folosire a acestui cuptor numărul cărămizilor uscate este de două ori mai mare decît înainte în aceeași perioadă de timp.